de Anatol Terzi | nov. 12, 2013 | Balcani, Federatia Rusa, Intelligence, Marea Neagra, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Serviciul de informatii bulgar, DANS, ingrijorat de amenintarile eco-teroristilor
Constructia gazoductului South Stream este pusă în pericol de activitatea unor grupuri eco-teroriste, au declarat surse din cadrul DANS (n.r.:principalul serviciu de informaţii al Republicii Bulgaria), citate de agenţia de presă KARADENIZ PRESS. Conform surselor citate, DANS monitorizează contactele dintre cetăţeni bulgari şi grupuri eco-teroriste din afara Bulgariei, care se opun efectelor pe care le va avea construcţia gazoductului South Stream asupra mediului inconjurător. Sursele DANS au mai precizat că serviciul de informaţii a recomandat întărirea securităţii la viitoarele şantiere, precum şi crearea unei forţe specializate în protecţia acestui obiectiv strategic.
La rândul lor, oficiali din cadrul reprezentanţei Gazprom Bulgaria au anunţat recent că sunt în negocieri cu auzorităţile bulgare pentru ca acestea să permită Gazprom angajarea unei companii de securitate privată din Federaţia Rusă, care va asigura, iniţial, protecţia şantierelor, urmând ca, treptat, să asigure paza gazoductului, în colaborare cu autorităţile bulgare. Acestea au mai declarat că firma rusească va angaja şi veterani ai forţelor speciale din armata bulgară, participanţi la acţiunile din Afganistan şi Irak.
Lansare oficială
Reamintim că recent premierul bulgar Plamen Oreșarski și președintele companiei ruse Gazprom, Alexei Miller, au lansat lucrările de construcție a gazoductului South Stream pe teritoriul bulgăresc. Cei doi s-au întâlnit la sediul guvernului din Sofia și după discuții care au continuat mai bine de patru ore au urmărit împreună, prin videoconferință. modul în care muncitorii fac prima sudare la gazoduct în apropierea satului Rasovo, unde se va afla o stație de compresie.
Miller a declarat în cadrul unei conferințe de presă că primele livrări de gaze prin South Stream sunt așteptate în decembrie 2015. În opinia sa, gazoductul va spori siguranța energetică a întregii Uniuni Europene, iar Bulgaria va profita de prețuri mai mici ale gazelor ruse deoarece le va primi direct.
Proiect strategic
„Astăzi lansăm un proiect extrem de important pentru Bulgaria și Rusia”, a declarat, la rândul său, premierul Oreșarski, citat de mass-media de la sud de Dunăre. El a mai subliniat că acesta este cel mai mare proiect realizat pe teritoriul Bulgariei. Plamen Oreșarski a adăugat că Bulgaria nu va investi nicio leva în acest proiect deoarece costurile părții bulgare vor fi acoperite din taxele pentru transportul gazelor.
Totodată, ministrul bulgar al energiei, Dragomir Stoinev, a spus că până în 2043 Bulgaria va câștiga 2,8 miliarde euro din South Stream. Stoinev a subliniat că o mare parte dintre lucrări vor fi efectuate de companii bulgărești.
Coridor energetic
Lungimea totală a conductei South Stream pe teritoriul bulgăresc va fi de 540 kilometri, cu o ramificație de 59 de kilometri spre punctul Provadia, unde gazoductul va fi interconectat cu sistemul existent de transport de gaze din Bulgaria, precum și cu celălalt gazoduct prin care gazele ruse ajung în Balcani (cel care traversează Ucraina și România). Conducta va intra pe teritoriul bulgăresc prin portul Varna, iar valoarea totală a acestei părți din proiect se ridică la 3,308 miliarde de euro.
