de Anatol Terzi | iul. 8, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ministrul lituanian de Externe, Linas Linkevičius, dezamagit de Ucraina
Ministrul afacerilor externe al Lituanie, Linas Linkevičius, nu vede premise pentru semnarea acordului de asociere a Ucrainei la Uniunea Europeană în timpul summit-ului Parteneriatului Estic, care va avea loc în noiembrie 2013 la Vilinius, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Ucraina trebuie să „soluționeze diverse probleme legate de alegeri, transparență, conflicte după alegeri”, a declarat acesta. Linkevičius a remarcat totuși că din Ucraina vin semnale ale progresului.„Noi îndemnăm ucrainenii să discute cu opoziția, dar nu să o bage la închisoare. Iar cea mai bună metodă de asigurare că în țară nu există justiție selectivă, este de a o elibiera pe fostul premier Iulia Timoșenco, care este bolnavă”, a declarat ministrul lituanian.
Recompensa pentru Moldova
Conform inaltului oficial lituanian, dacă autoritatile ucrainenene vor fi gata, atunci UE va semna acordul de asociere. Acesta a adăugat că pentru progresul în procesul eurointegraționist, Moldova merită o recompensă, si anume anularea regimului de vize. „Moldova progresează excelent și pentru acest progres, ar trebui anulat regimul de vize cu ea”, este de părere șeful diplomației lituaniene.
Răspunzând la întrebarea referitoare la perspectivele Parteneriatului Estic, ministrul a declarat că din punct de vedere tehnic Moldova, Georgia și Armenia ar putea în curând să încheie negocierile, și ar putea iniția acordul de membru asociat. „Noi putem face ca aceste acorduri să fie cel puțin inițiate”, a promis Linkevičius.
Presedentie lituaniana
Reamintim ca Republica Lituania a preluat din data de 1 iulie 2013 președenția Consiliului Uniunii Europene. Anterior, autoritățile ucrainene au declarat că speră ca o colaborare intensă cu Lituania să ajute Ucraina să semneze la summit-ul de la Vilinius Acordul de Asociere. Pentru semnarea acordului, UE a impus Ucrainei un șir de condiții printre care reforma sistemului judiciar, reformarea legislației electorale, eliminarea justiției selective, rezolvarea situației ex-premierului Iulia Timosenko.
de Anatol Terzi | iul. 1, 2013 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Presedintele Lituaniei, Dalia-Grybauskaite
Intr-un interviu pentru portalul moldova.org, ambasadorul Lituaniei la Chisinau Violeta Moutulaite, a vorbit despre disponibilitatea acestei tari, care a preluat astazi presedintia rotativa a UE, de a ajuta parcusul european al Republicii Moldova in UE. „In primul rand, vrem sa mentinem atentia UE in directia tarilor din Parteneriatul Estic. De asemenea, dorim sa aprofundam, sa intensificam dialogul pe dimensiunea regionala. Ca acest instrument al UE sa fie cât mai eficient. Pe de alta parte, ne propunem sa mentinem entuziasmul partenerilor nostri din Parteneriatul Estic in procesul de integrare, speranta ca aceasta platforma de colaborare le poate aduce mult-asteptatele rezultate, dar si stabilitate in sistemele politic si economic (…) Vorbind despre dialogul cu UE, trebuie sa reiterez ca acesta necesita implicarea tuturor fortelor politice, a intregii societati, de aceea orice oscilare ar scadea din intensitatea ritmului reformelor in Republica Moldova. Faptul ca tara Dumneavoastra are schimburi comerciale cu tarile CSI nu ar fi un impediment in negocierile Acordului de Liber Schimb, dar cum am remarcat, orice oscilare ar incetini acest proces, reformele demarate. Reiterez, calitatea se obtine atunci când este o legislatie functionala, dar reformele necesita mult timp, precum si mijloace, rezultatele fiind simtite peste o perioada indelungata”, a declarat oficialul lituanian.
de Razvan Iorga | oct. 23, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Daca la Chisinau inca mai exista discutii febrile privind interzicerea simbolurilor comuniste in scopuri electorale, UE este hotarata sa le excluda. Executivul de la Bruxelles a promis diplomatilor lituanieni ca va scoate din sediul central din Bruxelles posterul care contine diferite simboluri, inclusiv cel sovietic – secera si ciocanul, a declarat trimisul special la Reprezentanta Permanenta a Lituaniei pe langa Uniunea Europeana, Arunas Vinciunas. Posterul a ajuns in structurile europene in urma unui concurs finantat partial de Comisia Europeana. Potrivit politicienilor lituanieni, acest incident demonstreaza ca Europa nu se arata suficient de sensibila fata de crimele comunismului. Parlamentul Republicii Moldova a interzis in aceasta vara, la ultima sedinta a legislativului din aceasta sesiune, utilizarea simbolurilor comuniste in scopuri politice, dupa dezbateri care au durat peste patru ore. In urma cu circa doua saptamani, nationalistii ucraineni de la partidul Svoboda (Libertate) au anuntat prin vocea liderului formatiunii ca doresc interzicerea simbolurilor comuniste in Ucraina, dupa exemplul Republicii Moldova. „Acum cativa ani Presedintele Republicii Moldova a fost un comunist iar acum ei interzic simbolurile comuniste. Doar ganditi-va la faptul acesta: chiar si moldovenii vor progresa in curand, asa cum a facut-o Polonia, Republica Ceha si statele baltice. in Polonia oficial sunt interzise doua ideologii, cea nazista si cea comunista. Doar Ucraina, cu regimul lui Ianukovici la putere si comunistii in functii guvernamentale, bate pasul pe loc”, declara recent Oleg Teaghibniuk, citat de Unimedia.
