de Anatol Terzi | iul. 18, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Problema compensaţiilor pentru pagubele cauzate Lituaniei de ocupaţia sovietică trebuie să constituie parte a dialogului dintre Rusia şi Uniunea Europeană, a declarat marţi premierul lituanian Andrius Kubilius.
Potrivit şefului guvernului ţării baltice, citat de presa rusă, o astfel de poziţie a fost adoptată şi de comisia guvernamentală lituaniană însărcinată să solicite Rusiei compensaţii pentru „pagubele provocate de ocupaţia sovietică”. Creată în mai a.c., comisia are ca misiune elaborarea unui plan de acţiune vizând obţinerea de compensaţii din partea Rusiei pentru prejudiciile cauzate Lituaniei între 1940 şi 1991, de către fosta URSS, şi între 1991 şi 1993, de către militarii ruşi. Este indispensabil de a face ca „dialogul dintre Lituania şi Rusia asupra compensaţiilor să nu mai fie doar o problemă între aceste două ţări, ci să devină un element al dialogului dintre UE şi Rusia”, a declarat premierul Kubilius într-un interviu acordat postului de radio Lietuvos Radijas. Premierul lituanian a adăugat că „un astfel de dialog va lua mai mulţi ani, întrucât este vorba de un test care va arăta în ce punct se află Rusia, ţară care vrea să devină un stat european democratic”.
În anul 2000, Vilnius a adoptat un proiect de lege ce angajează guvernul să înceapă negocieri cu Moscova asupra despăgubirilor pentru suferinţele şi pagubele cauzate de alipirea ţării baltice la URSS în 1940. Autorii textului de lege s-au bazat şi pe rezultatul referendumului din 1994, la care 90,2% din lituanieni au susţinut ideea solicitării de compensaţii Moscovei. Prima comisie, creată în 1995, a evaluat pagubele la 23 miliarde de euro. Noua comisie creată de guvern în mai a.c. este prezidată de Terese Birute Burauskaite, director general al Centrului de cercetare a genocidului şi rezistenţei lituanienilor. Din comisie fac parte reprezentanţi ai ministerelor de interne, justiţie, culturii, precum şi ai Arhivelor naţionale ale Lituaniei, Institutului de Istorie, ai altor asociaţii şi organizaţii sociale.
de Anatol Terzi | mai 8, 2012 | Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite, a anunţat luni că a primit din partea omologului său ucrainean, Viktor Ianukovici, promisiunea de a o putea vizita în cursul acestei săptămâni pe Iulia Timoşenko.
„Am convenit cu preşedintele că voi avea posibilitatea să o întâlnesc la Harkiv” în estul Ucrainei, unde fostul premier ucrainean este deţinută, a declarat preşedinta Lituaniei în faţa presei de la Vilnius. „Cu ajutorul eforturilor Germaniei, se pare că Iulia Timoşenko va fi condusă marţi la un spital din Harkiv”, a mai afirmat Grybauskaite, după ce Iulia Timoşenko a acceptat să primească îngrijiri medicale în Ucraina din partea unui medic german. Preşedinta Lituaniei consideră că, prin acest gest, autorităţile ucrainene i-ar putea încuraja pe liderii europeni să participe la summitul regional prevăzut să se desfăşoare la Ialta pe 11 şi 12 mai, dar pe care mai multe state, inclusiv România, au anunţat că îl vor boicota în semn de protest faţă de situaţia în care se află fostul premier ucrainean.
Un medic de la clinica berlineză Charité a părăsit luni capitala Germaniei îndreptându-se spre Ucraina. Purtătoarea de cuvânt a instituţiei medicale nu a fost în măsură să confirme sau să infirme informaţia. Iulia Timoşenko, având probleme cu coloana vertebrală, a acceptat vineri să fie îngrijită în Ucraina de un medic german. Fostul prim-ministru „şi-a dat acordul preliminar pentru a fi spitalizată cu începere de marţi, 8 mai”, la un spital din Harkiv unde se află în închisoare, potrivit declaraţiei comune a medicilor germani şi ucraineni citită, vineri, în faţa reprezentanţilor presei de către şeful clinicii berlineze Charité, Karl Max Einhäupl.