Gazoductul South Stream este conceput să transporte anual 63 miliarde metri cubi de gaze naturale din Rusia spre Europa via Marea Neagră, ocolind țări de tranzit precum Ucraina și Belarus. Gazprom deține 50% din proiectul South Stream, 20% aparțin grupului italian ENI, în timp ce grupul francez EDF și grupul german Wintershall dețin fiecare câte 15%. La finele lunii decembrie 2011, Turcia și-a dat acordul oficial pentru ca gazoductul South Stream să poată trece prin apele sale teritoriale.
de Vitalie Goncearov | iul. 12, 2013 | Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, R. Moldova, Razboi energetic, România, Știri, Turcia, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Visul Nabucco, ingropat de realitatea geopolitica
Construcţia gazoductului care va lega reţelele din România şi Republica Moldova pe traseul Iaşi-Ungheni va începe în august 2013 şi va fi încheiată până la sfârşitul anului, în urma unei investiţii totale de 23-24 milioane euro, a declarat joi ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Interesul nostru pentru interconectarea Republicii Moldova la sistemele noastre de gaze naturale şi energie electrică este maxim”, a spus Niţă, într-o conferinţă de presă, organizată după o întâlnire cu o delegaţie din Republica Moldova, condusă de Valeriu Lazăr, viceprim-ministru şi ministru al Economiei. Niţă a afirmat că gazoductul va putea transporta într-o primă fază 500 milioane metri cubi, iar într-o etapă următoare va fi construită o staţie de comprimare. Acest proiect va fi lansat anul viitor, în urma unei investiţii estimate la 10-20 milioane euro. Lazăr a arătat că pentru a atinge capacitatea maximă va fi nevoie şi de construcţia unui gazoduct intern suplimentar, care să lege Ungheni de Chişinău. Lazăr a afirmat, răspunzând unei întrebări, că în prezent Republica Moldova importă gaz de la Gazprom, prin Ucraina, iar pentru gazul românesc va plăti „preţul pe care îl va oferi piaţa”. „Operatorul de sistem importă sub trei miliarde de metri cubi anual. (…) La acest moment, preţul pe piaţă este în jur de 500 dolari mia de metri cubi, vorbesc de un preţ mediu la consumator. Observaţi că este mai mare decât preţul de piaţă în România. Ştim că şi în România odată cu liberalizarea pieţei preţul va fi în creştere. Estimările arată pe un orizont de timp de patru-cinci ani că oricum preţul de piaţă în România va fi atractiv pentru furnizorii din Republica Moldova”, a spus Lazăr.
Vise strategice
România va exporta în 2-3 ani gaze în Republica Moldova, Bulgaria şi Ungaria, odată ce vor fi construite conductele de interconectare, a declarat joi preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ. Exportul de gaze este o cerinţă a Comisiei Europene, care a criticat România pentru lipsa reţelelor de interconexiune a reţelelor de gaze cu statele vecine.
Consumul de gaze al Republicii Moldova este de 0,9 miliarde metri cubi, a afirmat Havrileţ, prezent la o conferinţă pe teme energetice. Comparativ, România consumă anual 14 miliarde de metri cubi, din care circa 80% din producţia internă. Cei mai mari producători sunt OMV Petrom şi Romgaz.
Havrileţ a adăugat că extracţia gazelor din Marea Neagră va face ca România să devină un exportator net de gaze naturale. Rezervele de gaze din Marea Neagră sunt explorate de companii precum OMV Petrom, ExxonMobile şi Sterling Resources.
Proiectele de conectare a conductelor de gaze ale României cu statele vecine se află în discuţii la nivel politic de mai mulţi ani. Deocamdată, România are o conductă de gaze doar cu Ungaria, a cărei construcţie a fost finalizată în 2010, după aproximativ zece ani de discuţii.
Nabucco, ingropat oficial
Anuntul oficialilor de la Bucuresti este surprinzator, avand in vedere ca, recent, presa austriaca relata ca proiectul Nabucco, în care este implicată şi România, nu va fi realizat, deoarece consorţiul care operează exploatarea gazeiferă Şah Deniz (Azerbaijan) a selectat o altă rută de export către Europa. “Proiectul Nabucco a eşuat (…) Motivul deciziei pare să fie opoziţia grupului BP”, scrie ziarul austriac Die Presse în ediţia electronică, fără a preciza sursa informaţiei. Publicaţia mai arata că grupul de la Şah Deniz a selectat ca rută de export către Europa gazoductul TAP (Trans-Adriatic Pipeline), care va trece prin Grecia, Albania şi Marea Adriatică, având ca punct final un terminal din sudul Italiei.