de Anatol Terzi | sept. 3, 2012 | Știri, UE, Uncategorized @ro
Aviaţia militară cehă va proteja spaţiul aerian al ţărilor baltice de la 1 septembrie 2012 până la 4 ianuarie 2013 în cadrul misiunii Baltic Air Policing 2012.
Republica Cehă a preluat ştafeta de la Polonia în cursul unei ceremonii desfăşurate la baza aeriană de la Siauliai din Lituania, în prezenţa miniştrilor apărării ceh şi lituanian, Alexandr Vondra şi, respectiv, Rasa Juknevičiene. Misiune de protecţie a spaţiului aerian al ţărilor baltice va fi asigurată cu avioane cehe de vânătoare de tipul Jas-39 Gripen. În total, 64 de militari cehi urmează să participe la această operaţiune. „Controlul spaţiului aerian al ţărilor baltice va costa Praga 100 milioane de coroane cehe” (peste 4 milioane de euro), a făcut cunoscut ministrul Vondra.
Estonia, Letonia şi Lituania nu dispun de avioane de vânătoare. Armata cehă a mai participat la misiunea de protecţie a celor trei state în anul 2009. În ianuarie 2013, danezii dotaţi cu avioane de vânătoare F-16 îi vor înlocui pe cehi în spaţiul aerian al celor trei ţări baltice.
În a doua jumătate a anului 2007, 4 MiG-21 LanceR, aparţinând Forţelor Aeriene Române, au asigurat Poliţia Aeriană în Lituania, Estonia şi Letonia. Operaţiunea s-a desfăşurat în perioada 01.08-31.10.2007 şi, conform planificării făcute de NATO, România a succedat Franţei. Locaţia de unde s-au coordonat activităţile a fost Baza Aeriană Siauliai din Lituania. La misiune au luat parte piloţii şi personalul tehnic de deservire a celor 4 MiG-21 LanceR, de la Baza 71 Aeriană. Misiunea principală a detaşamentului românesc a fost executarea serviciului Poliţie Aeriană sub comandă NATO, în timp de pace, ca parte integrată a apărării aeriene colective, în scopul menţinerii integrităţii spaţiului aerian desemnat – Ţările Baltice.
de Anatol Terzi | iul. 18, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Problema compensaţiilor pentru pagubele cauzate Lituaniei de ocupaţia sovietică trebuie să constituie parte a dialogului dintre Rusia şi Uniunea Europeană, a declarat marţi premierul lituanian Andrius Kubilius.
Potrivit şefului guvernului ţării baltice, citat de presa rusă, o astfel de poziţie a fost adoptată şi de comisia guvernamentală lituaniană însărcinată să solicite Rusiei compensaţii pentru „pagubele provocate de ocupaţia sovietică”. Creată în mai a.c., comisia are ca misiune elaborarea unui plan de acţiune vizând obţinerea de compensaţii din partea Rusiei pentru prejudiciile cauzate Lituaniei între 1940 şi 1991, de către fosta URSS, şi între 1991 şi 1993, de către militarii ruşi. Este indispensabil de a face ca „dialogul dintre Lituania şi Rusia asupra compensaţiilor să nu mai fie doar o problemă între aceste două ţări, ci să devină un element al dialogului dintre UE şi Rusia”, a declarat premierul Kubilius într-un interviu acordat postului de radio Lietuvos Radijas. Premierul lituanian a adăugat că „un astfel de dialog va lua mai mulţi ani, întrucât este vorba de un test care va arăta în ce punct se află Rusia, ţară care vrea să devină un stat european democratic”.
În anul 2000, Vilnius a adoptat un proiect de lege ce angajează guvernul să înceapă negocieri cu Moscova asupra despăgubirilor pentru suferinţele şi pagubele cauzate de alipirea ţării baltice la URSS în 1940. Autorii textului de lege s-au bazat şi pe rezultatul referendumului din 1994, la care 90,2% din lituanieni au susţinut ideea solicitării de compensaţii Moscovei. Prima comisie, creată în 1995, a evaluat pagubele la 23 miliarde de euro. Noua comisie creată de guvern în mai a.c. este prezidată de Terese Birute Burauskaite, director general al Centrului de cercetare a genocidului şi rezistenţei lituanienilor. Din comisie fac parte reprezentanţi ai ministerelor de interne, justiţie, culturii, precum şi ai Arhivelor naţionale ale Lituaniei, Institutului de Istorie, ai altor asociaţii şi organizaţii sociale.
