de Razvan Iorga | iun. 9, 2011 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, Razboi energetic, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Tarile participante la proiectul Nabucco, sustinut de Uniunea Europeana, cer potentialilor furnizori, inclusiv Azerbaidjanului, sa isi clarifice pozitia si sa se alature proiectului „fara intarziere”. Azerbaidjanul, Turkmenistanul si Irakul sunt considerati potentiali furnizori pentru conducta Nabucco, ce va avea o lungime de 3.300 de kilometri si se va intinde din Turcia pana in Austria, traversand Romania, Bulgaria si Ungaria, potrivit cotidianul Hurryiet. „Am contacte cu Azerbaidjanul, Turkmenistanul si Irakul. Daca toate aceste tari vor sa aiba acces pe pietele europeana si turca, posibilitatea este Nabucco”, a explicat comisarul european pentru energie Guenther Oettinger, in timpul ceremoniei de semnare a acordurilor tehnice care a avut loc miercuri. Comisarul le-a cerut tarilor furnizoare sa ia parte la proiectul strategic „fara intarziere”. Azerbaidjanul nu a trimis reprezentanti la ceremonie, in pofida invitatiei trimiste de Ministerul turc al Energiei. „Nabucco trebuie sa faca pasul final de la stadiul de proiect la realitate, dar mai exista chestiuni care trebuie rezolvate”, a spus Oettinger, adaugand ca state producatoare de gaz, in special Irakul si Azerbaidjanul, trebuie sa aiba optiuni privind dezvoltarea pietelor lor energetice si accesul direct pe pietele europene.
Turcia invita Rusia si Iran
„Acum este randul tarilor sursa”, a spus ministrul turc al energiei Taner Yildiz, care a gazduit evenimentul la Kayseri. Ministrul a dat unda verde si altor doua tari – Rusia si Iranul, daca permite conjuctura politica – sa se alature proiectului. „Nu conteaza daca este Azerbaidjan, Turkmenistan, Irak sau daca sunt Rusia si Iran – daca o permite conjunctura globala – exista proiecte pentru toti”, a afirma Yildiz. South Stream, interconectorul Turcia-Grecia-Italia si Trans Adriatic Pipeline (TAP) se numara printre proiectele evocate de ministru, care le-a cerut potentialilior furnizori sa priveasca imaginea in ansamblu, adica acoperirea cererii de energie in tarile europene. La randul lor, Statele Unite au cerut Turciei si Azerbaidjanului sa semneze cat mai curand posibil un acord pentru vanzarea de gaz. „Astept cu nerabdare sa vad urmatorul pas”, a declarat Richard Morningstar, trimis special al secretarului american de stat pentru afaceri energetice eurasiatice. „Sper ca acest lucru va fi facut cat mai repede posibil, pentru ca este de o importanta cruciala pentru succesul proiectului”, a adaugat el. Oficialul american a reiterat importanta pe care o acorda presedintele Barack Obama proiectului Nabucco, explicand ca simbolizeaza si „relatia indelungata, foarte puternica dintre Statele Unite si Turcia”.
SUA – lobby pentru Nabucco
Morningstar a subliniat si ca, desi SUA nu fac parte din proiect, considera ca proiectul de coridor energetic sudic, ce include Nabucco, este extrem de important pentru diversificarea surselor de energie. Ministrul turc al energiei a dat asigurari Uniunii Europene in discursul sau ca Ankara face tot posibilul pentru a acoperi necesarul de energie al Europei, in pofida semnalelor negative transmise de Bruxelles in ceea ce priveste aderarea Turciei.
