de Anatol Terzi | iul. 8, 2012 | Intelligence, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Şeful serviciilor secrete iraniene, ministrul Heydar Moslehi, a afirmat vineri că Germania şi Franţa sunt implicate în asasinarea unor cercetători iranieni din sectorul nuclear.
Până la această dată Iranul a îndreptat astfel de acuzaţii numai către serviciile de spionaj din SUA, Marea Britanie şi Israel. „În aceste două reţele implicate în asasinate am descoperit conexiuni între serviciile de informaţii din Germania, Franţa, Marea Britanie, Israel, SUA şi alte servicii regionale”, a declarat oficialul iranian fără să menţioneze care ar fi acestea din urmă.
Un număr de patru cercetători iranieni care lucrau la programul nuclear al Teheranului au fost ucişi în ultimii doi ani, ultimul dintre ei fiind asasinat anul acesta în luna ianuarie. SUA au negat orice implicare, în timp ce oficialii israelieni au refuzat să comenteze subiectul. În încercarea de a determina Iranul să renunţe la programul nuclear, statele occidentale i-au impus sancţiuni economice. Negocierile dintre autorităţile de la Teheran şi Grupul 5+1, alcătuit din cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU (SUA, Rusia, China, Franţa şi Marea Britanie) plus Germania, sunt în impas.
Unii analişti consideră că declaraţia şefului serviciilor secrete iraniene este un semnal că Iranul nu intenţionează să cedeze în negocierile cu Grupul 5+1, din care fac parte şi statele pe care le-a menţionat, în timp ce alţii estimează că afirmaţiile sale ascund o luptă internă în cadrul administraţiei de la Teheran, unde ar exista opinii divergente cu privire la oportunitatea de a încheia o înţelegere cu statele occidentale, prin care Iranul să renunţe la ambiţiile de a construi arme nucleare.
Un sondaj realizat în cursul acestei săptămâni de Reţeaua de Ştiri a Republicii Islamice Iran arată că peste 60% dintre iranieni ar dori o suspendare a activităţilor de îmbogăţire a uraniului în schimbul ridicării sancţiunilor economice, 20% dintre ei sprijină ideea închiderii strâmtorii strategice Ormuz pentru a riposta faţă de statele occidentale, iar 18% consideră că Iranul trebuie să reziste în faţa sancţiunilor şi să continue programul nuclear.
de Anatol Terzi | iul. 6, 2012 | Federatia Rusa, Info Caspica, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Ministerul apărării de la Teheran şi compania iraniană The Aerospace Industries Organization revendică de la întreprinderea rusă responsabilă cu exportul de armament Rosoboronexport despăgubiri în valoare de aproape 4 miliarde de dolari pentru rezilierea unor contracte privind achiziţionarea de armament rusesc.
Plângerea depusă la Centrul de arbitraj comercial internaţional de la Geneva pentru neîndeplinirea contractelor a fost depusă pe 13 aprilie 2011, Teheranul cerând plata unei daune de 3,98 miliarde de dolari, se arată în raportul anual al Rosoboronexport, publicat joi. În document se precizează că instanţa nu a fixat o dată pentru judecarea acestui caz. Presa a scris anterior că Iranul a solicitat fie ca Rusia să-şi îndeplinească obligaţiile contractuale vizând livrarea rachetelor S-300, fie să achite daune. Experţii susţin, însă, că sunt slabe şanse ca cererea să fie satisfăcută.
„Nu este exclus că acest caz nici nu va fi examinat, întrucât îndeplinirea contractului a fost sistată ca urmare a impunerii unor sancţiuni internaţionale, care prevedeau interdicţia de a livra armament Iranului. Rusia, după cum se ştie, a anunţat oficial că anulează contractul privind S-300 şi returnează avansul primit, în sumă de 166,8 milioane de dolari”, au declarat surse responsabile de exportul tehnicii militare. Moscova şi Teheranul au semnat contractul vizând livrarea unor sisteme de rachete S-300 în 2007. Potrivit unor date neoficiale, valoarea acestuia era de 800 de milioane de dolari.
de Razvan Iorga | iul. 3, 2012 | Orientul Mijlociu, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Un numar de 100 de parlamentari iranieni au semnat un proiect de lege prin care se urmareste inchiderea Stramtorii Ormuz pentru petrolierele care se deplaseaza spre tarile europene ce au impus sanctiuni asupra titeiului iranian, au informat luni mass-media din Iran. „Acest proiect constituie un raspuns la sanctiunile petroliere impuse de Uniunea Europeana impotriva Republicii Islamice’, a declarat Ebrahim Agha Mohammadi, membru al Comisiei pentru politica externa din Parlamentul de la Teheran, citat de agentia Mehr. „Potrivit proiectului, guvernul are datoria sa impiedice tranzitul petrolierelor ce transporta titei catre tarile care au impus sanctiuni Iranului”, a adaugat el. Deputatul iranian a subliniat ca initiativa legislativa a fost depusa cu mentiunea ‘prioritate’ la biroul Parlamentului. Uniunea Europeana a decretat cu incepere de la 1 iulie un embargo total asupra achizitionarii, dar si transportului petrolului iranian, care nu mai este garantat de asiguratorii europeni, ce acopera 90% din traficul maritim international. Potrivit estimarilor Agentiei Internationale a Energiei, aceste sanctiuni, anuntate din luna ianuarie, ar fi provocat de la inceputul anului o scadere cu 30% a exporturilor iraniene de titei, pana la 1,5 milioane de barili pe zi in mai, fata de 2,1 milioane de barili pe zi la sfarsitul lui 2011. Liderii iranieni resping aceste estimari si sustina ca, din contra, exporturile sunt stabile si ca productia a crescut la 3,75 milioane de barili pe zi.