Consorţiul care exploatează zăcământul gigant de gaze naturale Şah Deniz, din Marea Caspică, a luat recent decizia finală privind ruta pe care va exporta gaz către Europa, având de ales între proiectul Nabucco, susţinut de UE, şi TAP.
Nabucco era susţinut politic de UE şi vizează alimentarea cu gaze naturale extrase din regiunea Mării Caspice, pentru a reduce dependenţa Europei de gazul importat din Rusia, de la compania de stat Gazprom.
Concurenta geopolitica
Grupul petrolier austriac OMV a informat anterior că proiectul gazoductului Nabucco West nu a fost selectat de consorţiul Şah Deniz II pentru furnizarea de gaze naturale din Azerbaidjan, informează un comunicat de presă, citat de mass-media de la Viena. Nabucco West şi Trans-Adriatic Pipeline (TAP) erau singurele două proiecte care concurau pentru furnizarea de gaze naturale din Azerbaidjan în Europa.
‘Proiectul Nabucco West nu a fost selectat de consorţiul Şah Deniz II’, se arată în comunicatul de presă. Deşi acceptă această decizie, grupul austriac consideră că oferta trimisă de NABUCCO Gas Pipeline International Gmbh (NGPI) a îndeplini toate criteriile de selecţie. De asemenea, grupul OMV a subliniat că această decizie nu schimbă strategia sa de a-şi creşte operaţiunile în sectorul upstream şi cel al gazelor naturale. ‘OMV intenţionează să joace un rol în creşterea securităţii şi diversificării surselor de aprovizionare cu gaze naturale a Europei şi va evalua alternative pentru a completa actualele rute de aprovizionare’, se mai arată în comunicatul OMV.
Acţionarii Nabuco sunt OMV (Austria), FGSZ (Ungaria), Transgaz (România), Bulgarian Energy Holding (Bulgaria), Botas (Turcia) şi RWE (Germania). Conducta Nabuco urma să facă conexiunea cu Trans Anatolian Pipline (TANAP), la graniţa turco-bulgară, tranzitând Bulgaria, România şi Ungaria, până la terminalul central-european de redistribuire de la Baumbarten, Austria. Via Baumgarten, gazele furnizate prin Nabucco puteau alimenta peste 500 de milioane de clienţi din Europa.
Surpriza azera
Firma britanica BP, franceza TOTAL si azera SOCAR vor cumpara 50% din actiunile proiectului TAP, actele finale urmand sa fie semnate, cel mai probabil, la sfarsitul acestui an. Presedintele SOCAR, Rovnaq Abdullayev, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, a precizat ca BP si SOCAR vor cumpara cate 20%, iar TOTAL 10%. Cele trei companii sunt parteneri in proiectul Shah Deniz, impreuna cu societatea norvegiana STATOIL, companie implicata si in conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan.
Mass-media de la Bucuresti considera ca sunt alti factori care au înclinat balanţa către un proiectul TAP, mult mai puţin susţinut în faţă presei internationale de Comisia Europeană şi SUA. Un semnal a fost recentă privatizarea companiei elene de transport a gazelor, DESFA. Presată de FMI să privatizeze cât mai mult, Atena s-a trezit cu oferte din partea Gazprom şi SOCAR. În cele din urmă, azerii au rămas singurii competitori. Întâmplător sau nu, în aceeaşi zi în care OMV anunţă eșecul Nabucco, la Atena, premierul Samaras îl va primi pe preşedintele SOCAR şi vicepreşedintele britanic al consorţiului Shah Deniz ÎI. Grecia, alături de Italia au jucat o carte mai mare decât cele câteva benzinării oferite în România celor de la SOCAR şi au ştiut să speculeze, probabil, sacrificiile austerităţii impuse de Bruxelles şi FMI în ultimii ani.