de Razvan Iorga | iun. 8, 2011 | Caucaz, Federatia Rusa, Razboi energetic, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Romania doreste ca spatiul Marii Negre sa devina o piata unica integrata, in care rutele de transport ale energiei, tarifele si politicile fiscale legate de acest subiect sa poata fi armonizate, a declarat miercuri ministrul Teodor Baconschi, cu ocazia reuniunii OCEMN in urma careia tara noastra a predat presedintia acestei organizatii catre Rusia, informeaza MAE. Baconschi a aratat ca, desi exista mai multe proiecte, coridoare europene, proiecte de gazoduct, oleoduct, opinia publica poate avea impresia ca acestea se anuleaza reciproc intr-o competitie neloiala si raman doar pe hartie. „insa, in realitate, statele membre OCEMN constientizeaza importanta politica de a adopta legislatii nationale conforme si de a genera pana la urma o astfel de piata energetica integrata”, a afirmat ministrul roman de externe. El a adaugat ca masurile avute in vedere pentru adoptarea unei piete comune a energiei la Marea Neagra sunt compatibile cu Strategia UE pentru o piata unica a energiei. „Ne dorim ca bazinul Marii Negre sa devina o astfel de piata unica integrata in care rutele, mijloacele de transport ale energiei, tarifele, politicile fiscale legate de acest subiect vital sa poata fi armonizate”, a explicat seful diplomatiei romane. Ministrii de externe din statele membre ale Organizatiei Cooperarii Economice la Marea Neagra (OCEMN) s-au reunit miercuri la Bucuresti, la finalul mandatului detinut de Romania la presedintia organizatiei, care va reveni pentru urmatoarele sase luni Rusiei. La eveniment au fost prezenti oficiali din Grecia, Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia. Rusia, care preia presedintia OCEMN, a fost reprezentata de prim-adjunctul ministrului rus de externe, Andrei Denisov. La reuniune au participat, de asemenea, ministrul de externe al R. Moldova, Iurie Leanca, vicepremierul sarb Ivita Dacici, care detine si functia de ministru de interne, si Milan Rocen, ministrul de externe din Muntenegru.
de Razvan Iorga | iun. 8, 2011 | Caucaz, Info Caspica, Razboi energetic, România, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Statele europene au in vedere combinarea celor doua proiecte de pe Coridorul sudic al gazelor, Nabucco si ITGI (Interconectorul Turcia-Grecia-Italia), a declarat presedintele companiei azere SOCAR, Rovnag Abdullayev, potrivit presei azere. In prezent, cele doua proiecte sunt in competitie pentru gazele din Azerbaidjan. Anul trecut in octombrie, Turcia a propus fuziunea celor doua proiecte pe motiv ca ambele vizeaza alimentarea cu gaze naturale a Europei. Proiectul ITGI este controlat in proportii egale de Turcia, Grecia si Italia. Referitor la aceasta ipoteza, oficialii consortiului Nabucco spun ca proiectul este de sine statator. „Nabucco este un proiect de sine statator foarte fezabil si va reprezenta o legatura cruciala intre Regiunea Caspica, Orientul Mijlociu si Europa. Nu exista discutii referitoare la cooperare.” Azerbaidjanul va deveni un furnizor cheie pe coridorului sudic, a declarat Comisarul UE pentru Energie Gunther Oettinger, prezent la o conferinta la Baku. „Azerbaidjanul va juca un rol central atat in calitate de furnizor de gaze, dar si ca tara de tranzit”, a declarat Gunther Oettinger. El a precizat ca Europa nu are inca suficienti furnizori de gaze. In aceste conditii, gazul azer, in special cel produs pe domeniul Shah-Deniz, este in centrul atentiei, a mai spus comisarul european. Dar, mai sunt luate in considerare si gazele din Egipt si Asia Centrala. Uniunea Europeana isi propune sa incheie in 2011 o colaborare pe termen lung cu Azerbaidjan, a afirmat Gunther Oettinger. El a mai spus ca actionarii Shah Deniz vor lua o decizie cu privire la rutele de export ale gazelor pana la sfarsitul lunii octombrie. Comisarul european a afirmat ca decizia care urmeaza sa fie luata de catre Azerbaidjan va avea o semnificatie istorica.
Discutii pe mai multe fronturi
In acest moment, Comisia Europeana poarta discutii in paralel cu toti potentialii furnizorii de gaze pentru Nabucco, in special pentru gazele din Turkmenistan. Gunther Oettinger a precizat ca proiectul Trans Adriatic Pipeline (TAP) care aduce gaze din Turkmenistan spre Azerbaidjan pe fundul Marii Caspice este de mare importanta. De asemenea, negocierile sunt in curs de desfasurare cu Irak in ceea ce priveste construirea unei conducte de gaz Turcia-Irak, informeaza Hotnews. In acest context, Oettinger a spus ca Azerbaidjanul ar trebui sa fie interesat de evolutia pozitiva a acestor negocieri, deoarece acest lucru va consolida si mai mult potentialul de tranzit prin Coridorul Sudic.
