Turcia face lobby la Sofia pentru Nabucco

Turcia face lobby la Sofia pentru Nabucco

erdogan-borisov 3463Seful Executivului de la Ankara Recep Tayyip Erdogan va merge in luna septembrie intr-o vizita oficiala in Bulgaria, in cursul careia va discuta despre proiectul Nabucco si despre relatiile bilaterale dintre cele doua tari. Erdogan se va intalni cu omologul sau bulgar Boiko Borisov, cu presedintele Ghoerghi Parvanov si cu alti inalti oficiali, relateaza Sofia News Agency. Gazoductul Nabucco, a carui constructie este sustinuta de UE, urmeaza sa transporte anual 31 de miliarde de metri cubi de gaz din zona caspica, prin Azerbaidjan, Georgia, Turcia, Bulgaria, Ungaria, Romania si Austria. Conducta, care ar urma sa diminueze dependenta UE de livrarile ruse, va fi data in folosinta in 2017, doi ani mai tarziu decat planificat initial. De asemenea, costurile vor depasi cele 7,9 miliarde de euro estimate initial. In urma cu o luna, premierul bulgar a mers in Turcia, unde liderii politici ai celor doua tari si-au exprimat dorinta de a accelera proiectul. Borisov a fost insotit de ministrul finantelor, Simeon Djankov, si de cel al culturii, Vejdi Rasidov, in timp ce partea turca a fost reprezentata si de ministrii finantei si energiei.

Share our work
SOCAR cucereste Balcanii

SOCAR cucereste Balcanii

Colosul SOCAR, interesat de piata balcanica

Colosul SOCAR, interesat de piata balcanica

Compania petrolieră de stat SOCAR, din Azerbaidjan, negociază preluarea activelor rafinariei Neftochim, singura rafinarie petroliera din Bulgaria, controlata in acest moment de compania rusa Lukoil, relateaza surse oficiale din cadrul companiei SOCAR, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Anterior, oficialii SOCAR si-au manifestat interesul si pentru pietele din Republica Moldova si Ucraina. Dezvaluirile vin pe fondul intensificarii conflictului dintre autoritatile statului bulgar si Neftochim Lukoil, care a inceput de miercuri sa-si reduca procesarea de titei pentru ca in final sa-si opreasca efectiv productia, dupa ce agentia vamala i-a retras licentele. Concomitent premierul bulgar Boiko Borisov, citat de mass-media regionala, a anuntat ca o celula de criza monitorizeaza situatia de pe piata bulgara a combustibilului, dupa ce rafinaria locala a companiei ruse Lukoil a fost nevoita sa-si opreasca operatiunile pentru cel putin o luna si jumatate. Celula de criza este condusa de ministrul energiei si economiei, Traicio Traikov, din ea mai facand parte seful agentiei vamale, Vanio Tanov, un secretar de stat din Ministerul de Interne, un secretar de stat de la Finante si seful Rezervei de Stat.

Razboiul declaratiilor

Oficialii bulgari mentionati monitorizeaza fluctuatiile pietei de combustibil, dupa ce rafinaria Lukoil nu a mai obtinut licenta pentru vanzarea de produse petroliere. „Sper ca rafinaria, fiind cea mai mare companie de acest gen din Bulgaria, nu va indrazni sa se puna cu statul. I-as sfatui foarte tare pe cei de acolo sa nu faca asta. Ii sfatuiesc ca prieten”, a spus premierul Boiko Borisov. El a afirmat ca va fi de acord sa aiba o intalnire cu sindicatele de la Lukoil Neftochim, daca mai intai ele vor face un miting impotriva conducerii companiei, care nu s-a achitat de obligatiile pe care le avea de mai bine de un an si jumatate. „Asta e legea si ne tinem de aplicarea ei”, a subliniat Borisov.
Neftochim, singura rafinarie petroliera din Bulgaria, controlata de compania rusa Lukoil, a inceput miercuri sa-si reduca procesarea de titei pentru ca in final sa-si opreasca efectiv productia, dupa ce agentia vamala i-a retras licentele. In prezent, agentia vamala intreprinde un inventar cuprinzator al companiei, care este cel mai mare importator de combustibil din Bulgaria, verificand stocurile pe care le are, pentru a evalua valoarea accizelor datorate de Lukoil.