Speculatii diplomatice
Pe de altă parte, trebuie ţinut cont că norvegienii de la STATOIL fac parte atât din consorţiul Shah Deniz, cât şi din cel care construieşte TAP. Şi nu în ultimul rând există interesul major al regimului Aliev de a-şi atrage de partea să cancelarii cât mai puternice în încercarea de a ajunge la o reglementare favorabilă Azerbaidjanului pentru situaţia din Nagorno Karabah.
Totodata, mai multe analize au arătat faptul că TAP este o varianta câştigătoare din punct de vedere comercial, în timp ce Nabucco era o variantă cu mai multe valenţe strategice, urmând să alimenteze o regiune total supusă importurilor ruseşti de gaz. Un comunicat eliberat de cei de la TAP mai scot în evidenţă şi oportunităţile de a transporta gaze naturale din Marea Caspică către Elveţia, Germania, Franţa, Marea Britanie şi Austria prin Italia încă din prima faza de operationalizare a conductei, dacă această va fi selectată. Puţin a mai contat că Italia are facilităţi suficiente de import de gaze prin alte mijloace, având facilităţi de import a gazelor lichefiate. Influenţa Romei şi a Atenei a fost mai puternică decât cea a Bucureştiului.
Nu este însă exclus că regimul de la Baku, în cooperare cu partenerii din SUA şi UE, să anunţe posibilitatea realizării ambelor proiecte, TAP şi Nabucco West. Este ceea ce sugerează ambasadorul Morningstar, dar şi oficiali ai SOCAR. Totul depinde însă de accesul la rezervele de gaz dinTurkmenistan, prin conducta Transcaspică. Până acum, statele riverane, printre care Rusia şi Iranul, se opun proiectului, din motive de protecţia mediului.
Fitch: Respingerea Nabucco va împiedica scăderea prețului la gaze
Decizia luată recent de a se transporta gazele naturale din bazinul caspic prin conducta Tras-Adriatică (TAP, prin Grecia şi Italia, va face ca noile livrări de gaze să nu pună presiune pe actualele preţuri din Europa, notează Fitch Ratings, citat de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Alternativă respinsă, prin Europa de Est, ar fi putut avea nu impact, modest, asupra preţurilor, datorită capacităţii sale mai mari şi prin stimularea diversificării resurselor în ţări care sunt dependente aproape total de gazele ruseşti.
Conducta aleasă de consorţiului Shah Deniz II, condus de BP, va avea o capacitate anuală de 10 miliarde de metri cubi, adică circa 2% din consumul european. Este puţin probabil să fie suficient pentru a afecta preţurile în regiune. Conducta va avea punctul terminus în Italia, care este oricum bine aprovizionată cu gaze din Rusia, Libia şi Algeria. Italia are şi infrastructura necesară pentru a redistribui gazele către vestul Europei, lucru posibil şi pentru că ţară are suficiente surse de aprovizionare, dar este puţin probabil să obţină beneficii locale semnificative din diversificarea suplimentară a surselor de aprovizionare, arată Fitch.
Gazprom invingatoare
Varianta respinsă, numită Nabucco Vest, avea o capacitate de 23 de miliarde de metri cubi, prin pomparea şi a unor eventuale volume de gaz din România, scrie Fitch. Deşi această avea potenţialul de a modifica preţurile, acesta a fost semnificativ redus de o decizie anterioară de a limita capacitatea conductei de la 31 de miliarde de metri cubi anual. Ruta propusă prin România, Bulgaria şi Ungaria ar fi îmbunătăţit şi securitatea energetică a acestor ţări, care sunt foarte dependente de gazele ruseşti. Mai există însă factori care pot reduce preţurile, inclusiv efectele exploatării gazelor de şist în SUA, axarea pe energie regenerabilă şi perspectivele unei creşteri economice reduse în Europa, notează Fitch.
Decizia luată de consorţiul Shah Deniz este una moderat-pozitivă pentru Gazprom, pentru că Nabucco ar fi fost un competitor al conductei Soth Stream, proiectată pentru 63 de miliarde de metri cubi, aflată în construcție începând din decembrie 2012. Decizia este însă negativă pentru OMV, unul dintre deţinătorii majoritari de acţiuni la Nabucco Vest, dar impactul nu este mare, pentru că gazele reprezintă o mică parte din afacerile companiei.