Einhäupl împreună cu alţi doi medici a vizitat-o pe Timoşenko, aflată de la 20 aprilie în greva foamei în semn de protest faţă de violenţele la care susţine că a fost supusă. Germanii, care au examinat-o deja pe Timoşenko în închisoare, în februarie şi aprilie, sunt primii occidentali care merg să o vadă după ce a început să refuze hrana.
În luna octombrie, Iulia Timoşenko a fost condamnată la şapte ani de închisoare pentru abuz de putere, după ce a semnat, fără acordul guvernului pe care-l conducea, un contract de import de gaze naturale ruseşti, considerat păgubos pentru Ucraina. Aflată în greva foamei de pe 20 aprilie, Iulia Timoşenko susţine că a fost supusă la numeroase violenţe de când a fost arestată în luna august, ea suferind şi de o afecţiune a coloanei vertebrale pentru care nu este tratată corespunzător în închisoare.
de Anatol Terzi | mart. 5, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Razboi energetic, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Lituania incearca sa scape de sub papucul Gazprom
Republica Lituania va închiria de la compania norvegiană Hoehg LNG o platformă plutitoare pentru a putea importa gaz natural lichefiat, au declarat saptamana trecuta, surse locale, citate de mass-media rusa. Anterior, si in regiunea Marii Negre, state riverane precum Ucraina, Romania si Bulgaria si-au exprimat dorinta de a cumpăra gaz lichefiat, chiar dacă lucrurile nu au mers în acest caz mai departe de simple intenţii.
La Vilnius, afacerea cu norvegienii este considerată un pas menit să distrugă monopolul companiei ruse Gazprom. Compania lituaniană de stat Klaipedos Nafta va primi în leasing pe 10 ani o navă pentru păstrarea şi regazificarea de gaz natural lichefiat (FSRU), cu o capacitate de 170.000 de metri cubi, la preţul de 156.200 de dolari pe zi. ‘Acesta este preţul pieţii. Afacerea este una cinstită şi pentru noi, şi pentru Klaipedos Nafta’, a explicat directorul general al Hoeght LNG, Sveinung Stole, după semnarea acordului.
Nava va fi adusă în portul Klaipeda la sfârşitul lui 2014, iar Klaipedos Nafta va putea de devină proprietara ei la finalul perioadei de leasing. ‘FSRU va ajuta Lituania să-şi reducă dependenţa faţă de singurul furnizor de gaz şi va oferi acces spre pieţele de gaz internaţionale’, declară directorul general al Klaipedos Nafta, Rokas Masiulis. Potrivit acestuia, doar în primul an de activitate al FSRU compania sa îi va oferi Lituaniei circa 1 miliard de metri cubi de gaz.
Dependenta strategica
Anul trecut Lituania a consumat 3,4 miliarde de metri cubi de gaz, întreaga cantitate fiind importată din Rusia. În opinia înalţilor funcţionari lituanieni, importurile de gaz lichefiat vor pune capăt dominaţiei Gazprom pe piaţa de gaz a Lituaniei. Astfel, ministrul energeticii al Lituaniei, Arvidas Sekmokas, a caracterizat afacerea drept ‘probabil cea mai mare reuşită’ în domeniul energetic, din momentul construirii, în 1999, a terminalului petrolier din Butinge de pe litoralul Baltic. ‘Preţurile ridicate pe care le practică Gazprom ne-au determinat să creăm acest terminal pentru primirea de gaz lichefiat, terminal care va permite livrări sigure de gaz şi crearea unei pieţe în domeniu. Acest lucru va duce la scăderea preţurilor la gaz’, este convins Sekmokas.