Diversificarea rutelor
Transportul gazelor din Azerbaidjan ar putea fi facut si pe alte rute mai profitabile, nu numai prin „Nabucco”, a declarat recent presedintele companiei azere SOCAR, informeaza apa.az. Traseul va fi ales in functie de conditiile si oportunitatile fiecarui proiect in parte. „Orice este posibil, exista multe proiecte si le analizam pe toate. Vom alege unul dintre ele”, a precizat presedintele SOCAR. Potrivit acestuia, pozitia Azerbaidjan privind analizarea si a altor proiecte de transport al gazelor catre Europa este normala. „Dorim realizarea acestui proiect, deoarece daca se realizeaza, oportunitatile noastre se extind”, a precizat Rovnag Abdullayev. Participantii din consortiul Shah Deniz din Azerbaidjan asteapta pana la 1 octombrie 2011 propuneri pentru exporturi de gaze din partea grupurilor care vor sa dezvolte conducte de interconectare, potrivit unor surse citate de news.Az. Sunt conducte precum ITGI (Interconectorul Turcia-Grecia-Italia), TAP (Trans Adriatic Pipeline) si Nabucco, tranzitul facandu-se prin Turcia.
de Razvan Iorga | iun. 6, 2011 | Razboi energetic, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Romania si Turcia vor sa continue eforturile pentru proiectul Nabucco sa ajunga realitate. In acest sens, ministrul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Ion Ariton, a discutat luni cu ambasadorul Turciei la Bucuresti, Omur Solendil, despre reuniunea de lansare la nivel ministerial a Comitetului Nabucco, care va avea loc miercuri in localitatea Kayseri din Turcia. Cei doi oficiali au exprimat, in acest context, sustinerea comuna fata de proiect si interesul fata de dezvoltarea cooperarii româno-turce in domeniul energiei. Ariton va participa, miercuri, la reuniunea de lansare la nivel ministerial a Comitetului Nabucco, ocazie cu care va fi semnat Acordul de Sprijin al Proiectului Nabucco (Project Support Agreement – PSA), „expresie a reconfirmarii sprijinului politic al tuturor partenerilor pentru acest proiect”, potrivit MECMA.
Sub egida UE
„Semnarea PSA reprezinta o etapa esentiala in materializarea proiectului, documentul reprezentând o garantie pentru potentialii investitori si furnizori si pentru obtinerea finantarilor necesare din partea Bancii Europene de Investitii, Bancii Europeane pentru Reconstructie si Dezvoltare, Corporatiei Internationale de Finantare (din cadrul Bancii Mondiale) si a altor investitori”, se arata intr-un comunicat al Ministerului Economiei. La reuniunea de la Kayseri va fi prezent si comisarul european pentru energie, Gunther Oettinger. Proiectul Nabucco vizeaza realizarea unui gazoduct pe traseul Turcia – Bulgaria – România – Ungaria – Austria, cu o lungime totala de 3296 km. Proiectul a fost inclus in Planul European de redresare economica cu o suma de 200 milioane euro, al carei beneficiar este Compania Internationala Nabucco. La realizarea proiectului Nabucco participa sase firme: Botas (Turcia), Bulgargaz (Bulgaria), Transgaz (România), Mol (Ungaria), OMV (Austria) si RWE Gas Midstream GmbH (Germania). Un pas important in ceea ce priveste demararea procesului de finantare a Proiectului Nabucco a fost semnarea, in data de 6 septembrie 2010, la Bruxelles, a unei scrisori de Mandat cu Banca Europeana de Investitii, Banca de Reconstructie si Dezvoltare si Corporatia Internationala de Finantare (din cadrul Bancii Mondiale), prin care s-a obtinut angajamentul acestor institutii de a contribui la finantarea proiectului.
de Corneliu Vlad | mai 15, 2011 | Uncategorized @ro
Geografia Eurasiei va cunoaste un retus spectaculos si, se prevede, avantajos pentru riverani si comertul maritim. Canalul Istanbul va face o noua legatura navala intre Marea Neagra si Marmara. Prin noul canal se va dubla, dar de fapt descongestiona stramtoarea Bosfor, circulata zilnic in medie de 160 de nave.
Proiectul canalului Istanbul, anuntat de mai multa vreme intr-un mod misterios de premierul Erdogan si facut cunoscut intr-o adunare de peste o mie de persoane a simpatizantilor partidului de guvernamant, a fost prezentat ca fiind “nebunesc si magnific” si comparat cu canalele Panama si Suez.