Datorii istorice

Intr-o miscare, considerata mai mult electorala de analistii politici de la Sofia, autoritatile bulgare au declarat ca in momentul in care compania se va achita de toate datoriile, va putea sa vanda din nou combustibil, dar pana atunci va putea sa vanda numai cantitatile care au iesit deja din rafinarie. Vanio Tanov, seful agentiei vamale, a explicat ca rafinaria nu poate opera fara instrumentele electronice de masurare pe care Lukoil trebuia sa si le instaleze in facilitatile de stocare, dar n-a facut-o, prin urmare nu poate opera decat cu combustibilii care deja au iesit din fabrica. O alta posibilitate pentru companie este sa conteste deciza in justitie, dar aceasta va duce la un proces indelungat.
Reamintim ca Valentin Zlatev, directorul general al Lukoil Bulgaria, a fost descris adesea drept „omul care trage sforile in tara”, „magnatul petrolului” si este suspectat ca ar fi „omul din spatele” premierului Boiko Borisov.

Statele balcanice, obiectiv strategic

Anterior ministrul bulgar al energiei si economiei, Traicio Traikov, anunta ca Azerbaidjanul este gata sa furnizeze gaz si alte resurse energetice Bulgariei incepand cu 2014. La randul lor, oficiali ai companiei bulgare Bulgartransgaz au anuntat ca au inceput negocierile cu SOCAR pentru identificarea unor solutii comune, care sa duca la semnarea unor acorduri bilaterale. Sursele citate au mai declarat ca SOCAR şi-a manifestat interesul de a investi in infrastructura energetica a Bulgariei, inclusiv in sectorul petro-chimic.
Reamintim ca recent, preşedintele companiei SOCAR, Rovnag Abudllayev, citat de agenţia azera de ştiri Trend Capital, declara ca SOCAR intenţionează să deschidă circa 300 de benzinării în România în următorii trei ani. Compania azeră a cumpărat la începutul acestui an Romtranspetrol Botoşani. Retailerul de carburanţi din nordul Moldovei deţinea o reţea de 15 benzinării. Presa regionala a anunţat că s-a început rebranduirea acetei reţele sub sigla SOCAR Petroleum.
SOCAR, compania petrolieră de stat a republicii Azerbaidjan, este un colos a cărui valoare de 20 de miliarde de dolari îl plasează pe poziţia 68 între cele mai mari companii ale lumii. Azerbaidjanul este pe locul 27 în lume la rezervele de gaze naturale, cu 849,5 miliarde de metri cubi şi pe locul 19 la rezervele de petrol, cu 7 miliarde de barili.

Canalul Istanbul afectează Nabucco

Conform surselor SOCAR, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, intentia autoritatilor turce de a construi un canal navigabil imens, care sa duca la micsorarea traficului din stramtoarea Bosfor va afecta proiectul european Nabucco, lunga de 3900 de kilometri. La randul sau, profesorul turc Emre Iseri, cadru didactic asociat la Universitarea de Relaţii Internaţionale Kadir Has, citat de mass-media de specialitate, a afirmat ca „Turcia a argumentat întotdeauna că proiecte de tipul Nabucco au darul de a elibera măcar parţial traficul de pe Bosfor. Însă odată cu acest canal, argumentul ar putea deveni redundant”. „Îmbunătăţirea şi ieftinirea tehnologiei de transport a gazului natural lichefiat cu ajutorul navelor, ar putea fi o soluţie mai eficientă decât conducta de gaz” a mai adaugat acesta.
Spre deosebire de Bosfor, canalul Istanbul va putea primi în apele sale orice tip de vas, indiferent de capacitate. Acest detaliu nu a scăpat neobservat de Azerbaijan, unul din principalii furnizori de gaz pentru Nabucco. Reamintim ca România, Georgia şi Azerbaijan au semnat recent, la Bucureşti, un acord de transport al gazelor către UE prin proiectul Azerbaijan Georgia Romania Interconnection (AGRI), care presupune construcţia unor terminale de gaze naturale lichefiate, şi care ar putea fi pus la punct mai repede decât proiectul Nabucco. Potrivit eurasia.org, AGRI ar putea transporta între 6 şi 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale lichefiate pe an. Dornici să se extindă pe pieţele europene, SOCAR, compania de stat azeră, s-a îndepărtat în ultima vreme de Nabucco.

