Retus la Eurasia


 
Geografia Eurasiei va cunoaste un retus spectaculos si, se prevede, avantajos pentru riverani si comertul maritim. Canalul Istanbul va face o noua legatura navala intre Marea Neagra si Marmara. Prin noul canal se va dubla, dar de fapt descongestiona stramtoarea Bosfor, circulata zilnic in medie de 160 de nave.
Proiectul canalului Istanbul, anuntat de mai multa vreme intr-un mod misterios de premierul Erdogan si facut cunoscut intr-o adunare de peste o mie de persoane a simpatizantilor partidului de guvernamant, a fost prezentat ca fiind “nebunesc si magnific” si comparat cu canalele Panama si Suez.
Se prevede ca din 2023, anul centenarului proclamarii statului turc modern de catre intemeietorul sau Ataturk, canalul, in lungime de 45-50 km, adanc de 25 metri si cu o latime de 145-150 metri, sa asigure circulatia intre cele doua mari a oricarui tip de nava. Costul estimat al lucrarii este de 10 miliarde dolari. Locul ales este in partea europeana a Turciei, iar prin taierea canalului Istanbulul va devein o metropola pe doua peninsule si o insula. Premierul turc a asemuit proiectul cu visele inaripate ale sultanului Mahomed si celebrului arhitect Sinan din secolul al XVI-lea. “In istorie, a declarat patetic Erdogan, au existat mari visuri in spatele marilor pasi si marilor victorii”.
Prin construirea acestui canal, stramtoarea Bosfor, traversata anual de 140 milioane tone de petrol, 4 milioane tone de gaz lichefiat si 3 milioane de diferite substante chimice, va fi despovarat de marile riscuri ale accidentelor navale si poluarii apelor. In 1994, stramtoarea a trebuit sa fie inchisa din cauza ciocnirii unui petrolier cu un cargou, iar in 1999, un petrolier rus s-a rupt in doua deversand pe o mare intindere de ape produse petroliere poluante.
Ziarul “Hurriyet” a lansat intrebarea daca nu cumva canalul va deveni un rival al proiectului Nabucco pe care, eventual, l-ar face inutil. Oktay Ekind, fostul presedinte al Camerei Arhitectilor din Turcia a raspuns tot printr-o intrebare: ”De ce nu vrem sa intelegem ca solutia cea mai buna este sa inlocuim petrolierele cu conducte?”.
In sfarsit, lumea se intreaba care va fi soarta Tratatului de la Montreux in noua situatie ce va aparea in zona Stramtorilor Marii Negre prin intrarea in functiune a acestui canal.

Turcia face legea in Marea Neagra

Turcia face legea in Marea Neagra

Geografia Eurasiei va cunoaste un retus spectaculos si, se prevede, avantajos pentru riverani si comertul maritim. Canalul Istanbul va face o noua legatura navala intre Marea Neagra si Marmara. Prin noul canal se va dubla, dar de fapt descongestiona stramtoarea Bosfor, circulata zilnic in medie de 160 de nave.

Proiectul canalului Istanbul, anuntat de mai multa vreme intr-un mod misterios de premierul Erdogan si facut cunoscut intr-o adunare de peste o mie de persoane a simpatizantilor partidului de guvernamant, a fost prezentat ca fiind “nebunesc si magnific” si comparat cu canalele Panama si Suez.
Se prevede ca din 2023, anul centenarului proclamarii statului turc modern de catre intemeietorul sau Ataturk, canalul, in lungime de 45-50 km, adanc de 25 metri si cu o latime de 145-150 metri, sa asigure circulatia intre cele doua mari a oricarui tip de nava. Costul estimat al lucrarii este de 10 miliarde dolari. Locul ales este in partea europeana a Turciei, iar prin taierea canalului Istanbulul va devein o metropola pe doua peninsule si o insula. Premierul turc a asemuit proiectul cu visele inaripate ale sultanului Mahomed si celebrului arhitect Sinan din secolul al XVI-lea. “In istorie, a declarat patetic Erdogan, au existat mari visuri in spatele marilor pasi si marilor victorii”.
Prin construirea acestui canal, stramtoarea Bosfor, traversata anual de 140 milioane tone de petrol, 4 milioane tone de gaz lichefiat si 3 milioane de diferite substante chimice, va fi despovarat de marile riscuri ale accidentelor navale si poluarii apelor. In 1994, stramtoarea a trebuit sa fie inchisa din cauza ciocnirii unui petrolier cu un cargou, iar in 1999, un petrolier rus s-a rupt in doua deversand pe o mare intindere de ape produse petroliere poluante.
Ziarul “Hurriyet” a lansat intrebarea daca nu cumva canalul va deveni un rival al proiectului Nabucco pe care, eventual, l-ar face inutil. Oktay Ekind, fostul presedinte al Camerei Arhitectilor din Turcia a raspuns tot printr-o intrebare: ”De ce nu vrem sa intelegem ca solutia cea mai buna este sa inlocuim petrolierele cu conducte?”.
In sfarsit, lumea se intreaba care va fi soarta Tratatului de la Montreux in noua situatie ce va aparea in zona Stramtorilor Marii Negre prin intrarea in functiune a acestui canal.
0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *