de Isac Mihai | mai 9, 2024 | Știri
În Lituania va avea loc duminică primul tur al alegerilor prezidenţiale, la care au drept de vot circa 2,5 milioane din cei 2,8 cetăţeni, relatează mass-media internațională.
Amenințări semnificative
În 2024, Lituania se confruntă cu mai multe amenințări semnificative la adresa securității naționale, care sunt influențate de contextul geopolitic tensionat din regiune.
Amenințarea Rusiei este considerată cea mai mare pentru Lituania și alte țări din regiune. Rusia își continuă politica agresivă, inclusiv prin amenințarea de a invada Ucraina și de a declanșa un conflict în Europa, în încercarea de a forța Vestul să recunoască drepturile sale de a influența deciziile politice ale altor state independente.
Influența Belarusului este o altă problemă importantă. Politica autoritară a lui Alyaksandr Lukashenka și criza migrației orchestrate de Belarus reprezintă o provocare semnificativă pentru Lituania. Aceasta implică presiuni sporite asupra granițelor Lituaniei și potențiale riscuri de instabilitate. Serviciile locale de informații au menționat posibilitatea folosirii acestei rute de către membrii ai unior organizații teroriste radicale musulmane.
Autoritățile de la Vilnius se așteaptă ca politica agresică din partea Chinei să crească substanțial prin amenințări economice, cibernetice și operațiuni de propagandă asupra Lituaniei.
În contextul conflictului din Ucraina, Lituania a înregistrat o creștere semnificativă a atacurilor cibernetice, ceea ce subliniază o eră nouă de război hibrid în care infrastructura critică a țării baltice devine o țintă principală.
Presiuni politice și economice cu caracter general sunt și ele în creștere. Mediu politic și economic tensionat, cu riscuri regionale crescute datorită proximității față de Rusia și conflictul din Ucraina, a determinat ajustări în jos ale indicelui de risc politic pe termen scurt al Lituaniei.
Clivaj etnic?
În 2024, populația rusă sau rusofonă din Lituania constituie aproximativ 5.1% din totalul populației țării. Această minoritate este în mare parte concentrată în zone urbane precum Vilnius, unde reprezintă 13% din populație, și Klaipėda, cu 28% din populație. De asemenea, orașul Visaginas are o majoritate rusă de 56%, acesta fiind construit inițial pentru lucrătorii de la Centrala Nucleară Ignalina, dezafectată în acest moment, în urma aderării la UE.
Chiar dacă nu există indicații clare că comunitatea rusă sau rusofonă din Lituania reprezintă o amenințare de securitate directă, periodic mass-media finanțată de guvernul rus amenință Lituania cu repercursiuni dure pentru încălcarea drepturilor minorității ruse.
În general, minoritățile naționale, inclusiv cea rusă, beneficiază de drepturi de educație în limba maternă și de promovare a culturii lor, conform legislației lituaniene.
Astfel, orice tensiuni sau probleme legate de comunitatea rusă din Lituania sunt mai degrabă de natură politică și diplomatică decât o amenințare directă de securitate internă.
Rusia a fost semnalată că utilizează minoritatea rusă din Lituania în scopuri de influență și destabilizare, ca parte a procesului de reimperializare a politicii sale externe. În conformitate cu evaluările recente ale amenințărilor și discuțiile oficialilor lituanieni, se pare că Rusia ar putea folosi diverse tactici de război hibrid, care includ dezinformare și manipulare, pentru a influența sau a crea tensiuni în statele baltice, inclusiv Lituania. Aceasta face parte dintr-o strategie mai amplă a Rusiei de a folosi minoritățile rusofone din fostele state sovietice pentru a-și extinde influența și a compromite coeziunea internă și securitatea acestor țări.
Înțelegere unanimă
Conform AFP, mulţi lituanieni se tem că ţara lor ar putea fi următoarea ţintă a agresiunii Moscovei, dacă forţele ruse înving în războiul din Ucraina. Directorul Centrului de Studii Est-Europene, Linas Kojala, rezumă situaţia arătând că „înţelegerea ameninţării ruse în Lituania este unanimă şi incontestabilă, iar principalii candidaţi sunt de acord în această privinţă”.
Sondajele îl creditează cu un avans confortabil faţă de ceilalţi şapte candidaţi pe preşedintele în exerciţiu, fostul bancher Gitanas Nauseda, în vârstă de 59 de ani, aflat la sfârşit de mandat. În cursă s-au mai înscris şefa guvernului, Ingrida Simonyte (49 de ani), şi un avocat cunoscut, Ignas Vegele (48 de ani).
Turul al doilea al alegerilor va avea loc la sfârşitul lui mai, iar observatorii anticipează o victorie a lui Nauseda, care ar urma să obţină 35% din voturi în primul tur conform celui mai recent sondaj, faţă de 12% din voturi pentru Vegele şi 10% pentru Simonyte.
Şeful statului reprezintă Lituania la summiturile UE şi NATO şi decide alături de guvern politica externă a ţării, având obligaţia de a consulta guvernul şi parlamentul pentru numirile în cele mai importante funcţii oficiale.
China și Taiwan
Poziţiile principalilor trei candidaţi, similare în privinţa Rusiei, sunt diferite în legătură cu relaţiile cu China, tensionate în ultimii ani de problema Taiwanului.
Vegele, care s-a remarcat contestând vaccinarea obligatorie în timpul pandemiei de COVID-19, se prezintă ca o alternativă la politicienii clasici şi promite o guvernare mai transparentă.
În 2021, Lituania a permis deschiderea unei ambasade taiwaneze de facto la Vilnius sub numele de ţară, Taiwan, în loc de cel al capitalei Taipei acceptat în practica diplomatică pentru a nu deranja Beijingul, iar relaţiile bilaterale chino-lituaniene au devenit mai tensionate. Au urmat controverse pe plan intern, unii politicieni lituanieni cerând remedierea legăturilor cu China în interesul economiei Lituaniei.
„Reacţia Chinei la deschiderea oficiului (diplomatic taiwanez – n. red.) a fost mai dură decât se anticipa, ceea ce a declanşat dezbaterea”, arată Kojala, adăugând că unele companii lituaniene au avut de suferit.
În campania electorală, Nauseda a declarat că consideră necesară schimbarea denumirii reprezentanţei diplomatice respective, însă Simonyte s-a opus ideii. Vegele a fost de partea preşedintelui, apreciind că decizia de a accepta numele de Taiwan a fost „nesocotită”.
Simonyte este conservatoare din punct de vedere fiscal şi are opinii liberale în domeniul social, susţinând în special parteneriatele homosexuale, controversate încă în rândul lituanienilor majoritar catolici. Ea candidează a doua oară, după ce a pierdut în faţa lui Nauseda turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 2019.
Potrivit analistului Ramunas Vilisauskas de la Universitatea din Vilnius, „doamna Simonyte este susţinută de alegătorii partidului conservator şi de liberali, în timp ce domnul Nauseda este un candidat de stânga în privinţa politicii economice şi sociale. În ceea ce îl priveşte pe Vegele, el va primi sprijinul celor care doresc pur şi simplu schimbarea”.
Politica de apărare
Lituania, fostă republică sovietică, în prezent membră a NATO şi a Uniunii Europene, este cunoscută ca una din principalele donatoare pentru Ucraina şi pentru cheltuielile ridicate cu apărarea, de 2,75% din produsul intern brut. În săptămânile următoare, guvernul va prezenta propuneri de majorare a bugetului apărării până la 3% din PIB.
Fondurile respective vor fi utilizate în special pentru achiziţia de tancuri şi de sisteme de apărare antiaeriană, precum şi pentru primirea pe teritoriul lituanian a unei brigăzi din forţele armate germane; Berlinul intenţionează să disloce în Lituania circa 5000 de militari până în 2027.
Niciunul din cei trei candidaţi menţionaţi nu pare să conteste proiectele respective, însă Vegele a promis că dacă va fi ales va cere auditarea apărării pentru a gestiona eficient partea financiară.
Dezbaterile de politică externă, în special privind relaţiile cu China, au fost declanşate de multe ori de disensiunile între preşedinte şi conservatorii conduşi de rivala acestuia, Simonyte.
de Isac Mihai | aug. 14, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina la zi, UE
Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, sub sancțiunile UE
Lituania va desfăşura membri ai forţelor sale armate la frontiera cu Belarus, conform unui decret semnat de preşedintele Gitanas Nauseda. Măsura are rolul de a stopa creșterea bruscă a numărului migranţilor ilegali.
Nauseda a semnat decretul care extinde puterile armatei în zona frontalieră, dând curs unei cereri din partea parlamentului de la Vilnius. Măsura le va permite militarilor să oprească şi să percheziţioneze persoane şi vehicule şi să folosească ”echipament special” neprecizat.
Măsuri complexe
Forţele armate ale statului NATO urmează să-şi coordoneze activităţile cu poliţia de frontieră şi cu serviciile de informaţii.
De la începutul anului, circa 4.026 de migranţi au intrat ilegal în Lituania dinspre Belarus, comparativ cu numai 74 în 2020. Situaţia s-a stabilizat în ultimele zile, potrivit ministrului de interne lituanian Agne Bilotaite.
Un număr extrem de mare de migranţi au ajuns în Lituania, Letonia şi Polonia în ultimele săptămâni.
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a fost acuzat că a deschis graniţele ţării sale ca formă de presiune asupra Uniunii Europene pentru ca aceasta să ridice sancţiunile instituite împotriva regimului său, după contestata sa realegere în funcţie în urmă cu un an.
El a anunţat la sfârşitul lui mai că nu-i va mai împiedica pe migranţi să treacă granița cu UE.
Germania, ținta migranților ilegali
Sârma ghimpată umanitară
Ucraina trimite sârmă ghimpată ca „ajutor umanitar” pentru Lituania, aceasta urmând să fie folosită pentru a ridica o uriașă barieră la granița cu Belarusul. Bariera are ca scop oprirea migranților pe care regimul Lukașenko îi trimite în Lituania sub formă de răzbunare pentru sancțiunile impuse de Uniunea Europeană.
Livrarea de „ajutor umanitar” este menită să ajute Lituania să asigure securitatea frontierei sale, au precizat autoritățile de la Kiev. Încă două transporturi vor urma, potrivit comunicatului, citat de Agerpres.
Lituania se luptă cu un aflux în creştere de migranţi, în special din Orientul Mijlociu, dinspre frontiera sa cu Belarusul. De aceea, autorităţile de la Vilnius vor să monteze un gard de sârmă ghimpată de-a lungul frontierei de 700 km.
Surse politice europene au declarat că Lukașenko aduce special migranții din Irak pentru a-i trimite apoi peste granița cu Lituania. UE a făcut unele demersuri pe lângă guvernul irakian pentru a opri acest flux, fără a avea succesul scontat. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 8, 2021 | Federatia Rusa, Știri, UE
UE, îngrijorată de criza migranților de la granița de Est
Miniştrii europeni de Interne urmează să se reunească la 18 august, pentru a discuta despre o creştere a numărului migranţilor care pătrund în mod ilegal în Lituania, stat membru UE, dinspre Belarus, a anunţat preşedinţia slovenă a UE.
”Având în vedere situaţia de la frontiera lituaniano-belarusă, UE se confruntă cu o ameninţare gravă la adresa securităţii sale şi cu folosirea migraţiei ilegale ca armă de către statul belarus”, scrie Slovenia într-o scrisoare trimisă diplomaţilor.
Reprezentanţi ai Agenţiei europene a grănițelor, Frontex, şi ai Europol urmează să participe la această reuniune pentru a facilita adoptarea unei strategii viabile.
Demersuri diplomatice
Slovenia insistă ca în cadrul acestei reuniuni să se adopte măsuri în vederea apărării acestei părţi a frontierei externe a UE şi ca Lituania să fie susţinută în continuare.
UE l-a convocat anterior pe însărcinatul cu afaceri belarus la Bruxelles, protestând față de politica guvernului de la Minsk.
Blocul comunitar a învercat să obțină suspendări ale zborurilor dintre Minsk și unele state de origine a migranților, discutând în acest sens cu guvernul irakian. Bagdad s-a transfomat într-o poartă de acces a migranților din Irak, Siria, Pakistan, Iran și Afganistan către UE, cu sprijinul direct al autorităților belaruse. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 21, 2020 | Federatia Rusa, România, Știri, UE
România se înrolează în falanga anti-Lukașenko
Președinții României, Poloniei și Lituaniei au semnat o declarație comună privind situația din Belarus, a anunțat luni dimineață Administrația Prezidențială de la București, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cei trei șefi de stat susțin construirea unui parcurs democratic al Belarusului și se oferă să sprijine autoritățile de la Minsk pentru inițierea unor reforme politice și economice.
Propunere pentru un Belarus Democratic
„Noi, Președinții Lituaniei, Poloniei și României, ca state membre ale Uniunii Europene:
-susținând ferm libertatea și promovarea principiilor democratice,
-evidențiind că alegerile libere, corecte și transparente sunt un drept democratic fundamental al oricărei națiuni,
-recunoscând drept legitime rezultatele alegerilor doar dacă acestea sunt organizate în conformitate cu Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice și sunt monitorizate internațional,
-admițând explicit că nimeni altcineva decât Poporul Belarusului are dreptul de a decide destinul pentru țara sa,
-reasigurând asupra respectului nostru pentru o astfel de decizie realizată pe baze legitime,
-înțelegând că un Belarus prosper, construit pe încredere socială și o viziune comună, este esențial pentru o Europă mai stabilă și mai sigură.”
Ne declarăm voința să susținem Poporul Belarusului în construirea unui parcurs democratic, printr-o conducere de stat aleasă democratic, o societate civilă liberă, prin economie de piață și prin statul de drept ” se mai arată în Propunere pentru un Belarus Democratic, așa cum se numește declarația președinților Lituaniei, Poloniei și României.
Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, recunoscut de Kremlin
Situație complicată
Preşedintele bielorus Aleksandr Lukaşenko, la putere din 1994, se confruntă cu o mişcare inedită de contestare după alegerile de la 9 august, care l-au dat câştigător cu 80% din sufragii şi pe care opoziţia le-a denunţat ca fiind frauduloase.
Rezultatele alegerilor prezidenţiale au fost respinse de Uniunea Europeană, care pregăteşte sancţiuni împotriva unor înalţi reprezentanţi ai regimului belarus şi i-a cerut lui Aleksandr Lukaşenko să dialogheze cu opoziţia. Lukaşenko a refuzat în schimb orice concesie şi denunţă un complot occidental menit a-l înlătura de la putere. Printre principalele state care susțin administrația Lukașenko se numără Federația Rusă și China.
Primele manifestaţii din Belarus după alegerile de la 9 august au fost reprimate prin forţă. Trei persoane au murit, mai multe zeci au fost rănite şi peste 7.000 au fost arestate.
Sprijin financiar
Ministerul Afacerilor Externe de la București a transferat recent 100 de mii de euro pentru susținerea societății civile și a presei independente din Belarus.
Potrivit unui comunicat al MAE român, Contribuția României a fost transferată Organizației European Endowment for Democracy (EED), instituție europeană specializată în acordarea de asistență pentru proiecte de consolidare a democrației și drepturilor omului în vecinătatea Uniunii Europene.
Astfel, România se alătură celorlalți parteneri din UE, state membre și instituții, care dezvoltă proiecte în parteneriat cu EED, în beneficiul direct al societății civile din Belarus.
„Această susținere din partea României are ca obiectiv împlinirea așteptărilor legitime ale cetățenilor din Belarus, mai ales în condițiile în care sprijinirea evoluțiilor și reformelor democratice constituie baza cooperării UE cu statele din Parteneriatul Estic”, a declarat ministrul Bogdan Aurescu. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 7, 2020 | Alte regiuni, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE
Statele baltice, nemulțumite de modul în care Kremlinul interpretează istoria
Preşedinţii celor trei ţări baltice – Lituania, Letonia şi Estonia – au condamnat joi ceea ce ei consideră a fi tentative ale Moscovei de „falsificare a istoriei”, înaintea celei de-a 75-a aniversări a sfârşitului celui de-al Doilea Război Mondial, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Într-o declaraţie comună, cei trei şefi de stat, ale căror ţări ocupate cândva de URSS sunt în prezent membre ale UE şi NATO, au cerut „adevăr şi justiţie”, altfel spus recunoaşterea crimelor din epoca comunistă şi a responsabilităţii URSS în declanşarea războiului.
Acuzații dure
„Denaturarea evenimentelor istorice care au dus la cel de-al Doilea Război Mondial şi la divizarea Europei în urma conflictului reprezintă un efort deplorabil de falsificare a istoriei şi pune sub semnul întrebării fundamentul însuşi al ordinii internaţionale contemporane”, au avertizat cei trei preşedinţi.
Aducând în acelaşi timp un omagiu tuturor victimelor conflictului şi soldaţilor ţărilor aliate care au zdrobit regimul nazist, cei trei declară că Uniunea Sovietică a recurs la forţele armate şi la represiune pentru a le supune naţiunile în timpul Războiului Rece.
Preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a calificat drept „revizionism istoric” recentele tentative ale Moscovei de a minimaliza acordul secret Ribbentrop-Molotov din 1939 cu privire la împărţirea Europei între Germania nazistă şi URSS. „Istoria nu trebuie rescrisă. Aceasta duce la concluzii rele şi la decizii rele”, a spus Nauseda într-un interviu acordat AFP, preluat de mass-media internațională.
Revizionism istoric
Omologul său leton, Egils Levits, a apreciat că „falsificarea istoriei este un fel de război hibrid” dus de Moscova.
„Pentru noi, războiul s-a terminat în 1993, când ultimul soldat rus a părăsit teritoriul Republicii Lituania”, a mai declarat preşedintele lituanian Nauseda pentru mass-media internațională.
Ziua de 9 mai este celebrată în Rusia ca Ziua Victoriei, dar pentru mulţi locuitori din ţările baltice această dată simbolizează începerea ocupaţiei de către sovietici.
Moscova refuză să recunoască drept ocupaţie integrarea prin forţă a ţărilor baltice în URSS în 1944-1945 şi nu a cerut scuze niciodată pentru aceasta.
Preşedintele Vladimir Putin şi alţi înalţi responsabili ruşi au acuzat recent Polonia că ar fi contribuit la declanşarea celei de-a doua conflagraţii mondiale. Această teză a fost respinsă cu indignare de Varşovia şi de aliaţii săi occidentali.
Ţările baltice şi-au recâştigat independenţa odată cu destrămarea URSS în anii 1990-1991, pe fondul unor represiuni violente ale mișcărilor de eliberare de către structurile KGB și ale armatei sovietice.
Buturuga estoniană
Autoritățile de la Tallin vor ca Rusia să returneze teritoriile pe care le consideră anexate de Moscova, a spus președintele parlamentului de la Talin, Henn Põlluaas, citat de mass-media rusă la sfârșitul anului trecut.
Estonia este singura țară membră NATO ce nu are un tratat de frontieră cu Rusia. Cele două țări se contrazic de multă vreme – ultimul conflict diplomatic având loc în această primăvară – în privința unui tratat din 1920 ce stabilea granița ruso-estoniană, tratat pe care Estonia îl consideră drept certificatul de naștere al țării, dar despre care rușii spun că este nul.
”Nu vrem niciun metru pătrat de teritoriu rus. Doar îl vrem pe al nostru înapoi. Rusia a anexat aproximativ 5% din teritoriul Estoniei”, a spus președintele parlamentului estonian, Henn Põlluaas. ”Anexarea teritoriilor estoniene nu este diferită de ocuparea și anexarea Crimeei”, a spus Põlluaas.
Liderul parlamentar a răspuns astfel după ce diplomatul rus Sergei Belyayev a declarat că Moscova va ratifica tratatul de frontieră doar dacă Estonia renunță la pretențiile teritoriale. Kremlinul a spus că declarațiile lui Põlluaas sunt inacceptabile.
Războiul despăgubirilor
Miniştrii justiţiei din Estonia şi Letonia, Urmas Reinsalu, respectiv Dzintars Rasnačs, au declarat în 2018 că cele două ţări baltice intenţionează să ceară Moscovei despăgubiri pentru ‘ocupaţia sovietică’.
Într-o declaraţie comună, miniştrii justiţiei din cele două ţări subliniază importanţa păstrării amintirii despre pierderile umane suferite în urma ocupaţiei sovietice şi a explorării posibilităţilor de a înainta Federaţiei Ruse – în calitate de succesor legal al URSS – o cerere de despăgubire pentru prejudiciile provocate’, se menţionează în comunicatul Ministerul Justiţiei din Estonia. Ministrul justiţiei eston Urmas Reinsalu i-a expus omologului său leton eventualele măsuri posibile din punctul de vedere al dreptului internaţional în acest sens. La rândul său, ministrul leton Dzintars Rasnačs a evocat eventuale acţiuni care ar putea fi întreprinse pe acest subiect la nivelul ONU.
În aprilie 2016, experţii letoni au estimat la circa 185 de miliarde de euro cifra despăgubirilor care ar putea fi pretinsă Rusiei pentru prejudiciile provocate de URSS. O reprezentantă a comisiei care a făcut aceste calcule, Ruta Pazdere, declarase atunci că pierderile demografice suferite de Letonia ar putea depăşi ca despăgubire câteva zeci de miliarde de euro.
Liderul rus Vladimir Putin folosește în scop politic moștenirea istorică sovietică
Sute de miliarde
Cu doi ani înainte, Letonia avansase suma de 300 de miliarde de euro drept despăgubiri pentru ‘ocupaţia sovietică’, conform Baltic News Network. De cealaltă parte, Moscova susţine că nu poate fi vorba de vreo ocupaţie a ţărilor baltice în 1940 de către URSS, conform agenţiei de presă RIA Novosti. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că Rusia nu este de acord cu termenul de ‘ocupaţie’ utilizat cu referire la perioada în care cele trei ţări baltice au făcut parte de URSS şi deci nu consideră că este posibil să se vorbească despre vreo despăgubire, potrivit agenţiei de presă TASS. Anterior, Ministerul de Externe al Rusiei a explicat că examinează alăturarea celor trei ţări baltice – Estonia, Letonia şi Lituania – la URSS ca fiind în conformitate cu normele dreptului internaţional de la acea vreme, potrivit agenţiei de presă citate. Potrivit istoricilor, cele trei ţări baltice au fost ocupate de Uniunea Sovietică ca urmare a prevederilor pactului de neagresiune sovieto-german din 1939, adică a celebrului Pact Ribbentrop-Molotov. (N.G.)