Între timp, Gazprom s-a adresat Curţii Internaţionale de Arbitraj, pentru a-şi proteja dreptul de control asupra gazoductelor din Lituania, drept pe care îl va pierde odată cu amendamentele la legislaţia UE.
Expertii Gazprom
Opiniile experţilor ruşi referitor la planurile Lituaniei sunt împărţite. Potrivit lui Dmitri Aleksandrov, dominaţia Gazprom se va menţine pentru cel puţin următorii câţiva ani. ‘Totuşi, înlocuirea unui miliard din cele 3,5 miliarde pe care le consumă anual Lituania nu este o cantitate foarte importantă’, subliniază Aleksandrov. În afară de aceasta, apar o mulţime de întrebări la care nu există deocamdată un răspuns: la ce preţ va fi cumpărat gazul lichefiat, va putea vreo altă ţară în afară de Norvegia să livreze gaz lichefiat? Nu este clar nici dacă lituanienii vor putea renunţa la livrările de gaz rusesc fără sancţiuni, care au fost stipulate în contractul pe termen lung cu Gazprom. Totuşi, dacă în 2015 se va dovedi că termenul de recuperare a investiţiilor în platforma pentru primirea de gaz lichefiat anunţat de Lituania va deveni accesibil, acest lucru va constitui un argument solid în disputa cu Gazprom pe marginea preţului la gaz.
La rândul său, analistul Mihail Krutihin este convins că Gazprom se va confrunta cu vremuri dificile. ‘Pe lângă Norvegia, Lituania va putea primi gaz şi din Polonia sau din Germania, prin recumpărare. Astăzi, Gazprom livrează în Lituania gaz la preţul de circa 400 de dolari pe mia de metri cubi, în timp ce Qatarul este gata să livreze gaz lichefiat la preţul de 283 de dolari. Chiar şi ţinând cont de plata la leasing, avantajul de preţ este evident’, subliniază Krutihin.
de Anatol Terzi | feb. 26, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Intelligence, Știri, Uncategorized @ro
Boris Karpicikov, un fost agent KGB, a dezvăluit pentru presa britanică misiunile pe care le-a îndeplinit în Ţările Baltice şi în Marea Britanie, una dintre principalele ţinte ale serviciilor secrete ruseşti.
Născut în Letonia, în 1959, Karpicikov a fost racolat de KGB pe vremea când lucra într-o uzină sovietică din sectorul aerospaţial. După prăbuşirea URSS, Karpicikov a rămas în Letonia, unde s-a înrolat în serviciul secret din statul baltic independent. Timp de trei ani, a fost agent dublu, continuând să furnizeze informaţii KGB-ului, rebotezat FSB.
În tot acest răstimp, el a pătruns prin efracţie în sediul ambasadei britanice din Riga, unde a plantat microfoane şi a coordonat operaţiuni de dezinformare a populaţiei letone în privinţa CIA. Ajuns la Londra după ce a ieşit din Rusia cu un paşaport fals, fostul agent s-a ocupat de discreditarea ruşilor din exil care se opuneau regimului acutalului premier, Vladimir Putin. Karpicikov a mai dezvăluit cum oamenii Kremlinului plăteau cu ora persoane care să particpe la mitinguri contra ziaristei Ana Politkovskaia şi a fostului lider cecen Ahmed Zakaiev.
Listă cu agenţi KGB în Lituania
În altă ordine de idei, autorităţile lituaniene au făcut publice pe Internet numele a 238 de cetăţeni care au avut statutul de rezervişti ai KGB în epoca sovietică, şi intenţionează să dezvăluie numele celor care au refuzat să îşi dezvăluie legăturile cu fostul serviciu de securitate. Toate aceste informaţii, ca şi detalii privind metodele de recrutare sau tehnicile de interogatoriu folosite de KGB în Lituania sunt conţinute în mii de dosare sovietice aflate în custodia Centrului pentru cercetarea genocidului şi a rezistenţei, şi care urmează să fie făcute publice în curând. „Cred că acest proiect va ajuta Lituania să se vindece de boala KGB. Întotdeauna e mai bine să cunoşti adevărul”, a declarat directorul Centrului, Birute Burauskaite.