Planurile pentru Nabucco Vest nu au fost abandonate şi poate fi reproiectată pentru transportul gazelor din Marea Neagră către Europa. Nu este însă clar dacă aceste rezerve sunt suficiente pentru a justifica chiar şi construirea versiunii reduse a conductei, iar noi credem că companiile energetice pot caută alternative de a valorifica gazul din Marea Neagră pe plan local, mai arată Fitch Ratings.
South Stream va fi construit până în 2015
La randul sau, un alt concurent al Nabucco, urmeaza sa fie terminat in aproximativ 3 ani. Astfel, mass-media regionala a anuntat ca proiectul gazoductului South Stream, destinat să transporte gazul natural din Rusia şi Uniunea Europeană, „este o realitate şi urmează să fie construit până la sfârşitul lui 2015”, citandu-l recent pe directorul general al companiei care se ocupă de secţiune offshore.
South Stream, un proiect de 39 de miliarde de dolari, se va întinde pe o distanţă de peste 2.000 de kilometri începând din Rusia via Marea Neagră în Bulgaria, Serbia, Ungaria, Slovenia şi nord-estul Italiei. Însă mulţi analişti şi diplomaţi au ridicat semne de întrebare cu privire la viabilitatea economică a proiectului. Pe lângă costurile ridicate, proiectul se confruntă şi cu dificultăţi tehnice în condiţiile în care pe o distanţă de 900 de kilometri va fi amplasat sub apă la o adâncime de până la 2.000 de metri.
‘Decizia de investiţie a fost luată. Acţionarii ne-au instruit să lucrăm astfel încât prima conductă să fie în funcţiune până la finele lui 2015 şi acesta este calendarul după care operăm’, a declarat directorul South Stream Transport, Marcel Kramer.
Rival rusesc
South Stream este văzut ca un rival pentru TAP, proiect care intenţionează să transporte în Europa gazele naturale produse la Shaz Deniz în Azerbaidjan. Potrivit lui Marcel Kramer, South Stream ar trebui să demareze operaţiunile cu mult înainte de 2018-2019, adăugând că societatea este pe punctul de a finaliza finanţarea proiectului în a doua jumătate a acestui an sau începutul lui 2014. ‘Acesta este testul adevărului pentru viabilitatea unor proiecte de acest gen’, a spus Kramer care a adăugat că South Stream va avea peste 20 de participanţi, incluzând bănci şi agenţii de export.
Acţionarii South Stream sunt Gazprom (Rusia), EDF (Franţa), Wintershall (Germania) şi Eni (Italia). Rusia a construit deja un proiect similar, Nord Stream, care pompează gaz din Rusia în Germania, evitând tranzitul prin Europa de Est.