Se prevede ca din 2023, anul centenarului proclamarii statului turc modern de catre intemeietorul sau Ataturk, canalul, in lungime de 45-50 km, adanc de 25 metri si cu o latime de 145-150 metri, sa asigure circulatia intre cele doua mari a oricarui tip de nava. Costul estimat al lucrarii este de 10 miliarde dolari. Locul ales este in partea europeana a Turciei, iar prin taierea canalului Istanbulul va devein o metropola pe doua peninsule si o insula. Premierul turc a asemuit proiectul cu visele inaripate ale sultanului Mahomed si celebrului arhitect Sinan din secolul al XVI-lea. “In istorie, a declarat patetic Erdogan, au existat mari visuri in spatele marilor pasi si marilor victorii”.
Prin construirea acestui canal, stramtoarea Bosfor, traversata anual de 140 milioane tone de petrol, 4 milioane tone de gaz lichefiat si 3 milioane de diferite substante chimice, va fi despovarat de marile riscuri ale accidentelor navale si poluarii apelor. In 1994, stramtoarea a trebuit sa fie inchisa din cauza ciocnirii unui petrolier cu un cargou, iar in 1999, un petrolier rus s-a rupt in doua deversand pe o mare intindere de ape produse petroliere poluante.
Ziarul “Hurriyet” a lansat intrebarea daca nu cumva canalul va deveni un rival al proiectului Nabucco pe care, eventual, l-ar face inutil. Oktay Ekind, fostul presedinte al Camerei Arhitectilor din Turcia a raspuns tot printr-o intrebare: ”De ce nu vrem sa intelegem ca solutia cea mai buna este sa inlocuim petrolierele cu conducte?”.
In sfarsit, lumea se intreaba care va fi soarta Tratatului de la Montreux in noua situatie ce va aparea in zona Stramtorilor Marii Negre prin intrarea in functiune a acestui canal.
Turcia face legea in Marea Neagra
Geografia Eurasiei va cunoaste un retus spectaculos si, se prevede, avantajos pentru riverani si comertul maritim. Canalul Istanbul va face o noua legatura navala intre Marea Neagra si Marmara. Prin noul canal se va dubla, dar de fapt descongestiona stramtoarea Bosfor, circulata zilnic in medie de 160 de nave.
Proiectul canalului Istanbul, anuntat de mai multa vreme intr-un mod misterios de premierul Erdogan si facut cunoscut intr-o adunare de peste o mie de persoane a simpatizantilor partidului de guvernamant, a fost prezentat ca fiind “nebunesc si magnific” si comparat cu canalele Panama si Suez.
Se prevede ca din 2023, anul centenarului proclamarii statului turc modern de catre intemeietorul sau Ataturk, canalul, in lungime de 45-50 km, adanc de 25 metri si cu o latime de 145-150 metri, sa asigure circulatia intre cele doua mari a oricarui tip de nava. Costul estimat al lucrarii este de 10 miliarde dolari. Locul ales este in partea europeana a Turciei, iar prin taierea canalului Istanbulul va devein o metropola pe doua peninsule si o insula. Premierul turc a asemuit proiectul cu visele inaripate ale sultanului Mahomed si celebrului arhitect Sinan din secolul al XVI-lea. “In istorie, a declarat patetic Erdogan, au existat mari visuri in spatele marilor pasi si marilor victorii”.
Prin construirea acestui canal, stramtoarea Bosfor, traversata anual de 140 milioane tone de petrol, 4 milioane tone de gaz lichefiat si 3 milioane de diferite substante chimice, va fi despovarat de marile riscuri ale accidentelor navale si poluarii apelor. In 1994, stramtoarea a trebuit sa fie inchisa din cauza ciocnirii unui petrolier cu un cargou, iar in 1999, un petrolier rus s-a rupt in doua deversand pe o mare intindere de ape produse petroliere poluante.
Ziarul “Hurriyet” a lansat intrebarea daca nu cumva canalul va deveni un rival al proiectului Nabucco pe care, eventual, l-ar face inutil. Oktay Ekind, fostul presedinte al Camerei Arhitectilor din Turcia a raspuns tot printr-o intrebare: ”De ce nu vrem sa intelegem ca solutia cea mai buna este sa inlocuim petrolierele cu conducte?”.
In sfarsit, lumea se intreaba care va fi soarta Tratatului de la Montreux in noua situatie ce va aparea in zona Stramtorilor Marii Negre prin intrarea in functiune a acestui canal.