Fostul ministru de externe Antanas Valionis şi şeful Departamentului securităţii statului, Arvidas Pocius, se află pe lista celor 238 de nume. Ei au recunoscut, în urmă cu câţiva ani, că au fost rezervişti ai KGB, carierele lor având de suferit de pe urma acestei mărturisiri. Potrivit lui Burauskaite, mii de dosare ale KGB vor fi făcute publice în viitorul apropiat. Ele conţin informaţii despre biografiile şi operaţiunile ofiţerilor KGB, dar şi ale celor înregistraţi ca rezervişti, dar care nu au recunoscut că au lucrat pentru KGB.
de Razvan Iorga | oct. 5, 2011 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Dupa ce decenii intregi Moscova a beneficiat de subordonarea industriilor din lagarul socialist, Rusia ar putea fi nevoita sa intoarca o parte din aceste resurse exploatate din aceste tari. Ministrul lituanian de Externe, Audronius Azubalis, a cerut marti Moscovei sa inceapa sa ia in considerare plata unor compensatii pentru ocupatia sovietica a tarii sale, relateaza RIA Novosti. „Am incurajat Rusia sa deschida un dialog privind evaluarea comuna a trecutului, restaurarea justitiei, compensatii pentru ocupatie si problemele investigarii crimelor si comemorarii victimelor”, a declarat Azubalis, dupa o sesiune a Comisiei Interguvernamentale ruso-lituaniene. Rusia este de mult timp in conflict cu Lituania, Estonia si Letonia, precum si cu Polonia, privind presupuse incercari de a rescrie istoria celui de-al Doilea Razboi Mondial. in timp ce Rusia sustine ca Armata Rosie a eliberat statele baltice de sub invazia trupelor germane, multi cetateni ai acestor republici pun semnul egalitatii intre cele doua perioade de ocupatie, citând deportarile din epoca lui Iosif Stalin. Anul trecut, Parlamentul lituanian a aprobat amendamente care prevad pedepse penale pentru cei care justifica public, neaga sau minimalizeaza crimele internationale, inclusiv crimele „comise de URSS” si de nazisti impotriva Lituaniei. Lituania a fost prima republica sovietica ce si-a declarat independenta, in martie 1990. Liderul sovietic Mihai Gorbaciov a calificat declaratia „ilegitima si invalida” si a trimis tancuri sovietice in capitala Vilnius. Desi tancurile s-au retras dupa câteva ore, trupele sovietice erau in continuare stationate in Lituania. Mai mult de zece persoane au fost ucise si multe altele ranite in timpul protestelor care au inceput când trupele sovietice au incercat sa ia cu asalt televiziunea din Vilnius in ianuarie 1991.