de Razvan Iorga | iul. 1, 2013 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Marea Neagra, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Premierul britanic, David Cameron (stanga), impreuna cu presedintele kazah, Nusurltan Nazarbaiev
Dupa esecul Nabucco, cauzat si de pozitia contrara a British Petroleum, companie ce co-administreaza zacamantul gazifer Shah Deniz din Azerbaidjan, Marea Britanie a semnat luni un parteneriat strategic cu Kazahstan. Documentul a fost semnat de catre presedintele kazah, Nusurltan Nazarbaiev si premierul de la Londra, David Cameron, transmite Itar Tass, preluat de Karadeniz Press. „Acest acord nu descopera doar potential, dar si vointa politica a celor doua tari de a lansa un noi nivel calitativ al cooperarii bilaterale”, a declarat Nazarbaiev in cadrul unei conferinte de presa comune tinute alaturi de Cameron. „Partile semnatare vor face un maxim de efort pentru a dezvolta relatiile bilaterale prin folosirea tuturor mecanisme si metodelor necare”, a mai adaugat liderul de la Astana. La randul sau, premierul britanic s-a declarat incantat de ratificarea acordului dintre cele doua tari privind tranzitul aerian spre Afganistan. La conferinta de presa, Nazarbaiev a mai spus in fata jurnalistilor, intrebat fiind de respectarea drepturilor omului, ca „nimeni nu poate spune Kazahstanului cum sa se construiasca” si, comparativ cu alte state precum Afganistan sau Pakistan, drepturile omului sunt respectate. Insarcinatul cu afaceri al Ambasadei Kazahstanului in Romania, Talgat Kaliyev, declara saptamana trecuta pentru Agerpres ca pe agenda Cameron-Nazarbaiev va fi concetrata pe intarirea relatiilor economice. „Vor avea prioritate subiectele economice, pentru ca am vrea sa vedem o prezenta mai sporita a mediului de afaceri britanic in Kazahstan. Desigur ca va fi discutata si situatia din regiune”, a afirmat Talgat Kaliyev. Referindu-se la necesitatea economiei kazahe de a se diversifica, el a mentionat ca autoritatile din tara sa vor actiona conform sloganului „tehnologie in schimbul resurselor energetice”. Intrebat daca reuseste Kazahstanul sa aiba relatii bune, echilibrate si cu Estul si cu Occidentul, el a aratat ca tara este deschisa negocierilor privind aspecte comerciale cu orice stat, inclusiv cu Romania.
Romania, tot mai interesata de strangerea legaturilor
Premierul Victor Ponta a vizitat saptamana trecuta Astana, eveniment ce a marcat o premiera in relatiile bilaterale dintre cele doua state la un asemenea nivel. Kazahstanul este important pentru Romania atat datorita rezervelor de hidrocarburi (gaz si petrol), cat si a pozitiei geopolitice. Atat prim-ministrul Republicii Kazahstan, Serik Akhmetov, cat si presedintele Kazmunaigaz au vorbit, in cadrul intrevederii cu premierul Victor Ponta, despre oportunitatea unor noi investitii in Romania. De asemenea, partea kazaha a avansat partii romane propunerea sa asigure livrari de gaz din Kazahstan in Romania, o optiune in acest sens fiind o extensie a South Stream din Bulgaria catre Romania. Delegatia Romaniei, condusa de premierul Victor Ponta a cautat, in cadrul intalnirilor bilaterale, sa deschida oportunitati pentru extinderea prezentei companiilor romanesti pe piata din Kazahstan si a dezvoltarii relatiilor comerciale. In acest sens, s-a propus partenerilor din Kazahstan folosirea mai intensa a Oil Terminal Constanta. Ministerul Economiei detine 59,62% din actiunile Oil Terminal. Compania ocupa o pozitie strategica in Zona Marii Negre, fiind cel mai mare operator pe mare, specializat in vehicularea titeiului, produselor petroliere si petrochimice lichide si a altor produse si materii prime in vederea import/exportului si tranzitului.
de Razvan Iorga | iun. 27, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Premierul Victor Ponta a pledat joi, la Baku, in intalnirea cu prim-vicepremierul azer Yagub Eyyubov, pentru „relatii economice de succes”, afirmand ca intelege „motivatia economica pentru alegerea proiectului TAP, in defavoarea Nabucco”, dar ca Romania si Azerbaidjanul trebuie sa dezvolte in continuare AGRI. „Am avut o intalnire foarte buna cu presedintele dvs. astazi dimineata despre relatiile politice excelente intre cele doua tari. Romania este unul dintre, daca nu unicul membru UE, care are un parteneriat special cu Azerbaidjanul. Intotdeauna am actionat ca cel mai bun prieten al tarii dvs. in Europa si vrem sa ramanem in continuare”, a afirmat Victor Ponta. El l-a asigurat pe oficialul azer ca poate conta pe rolul pozitiv al Romaniei in ceea ce priveste Parteneriatul Estic din care face parte si Azerbaidjanul. „Mesajul meu puternic a fost ca ar trebui, dupa aceste relatii politice excelente, sa avem proiecte economice de succes. Am auzit desigur despre decizia privind coridorul sudic al gazului. Intelegem motivatia economica in alegerea TAP si nu a Nabucco, dar, mai mult, din cauza acestor evolutii a coridorului sudic, trebuie sa avem alte proiecte economice comune de succes”, a afirmat Ponta. In acest sens, el a mentionat doua proiecte, despre care a spus ca a discutat cu presedintele azer, si anume AGRI si investitiile companiei nationale azere SOCAR in Romania.