2011, anul decisiv pentru Nabucco

Gazoductul proiectat de UE pentru a aduce gaz caspic în Europa pe o rută care să ocolească Rusia a stagnat până acum mai ales din lipsa resurselor. Acum o lună însă, Azerbaidjan şi Turkmenistan au declarat că sunt gata să construiască pe fundul Mării Caspice gazoductul care să lege cele două state, deşi marile state riverane, Rusia şi Iranul, se opun din cauza riscurilor ecologice. Dacă această conductă va deveni operaţională, cantitatea de gaz care ar putea alimenta Nabucco ar putea fi suficientă. Potrivit specialiştilor azeri, până în 2020 extracţiile de gaz din Azerbaidjan ar putea creşte de două ori, de la 27 de miliarde metri cubi la 50-55 de miliarde, în vreme ce majorarea extracţiilor din Turkmenistan se va apropia în 2030 de 250 de miliarde.
Nabucco are nevoie de 31 de miliarde metri cubi de gaze, pe care Azerbaidjanul singur nu putea să-I asigure, iar Iranul, care deţine cea mai mare rezervă de gaz din lume după Rusia, şi Turkmenistan, se află încă pe axa răului din care fac parte statele finanţatoare ale terorismului. De aceea aportul Turkmenistanului este esenţial şi deşi această ţară a semnat déjà o înţelegere pe 30 de ani cu China, rezervele sale de gaz ar fi suficiente să alimenteze ambele conducte, atât spre Orientul Îndepărtat, cât şi spre Occident.
Pe de altă parte, preţul gazoductului Nabucco, estimat în 2005 la 7,9 miliarde de euro, a crescut, conform unui studiu făcut recent de British Petrolium, la 14 miliarde de euro, sumă care ameninţă să facă afacerea neprofitabilă. Preţul minereului de fier folosit la conductele de fier a crescut cu 50 la sută faţă de anul trecut, ceea majorează neaşteptat costurile totale. Gazoductul ar urma să aibă 3.300 de kilometri şi are nevoie de două milioane de tone de oţel, 200.000 de segmente de ţeavă de oţel şi peste 30 de staţii de comprimare a gazului. Marlene Holzner, purtătoarea de cuvânt a comisarului European pentru energie declară că anul 2011 este pentru Nabucco fie anul succesului, fie anul eşecului.
Mulţi experţi atât de la Bruxelles, cât şi din zona caspică susţin că UE s-a apropiat mai mult ca oricând de realizarea gazoductului Nabucco şi că nu ar fi exclus ca până la sfârşitul anului Uniunea Europeană să poată semna, după cum era prevăzut, acorduri cu toţi furnizorii de gaz natural pentru Nabucco şi să înceapă lucrările. Nabucco este puternic susţinut de SUA, pentru care proiectul este la fel de important cum a fost în anii 90 oleoductul Baku-Ceyhan, care aduce petrol caspic din Azerbaidjan prin Georgia până la Marea Mediterană, ocolind Rusia.

Share our work
Proiectul South Stream ar putea fi inghetat in urma intelegerilor germano-ruse

Proiectul South Stream ar putea fi inghetat in urma intelegerilor germano-ruse

Nabucco_SouthStream_map 654

Conducerea de la Moscova ar putea ingheta temporar proiectul gazoductului South Stream si ar putea spori exporturile de gaz catre Europa datorita Germaniei – un partener eficient, potrivit agentiei RIA Novosti, citand o sursa din cabinetul rus. Aceste veste vine dupa recenta intalnire dintre cancelarul Angela Merkel si liderul de la Kremlin Dmitri Medvedev. In august 2009, premierul rus Vladimir Putin si omologul sau turc Recep Tayyip Erdogan au semnat un acord pentru ca gazoductul sa treaca pe sub Marea Neagra, prin apele teritoriale turce. In schimb, Moscova urmeaza sa construiasca oleoductul Samsun-Ceyhan, foarte favorabil Turciei, in detrimentul oleoductului Burgas-Alexandroupolis. Cu toate acestea si in pofida angajamentului initial al Ankarei, Rusia nu a primit inca aprobarea pentru ca South Stream sa treaca prin apele turce. Cu o capacitate de 63 miliarde metri cubi de gaz, South Stream va lega Rusia de Europa Centrala si de Est pe sub Marea Neagra. Partea submarina a conductei va avea 900 kilometri si acest tronson va traversa zonele economice rusa, bulgara si turca. Pentru construirea partii terestre sunt analizate mai multe rute, ce trec prin statele UE. Gazoductul ar urma sa intre in serviciu la sfarsitul lui 2015 si va costa 15,5 miliarde de euro.