de Anatol Terzi | iul. 2, 2012 | Alte regiuni, Orientul Mijlociu, Știri, UE, Uncategorized @ro
O interdicţie a Uniunii Europene care interzice membrilor săi să importe petrol din Iran a intrat în vigoare duminică, 1 iulie.
Măsura face parte din eforturile concertate ale UE şi Statelor Unite de a intensifica presiunile asupra Iranului din cauza programului său nuclear. Interdicţia va avea, probabil, un impact mare asupra Iranului, care a exportat anul trecut 23% din petrolul său către Uniunea Europeană. Iranul este pregătit să facă faţă embargoului petrolier european care intră în vigoare duminică, a declarat ministrul iranian al petrolului, Rostam Ghassemi
Aceste sancţiuni nu vor avea „niciun efect” asupra Iranului, deoarece guvernul de la Teheran „a luat deciziile necesare şi este în întregime pregătit să facă faţă”, a afirmat Rostam Ghassemi, citat duminică de presă. „Petrolul iranian se vinde în continuare pe pieţele internaţionale”, iar Iranul a găsit „noi clienţi pentru a înlocui Europa”, a spus ministrul, fără alte precizări.
Casa Albă a salutat duminică intrarea în vigoare a embargoului Uniunii Europene asupra importurilor de petrol iranian şi a apreciat că Teheranul are ocazia în discuţiile de săptămâna viitoare să facă progrese în dosarul legat de activităţile sale nucleare. „Statele Unite ale Americii salută interzicerea importurilor de petrol de către Uniunea Europeană şi alte sancţiuni ce vizează industria petrolieră iranian, care intră în vigoare astăzi”, a precizat purtătorul de cuvânt al Casei Albe Jay Carney într-un comunicat.
„Decizia colectivă a celor 27 de state ale Uniunii Europene reprezintă un angajament adiţional substanţial din partea aliaţilor şi partenerilor noştri europeni de a căuta o soluţionare paşnică care să ţină cont de îngrijorările comunităţii internaţionale legate de programul nuclear al Iranului”. În opinia lui Carney, pasul făcut de UE este „o parte esenţială” a eforturilor diplomatice de gestionare a relaţiei cu Iranul. „Iranul are o şansă să continue negocierile, începând cu runda de discuţii la nivel de experţi de săptămâna viitoare de la Istanbul, şi trebuie să facă paşi concreţi în sensul liniştirii îngrijorărilor internaţionale referitoare la programul nuclear iranian”, a conchis el.
de Anatol Terzi | iul. 2, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Iranul va efectua începând de luni exerciţii de tir cu rachete care vor dura trei zile, ca pregătire pentru a face faţă unor eventuale ameninţări militare din partea Israelului şi a SUA.
„Rachete sol-sol cu rază de acţiune mare, medie şi mică vor fi trase din diferite zone ale Iranului asupra unor machete de baze aeriene asemănătoare celor utilizate de forţe militare în afara regiunii”, a declarat generalul Amir Ali Hajizadeh, responsabil cu sistemele de rachete în divizia aeriană a Gardienilor. „Aceste manevre au scopul să trimită un mesaj naţiunilor aventuriste că Gardienii Revoluţiei sunt pregătiţi să-i înfrunte pe intimidatori şi să răspundă în manieră decisivă oricărei probleme pe care aceştia ar putea să o provoace”, a adăugat el pe site-ul internet al armatei de elită a regimului islamic iranian.
Iranul organizează frecvent acest tip de exerciţii, dar ele par să aibă scopul de această dată să sublinieze capacităţile Teheranului de a lovi baze militare americane amplasate în ţări vecine – Afganistan, Bahrein, Kuweit şi Arabia Saudită. Potrivit generalului Hajizadeh, exerciţiile de tir – botezate Marele profet 7 – vor permite testarea preciziei sistemelor şi rachetelor cu lovituri asupra unor baze fictive în deşertul Kavir din centrul Iranului.
El a indicat că două tipuri de rachete balistice vor fi utilizate: Quiam cu rază de acţiune estimată la 500 km (750 km, potrivit presei iraniene) şi Khalij Fars, o rachetă antinavală cu bătaie 300 km. Autorităţile iraniene califică drept rază mare de acţiune a rachetelor ceea ce alte puteri militare consideră rază scurtă de acţiune. Iranul poate lovi ţinte situate până la 2.000 km cu rachetele Shahab-3, Israelul fiindu-le astfel vulnerabil.