SovRom-urile si spolierea Romaniei
Chiar si Romania a beneficia de tratamentul asa-zisei eliberari de nazisti. Imediat dupa 1945, Moscova a avut grija ca Romania sa fie tratat ca stat inamic si pentru reparatiile de razboi pretinde de catre Rusia au fost infiintate asa-numitele SovRom-uri, societati mixte romano-sovietice care au functionat pana in 1956, secatuind economia romaneasca grav afestata de razboi. Acordul care trebuia sa revigoreze economia dar si sa plateasca datoria de razboi catre rusi fixata la 300 de milioane de dolari nu s-a respectat, sovieticii preluand efectiv controlul asupra principalelor ramuri ale economiei. Ei au folosit drept capital utilaje capturate de la germani, pe care mai apoi statul roman a trebuit sa il rascumpere pe sume exagerate. Specialistii trimisi de la Moscova au aservit economia Romaniei intereselor sovietice, facilitand transferul rapid si ieftin al unor importante parti ale resurselor tarii catre Uniunea Sovietica, in timp ce propaganda vremii punea accent pe relatiile de prietenie intre cele doua state. Pe 17 iulie 1945 a fost creat Sovrompetrol. In urmatorii ani a ajuns sa detina o treime din productia interna de titei restul apartinand companiilor de stat Muntenia si Moldova. La 1 septembrie 1950 si aceste companii au fost dizolvate si incluse in Sovrompetrol, intreaga industrie petroliera ajungand din acel moment sub controlul sovietic. Dupa aceea a aparut Sovromcarbune ce se ocupa de exploatarile miniere din Valea Jiului, Sovromtractor ce va deveni Tractorul Brasov Sovrommetal ce extragea minereul de fier de langa Resita, Sovromfilm ce era o unealta de propaganda prin importul de filme sovietice, Sovrombanc ce detinea monopolul bancar precum si alte zeci de societati ce vor fi infiintate in perioada 1945-1952. Sovromcuart s-a creat in 1952 fiind printre ultimele societati de acest tip. A furnizat 18.000 de tone de uraniu destinat proiectului Uniunii Sovietice de a isi dezvolta propria bomba atomica, aceeasi cantitate putand sa alimenteze reactoarele de la Cernavoda timp de un secol. La acea vreme 85 % din exporturile romanesti se indreptau spre Uniunea Sovietica, aceasta iesind foarte avantajata din acest schimb. In acelasi timp noi importam la pret intreg.
Boris Karpicikov, un fost agent KGB, a dezvăluit pentru presa britanică misiunile pe care le-a îndeplinit în Ţările Baltice şi în Marea Britanie, una dintre principalele ţinte ale serviciilor secrete ruseşti.
Dupa ce decenii intregi Moscova a beneficiat de subordonarea industriilor din lagarul socialist, Rusia ar putea fi nevoita sa intoarca o parte din aceste resurse exploatate din aceste tari. Ministrul lituanian de Externe, Audronius Azubalis, a cerut marti Moscovei sa inceapa sa ia in considerare plata unor compensatii pentru ocupatia sovietica a tarii sale, relateaza RIA Novosti. „Am incurajat Rusia sa deschida un dialog privind evaluarea comuna a trecutului, restaurarea justitiei, compensatii pentru ocupatie si problemele investigarii crimelor si comemorarii victimelor”, a declarat Azubalis, dupa o sesiune a Comisiei Interguvernamentale ruso-lituaniene. Rusia este de mult timp in conflict cu Lituania, Estonia si Letonia, precum si cu Polonia, privind presupuse incercari de a rescrie istoria celui de-al Doilea Razboi Mondial. in timp ce Rusia sustine ca Armata Rosie a eliberat statele baltice de sub invazia trupelor germane, multi cetateni ai acestor republici pun semnul egalitatii intre cele doua perioade de ocupatie, citând deportarile din epoca lui Iosif Stalin. Anul trecut, Parlamentul lituanian a aprobat amendamente care prevad pedepse penale pentru cei care justifica public, neaga sau minimalizeaza crimele internationale, inclusiv crimele „comise de URSS” si de nazisti impotriva Lituaniei. Lituania a fost prima republica sovietica ce si-a declarat independenta, in martie 1990. Liderul sovietic Mihai Gorbaciov a calificat declaratia „ilegitima si invalida” si a trimis tancuri sovietice in capitala Vilnius. Desi tancurile s-au retras dupa câteva ore, trupele sovietice erau in continuare stationate in Lituania. Mai mult de zece persoane au fost ucise si multe altele ranite in timpul protestelor care au inceput când trupele sovietice au incercat sa ia cu asalt televiziunea din Vilnius in ianuarie 1991.