de Razvan Iorga | sept. 27, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Liderul de la Chisinau, Nicolae Timofti, a declarat la Adunarea Generala a ONU, ca „trupele ruse stationate pe teritoriul Republicii Moldova fara consimtamantul statului gazda” ar trebui sa fie in cele din urma retrase, potrivit presei de peste Prut. „tara mea s-a desprins acum 21 de ani de imperiul sovietic si astazi se afla intr-un plin proces de transformari democratice, al caror scop final este aderarea la Uniunea Europeana”, a afirmat Nicolae Timofti in cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 67-a sesiuni a Adunarii Generale a ONU, care are loc la New York. Timofti a specificat ca prioritatile Republicii Moldova sunt reprezentate de constituirea unui stat de drept, desfasurarea unei ample reforme judiciare (cu accent pe combaterea coruptiei), modernizarea economiei si reintegrarea tarii. „Conflictul armat care a izbucnit in regiunea transnistreana a Republicii Moldova a durat cinci luni si a curmat multe vieti omenesti. Aceasta perioada este una tragica in trecutul nostru si ramane o provocare pentru prezent. Dupa incetarea ostilitatilor, Moldova s-a angajat ferm pe calea reglementarii pasnice a conflictului, iar cei 20 de ani de negocieri ne-au intarit in convingerea ca aceasta este singura cale viabila de urmat in vederea solutionarii politice a conflictului”, a precizat Timofti.
Prizonieri peste Nistru
Timofti a mai adaugat ca acest conflict mentine in izolare populatia din regiunea transnistreana, genereaza incalcari ale drepturilor omului si o stagnare economica pe malul stang al Nistrului. „Scopul nostru final este reintegrarea Republicii Moldova in limitele frontierelor recunoscute in plan international, care sa constituie un stat functional cu o clara perspectiva europeana. Regiunea transnistreana urmeaza sa beneficieze de un statut special in cadrul Republicii Moldova, ce va oferi regiunii un nivel inalt de autoguvernare”, a afirmat Timofti. Totodata, el a facut apel catre OSCE, Federatia Rusa, Ucraina, Uniunea Europeana si Statele Unite sa-si uneasca eforturile si sa conlucreze pentru identificarea unei solutii finale a conflictului. „in acest context, este, de asemenea, important de a reitera faptul ca trupele rusesti, stationate pe teritoriul Republicii Moldova fara consimtamantul statului gazda si contrar prevederilor constitutionale si angajamentelor internationale, ar trebui sa fie in cele din urma retrase”, a mentionat seful statului.
de Razvan Iorga | sept. 23, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, UE, Uncategorized @ro
Liderul de la Teheran Mahmoud Ahmadinejad a plecat sambata catre New York, unde va rosti ultimul sau discurs in cadrul Adunarii Generale a ONU, a informat televiziunea de stat iraniana. Interventia sa va fi urmarita cu atentie in contextul tensiunilor sporite dintre Iran si Consiliul de Securitate al ONU cu privire la programul nuclear controversat al Teheranului, si al amenintarilor israeliene de a ataca Iranul. In discursurile sale pronuntate in trecut in cadrul Adunarii Generale a ONU, Ahmadinejad a negat Holocaustul si s-a referit la teorii ale conspiratiei in legatura cu atentatele de la 11 septembrie 2001 din SUA, provocand plecarea din sala a diplomatilor americani si occidentali. Presedintele iranian urmeaza sa intervina in cadrul Adunarii Generale a ONU miercuri. Regulamentul Natiunilor Unite prevede discursuri cu o durata de maximum cinci minute pentru reprezentantii fiecarei tari. Este vorba despre ultimul discurs al lui Ahmadinejad in fata Adunarii Generale a ONU, el urmand sa paraseasca scena politica in 2013, dupa ce a detinut doua mandate consecutive in calitate de presedinte, maximum admis. O demonstratie este planificata in acest an la apelul grupului ‘Uniti impotriva unui Iran nuclear’, in fata hotelului din Manhattan unde sunt gazduiti presedintele Ahmadinejad si delegatia iraniana.
de Anatol Terzi | sept. 11, 2012 | Alte regiuni, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Deşi peste 130 de state recunosc statul palestinian, SUA şi-au exprimat luni opoziţia faţă de candidatura Palestinei la statutul de stat ne-membru al ONU.
Este vorba despre un proiect pe care preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene, Mahmud Abbas, urmează să-l prezinte Adunării Generale a ONU la sfârşitul lunii septembrie, scrie presa internaţională. „Noi continuăm să susţinem clar: suntem de părere că singura cale realistă pentru palestinieni este o variantă de stat venită în urma negocierilor directe cu Israelul”, conform unui purtător de cuvânt din cadrul Departamentului american de Stat. În cadrul acestui proiect privind înfiinţarea unui stat palestinian, SUA au solicitat mereu negocieri de pace directe israelo-palestiniene.