Investitiile SOCAR
Al doilea proiect vizeaza implicarea companiei Socar in „investitii concrete in Romania”, a relatat Victor Ponta. El a mai spus ca ministrul azer al energiei este asteptat in septembrie la Bucuresti pentru „discutii concrete” despre cele doua proiecte. „Vreau sa va asigur ca veti avea intregul sprijin din partea Guvernului Romaniei si implicarea mea personala in aceste proiecte”, a adaugat Victor Ponta. El a sustinut ca relatiile „politice excelente ar trebui sa fie urmate si de proiecte economice.”
de Razvan Iorga | iun. 26, 2013 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Marea Neagra, Razboi energetic, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Desi era previzibil un asemenea esec din cauza multiplelor greseli si indecizii politice la nivelul UE, Nabucco a devenit oficial un proiect mort. Pana la anuntul din presa austriaca de ieri, semnele fusesera deja aratate dupa ce Compania azera de petrol si gaze SOCAR, controlata de stat, a castigat recent controlul companiei grecesti DESFA, tara pe unde urmeaza sa treaca gazoductul TAP (Trans-Adriatic Pipeline), consortiul castigator care exploateaza zacamantul gigant de gaze naturale sah Deniz (Azerbaidjan), din Marea Caspica. Atunci, Gazprom s-a retras din cursa pentru cumpararea DESFA, operatorul retelei de transport al gazelor naturale din Grecia, facand loc azerilor de la SOCAR, in conditiile in care gazoductul rusesc South Stream a intrat deja in linie dreapta. „Proiectul Nabucco a esuat (…) Motivul deciziei pare sa fie opozitia grupului BP”, scrie ziarul austriac Die Presse in editia electronica, fara a preciza sursa informatiei. TAP a luat recent decizia finala privind ruta pe care va exporta gaz catre Europa, avand de ales intre proiectul Nabucco, sustinut de UE, si TAP. Decizia urmeaza sa fie anuntata oficial vineri. Exploatarea gazeifera de la sah Deniz, situata in Marea Caspica, este operata de gigantul birtanic BP, in parteneriat cu Statoil (Norvegia), SOCAR (Azerbaijan), Total (Franta), Lukoil (Rusia), NIOC (Iran), si TPAO (Turcia). Proiectul TAP vizeaza transportul de gaze naturale azere din Turcia, prin Grecia, Albania si Italia, traversand Marea Adriatica, cu destinatia finala in Italia. Actionarii proiectului sunt Axpo (Elvetia), Statoil (Norvegia) si E.ON (Germania).
Nabucco, pe butuci
Proiectul Nabucco viza alimentarea Europei cu 31 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an printr-o conducta care ar urma sa transporte gaze din Turcia pana in Austria, prin Bulgaria, Romania si Ungaria. Initial, gazoductul urma sa traverseze si teritoriul Turciei, avand o lungime de 3.900 kilometri si un cost estimat la 7,9 miliarde euro. Proiectul a fost revizuit anul trecut si redenumit Nabucco West, lungimea fiind redusa la 1.315 kilometri, cu tranzit prin Bulgaria, Romania si Ungaria. Costul proiectului revizuit nu a fost precizat. Partenerii Nabucco sunt OMV (Austria), Transgaz Medias (Romania), BEH (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) si GDF Suez (Franta). GDF Suez a intrat in proiect in luna mai, preluand 9% din actiunile consortiului de la Nabucco. Anterior, in aprilie, grupul german RWE a renuntat la Nabucco, participatia companiei fiind preluata de OMV. Azerbaijanul ar fi trebuit sa fie potential furnizor de gaze naturale pentru Nabucco, mai ales dupa ce Statele Unite si aliatii din Europa au impus sanctiuni economice dure asupra Iranului.