Share our work
Cresc sansele pentru Nabucco

Cresc sansele pentru Nabucco

NabuccoConfruntat cu rivali mai ieftini şi marcat de dubii în privinţa alimentării, oscilantul proiect al conductei Nabucco ar putea fi readus la viaţă în urma deciziei Germaniei de a-şi închide rezervorul energiei nucleare. În luna mai, susţinătorii proiectului Nabucco anunţaseră că programul va fi lansat cu doi ani de întârziere şi că va depăşi costurile de 7,9 miliarde de euro, estimate iniţial. Conducta ar urma să micşoreze dependenţa Europei de gazul rusesc, furnizând acest combustibil printr-o nouă rută din sud. În cursul acestui an s-au semnalat o serie de tergiversări din cauză că producătorii de gaze au pus proiectul, discutat încă din anul 2002, sub semnul întrebării şi nu au semnat niciun acord cu privire la furnizori, transmite Rador. Dar decizia Germaniei de a-şi închide toate instalaţiile nucleare până în anul 2022 în urma dezastrului nuclear de la Fukushima şi progresul înregistrat în cursul tratativelor cu Azerbaidjanul, au relansat proiectul Nabucco. Analiştii afirmă că proiectul a devenit mai atractiv pentru ţările care vor să evite energia nucleară sau extrem de poluantul cărbune. „Noua strategie energetică a Germaniei va consta în impulsionarea proiectului Nabucco”, a declarat Claudia Kemfert, analist pe probleme de energie la Institutul Econimic DEW, cu sediul la Berlin. In prima parte a lunii iunie, tarile participante la proiectul Nabucco au cerut potentialilor furnizori, inclusiv Azerbaidjanului, sa isi clarifice pozitia si sa se alature proiectului “fara intarziere”. Azerbaidjanul, Turkmenistanul si Irakul sunt considerati potentiali furnizori pentru conducta Nabucco, ce va avea o lungime de 3.300 de kilometri si se va intinde din Turcia pana in Austria, traversand Romania, Bulgaria si Ungaria, potrivit cotidianul Hurryiet. “Am contacte cu Azerbaidjanul, Turkmenistanul si Irakul. Daca toate aceste tari vor sa aiba acces pe pietele europeana si turca, posibilitatea este Nabucco”, a explicat comisarul european pentru energie Guenther Oettinger, in timpul ceremoniei de semnare a acordurilor tehnice care a avut loc miercuri. Comisarul le-a cerut tarilor furnizoare sa ia parte la proiectul strategic “fara intarziere”. Azerbaidjanul nu a trimis reprezentanti la ceremonie, in pofida invitatiei trimiste de Ministerul turc al Energiei. “Nabucco trebuie sa faca pasul final de la stadiul de proiect la realitate, dar mai exista chestiuni care trebuie rezolvate”, a spus Oettinger, adaugand ca state producatoare de gaz, in special Irakul si Azerbaidjanul, trebuie sa aiba optiuni privind dezvoltarea pietelor lor energetice si accesul direct pe pietele europene.

Share our work
Azerbaidjan ar folosi AGRI in detrimentul Nabucco

Azerbaidjan ar folosi AGRI in detrimentul Nabucco

socar3_eng 7y

Azerbaidjan ar putea folosi proiectul AGRI, de transport al gazului natural lichefiat, pentru a vinde gaze in Europa, daca taxele propuse de dezvoltatorii Nabucco si ai altor proiecte sunt prea mari, a declarat seful companiei petroliere de stat SOCAR, Rovnaq Abdullaiev. „Daca tarifele sunt prea ridicate putem alege AGRI”, a spus Abdullaiev, potrivit postului de televiziune ANS, citat de Bloomberg. Romania este implicata si in proiectul Nabucco si in dezvoltarea AGRI. Azerbaidjanul vrea sa-si asigure tarife reduse de transport al gazelor din exploatarea {ah Deniz, in contextul concurentei ridicate pentru livrari. Proiectele care concureaza pentru gaze naturale din Azerbaidjan sunt Nabucco, proiect condus de grupul austriac OMV, ASA al Statoil, conducta Transadriatica a E.ON si EGL, respectiv Interconectorul Italia- Turcia – Grecia. Totodata, grupul rus de stat Gazprom a afirmat ca este dispus sa cumpere toata cantitatea de gaze naturale produsa de Azerbaidjan. AGRI (Azerbaidjan-Georgia-Romania Interconnector) vizeaza transportul gazelor naturale lichefiate, pe vapoare, din Marea Caspica, prin Georgia, pana in portul Constanta. Compania care va realiza AGRI are ca actionari companiile Romgaz, SOCAR (Azerbaidjan), GOGC (Georgia) si MVM (Ungaria). Proiectul Nabucco vizeaza transportul a circa 31 miliarde de metri cubi de gaze naturale anual din Caucaz si Asia Centrala catre Europa prin intermediul unui gazoduct care va traversa Turcia, Bulgaria, Romania si Ungaria pentru a ajunge in Austria. Nabucco este dezvoltat de Transgaz, RWE (Germania), OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria) si Botas (Turcia).

Share our work