Mahmud Abbas a anunţat sâmbătă că va lansa demersurile pentru ascensiunea Palestinei la statutul de stat ne-membru al ONU la 27 septembrie, cu ocazia discursului pe care-l va susţine în faţa Adunării Generale a ONU. „Există 133 de state care recunosc statul palestinian cu capitala la Ierusalim (de est) şi 12 dintre ele au relaţii diplomatice cu noi”, a reamintit liderul palestinian la conferinţa de presă unde a făcut acest anunţ, dar la care a vorbit şi despre situaţia economică gravă din Cisiordania, lansând totodată populaţiei un apel la calm.
Obţinerea de către palestinieni a statutului de observator nemembru în cadrul Adunării Generale, unde beneficiază de o largă susţinere, ar lăsa în suspensie recunoaşterea statului palestinian, dar este singura opţiune pe care o au în contextul opoziţiei SUA. Astfel, palestinienii vor avea în cadrul ONU acelaşi statut ca Vaticanul, ceea ce le va permite să fie membri în agenţiile ONU şi să semneze tratate.
de Anatol Terzi | aug. 31, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
ONU are „rezerve serioase” faţă de propunerea înaintată de Turcia şi de alte state, precum Franţa şi Marea Britanie, de a se crea „zone tampon” sau coridoare umanitare pentru a proteja civilii sirieni afectaţi de conflictul armat din ţara lor, a afirmat subsecretarul general al ONU, Jan Eliasson.
„Aceste propuneri suscită rezerve serioase şi necesită o examinare atentă şi detaliată”, a afirmat joi Jan Eliasson în faţa Consiliului de Securitate al ONU, la reuniunea dedicată Siriei. Oficialul ONU a mai afirmat cu aceeaşi ocazie că „poporul sirian are nevoie de securitate umanitară”, dar „criza actuală nu se poate rezolva decât printr-un proces politic credibil, sprijinit de o comunitate internaţională unită”.
Ministrul turc de externe Ahmet Davutoglu a afirmat miercuri că Turcia a discutat cu Naţiunile Unite despre posibilitatea găzduirii de refugiaţi sirieni pe teritoriul Siriei şi că Ankara se aşteaptă ca organizaţia internaţională să ia măsuri concrete în acest sens. “Ne aşteptăm ca ONU să adopte măsuri concrete pe tema protejării refugiaţilor în interiorul Siriei şi, dacă este posibil, să îi găzduiască în tabere amplasate acolo”, a declarat Davutoglu într-o conferinţă de presă la Ankara. Şeful diplomaţiei turce a precizat că ţara sa a discutat despre această problemă cu Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiaţi Antonio Guterres şi cu responsabila operaţiunilor umanitare ale ONU Valerie Amos.
Turcia a promovat ideea unei “zone tampon” care să fie formată pentru civili sub protecţie străină, în contextul intensificării confruntărilor în cadrul revoltei ce durează de 17 luni împotriva preşedintelui Bashar al-Assad. Până la 5.000 de refugiaţi au traversat în Turcia în ultimele două săptămâni, iar Naţiunile Unite au avertizat marţi că până la 200.000 de persoane s-ar putea refugia în Turcia în cazul în care conflictul se va înrăutăţi. Cu toate că nu este niciun semn că marile puteri, divizate asupra crizei siriene, ar fi gata să sprijine varianta unei zone tampon şi a unei zone de interdicţie aeriană, după cum şi-ar dori rebelii şi organizaţii de ajutor.
de Anatol Terzi | aug. 30, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Ministrul turc de externe Ahmet Davutoglu a afirmat miercuri că Turcia a discutat cu Naţiunile Unite despre posibilitatea găzduirii de refugiaţi sirieni pe teritoriul Siriei şi că Ankara se aşteaptă ca organizaţia internaţională să ia măsuri concrete în acest sens.
„Ne aşteptăm ca ONU să adopte măsuri concrete pe tema protejării refugiaţilor în interiorul Siriei şi, dacă este posibil, să îi găzduiască în tabere amplasate acolo”, a declarat Davutoglu într-o conferinţă de presă la Ankara. Şeful diplomaţiei turce a precizat că ţara sa a discutat despre această problemă cu Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiaţi Antonio Guterres şi cu responsabila operaţiunilor umanitare ale ONU Valerie Amos.
Turcia a promovat ideea unei „zone tampon” care să fie formată pentru civili sub protecţie străină, în contextul intensificării confruntărilor în cadrul revoltei ce durează de 17 luni împotriva preşedintelui Bashar al-Assad. Până la 5.000 de refugiaţi au traversat în Turcia în ultimele două săptămâni, iar Naţiunile Unite au avertizat marţi că până la 200.000 de persoane s-ar putea refugia în Turcia în cazul în care conflictul se va înrăutăţi. Cu toate că nu este niciun semn că marile puteri, divizate asupra crizei siriene, ar fi gata să sprijine varianta unei zone tampon şi a unei zone de interdicţie aeriană, după cum şi-ar dori rebelii şi organizaţii de ajutor, miniştrii de externe ai ţărilor din Consiliul de Securitate sunt aşteptaţi să discute ideea la o reuniune organizată joi, la care va participa şi Davutoglu.
