Igor Munteanu: „Este o mare disonanță dintre demersul european și ceea ce face acest guvern”

de Razvan Iorga | iul. 23, 2018 | Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, UE

Directorul executiv al IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu

Jurnaliștii EvZ Moldova au stat de vorbă cu directorul IDIS „Viitorul” despre starea democrației în R. Moldova și opoziția practicată, în cadrul Mișcării de Rezistență – ACUM, de o parte a clasei politice de la Chișinău, împreună cu lideri din societatea civilă pentru a contracara efectele tot mai acute ale unui alunecări înspre autoritarism a guvernului de la Chișinău. 

De unde a plecat ideea unei Mișcări de Rezistență și ce a stat la baza formării acestei Mișcări?

Mișcarea de Rezistență a pornit exact după data în care s-a invalidat rezultatul alegerilor. Evident, mai multă lume care a participat activ la aceste alegeri, în calitate de cetățeni, nu obligatoriu adepți ai unor partide, au așteptat cu multă răbdare toate deciziile instanțelor de judecată.

După care, atunci când au văzut că lucrurile se îngroașă, pentru ca să anulezi rezultatele unui scrutin perfect valabil presupune o alunecare spre un regim care nu este specific democrației cu față europeană, cu vitrină europeană, și atunci, înainte de protestul din 1 iulie, mai mulți oameni de bun-simț au spus că ar fi bine să existe un răspuns cetățenesc la această alunecare înspre standarde neautoritare și lipsite de simpatie europeană.

A fost o conferință de presă, îmi aduc aminte chiar înainte de acest marș de pe 1 iulie. Au fost invitați să participe în acest grup mai multe organizații, unele, nici nu au fost exact toate la conferința de presă de lansare, în care s-a discutat ce ar putea să facă grupurile active din societate pentru ca să crească sentimentul de înțelegere a acestei situații periculoase în care ne aflăm.

Pentru ca lucrurile care ne frământă pe intelectuali, oamenii care sunt legați de partide, oamenii care sunt în afara partidelor, oameni din sfera academică, oameni de la țară, să se cunoască mai bine, pentru că nu este vorba numai de invalidarea rezultatelor unui scrutin, este vorba de restrângerea spațiului public în care libertățile și drepturile cetățenești sunt tot mai restrânse și puse oarecum sub semnul întrebării de către puterea politică, care a devenit tot mai separată de interesul public.

De exemplu, presa a devenit extrem de monopolizată, accesul la justiție a devenit scump, pentru că serviciile avocățești sunt scumpe și ele nu asigură exercitarea drepturilor constituționale, respectiv entitățile, care aveau, eu știu, libertatea de a discuta liber anumite subiecte de interes public, au devenit tot mai încolțite de către cei care vor probabil să se lingușească pe lângă puterea politică și să ofere un fel de acțiuni de intimidare a opoziției.

Grupul de rezistență își propune să stimuleze apariția unor celule de rezistență populară, care ar putea să îndeplinească mai multe tipuri de funcții.

Pe lângă funcția educativă, ar trebui să existe și funcția de a reacționa la evenimente punctuale, funcția de a pune întrebări autorităților de orice nivel și funcția de a crea solidaritate cetățenească. Asta este misiunea.

Grupurile din mișcarea de rezistență nu au o anumită identitate a lor, nu se înregistrează în calitate de partide politice. Sunt legate oarecum de această tendință de ridicare a cetățeanului nedreptățit. Pentru ca să spună că există niște linii roșii pe care puterea nu ar trebui să le depășească și atunci când le depășește înseamnă că este o invitație ca cetățeanul să participe la mișcări de protest.

Această Mișcare are cumva o urmă de inspirație din ceea ce se întâmplă în România cu Mișcarea Rezist? Vedeți vreo paralelă?

Pot exista paralele, fără îndoială. Pentru că și acolo sunt oameni care consideră anumite decizii în sectorul justiției, în abrogarea anumitor acte judecătorești, abrogarea unor regulamente de instrucție, ca un atentat la felul în care ar trebui să funcționeze justiția, în mod independent, autonom.

Unii, care au privit cu foarte multă simpatie înspre fosta șefă a DNA [Laura Codruța Kovesi], consideră că această răzbunare politică este un semn prost pentru dezvoltarea modelului democratic în România.

Și chiar dacă România este într-o altă clasă de țări, cu toate actele în regulă în UE, există pericole care pot să pândească fragila democrație și din România la orice pas.

Din acest punct de vedere atunci când grupuri cetățenești fac marșuri pe Piața Victoriei evident că există o anumită parelelă, cu atât mai mult cu cât partidul aflat la guvernare la București, PSD-ul, are acord de cooperare cu PD-ul de aici, și atunci acest schimb de substanțe nocive democrației ar putea într-un fel să mobilizeze și cetățenii să-și apere libertățile pe care le consideră afectate.

Ce își propune pe viitor această Mișcare: doar acțiuni de protest sau se va manifesta și în alte forme?

Mișcarea de Rezistență își propune doar acțiuni constituționale. Deci asta includ un palmares sau o gamă foarte vastă de mijloace. De la protest de stradă, de la protestele spontane până la blocarea unor instituții publice, atunci când aceste instituții sunt considerate a fi sursa răului.

Și evident pe măsură ce anumite instituții de stat se „auto-delegitimează” în ochii cetățenilor, există probabil mai multe motive pentru cetățeni să fie creativi și să găsească diverse forme de protest. Ar putea să fie protest de tip japonez, protest cu banderolă, până la acțiuni de nesupunere civică, care ar putea să includă inclusiv neplata taxelor.

Acțiunea de nesupunere civică, de obicei, include neplata impozitelor, include blocarea unor instituții publice, dar fără a recurge la violență și fără a încuraja violența din partea trupelor organelor de ordine publică.

Eu cred că este o mare problemă într-un stat în care oferă tot mai puțini bani pentru plata hranei pentru copii și tot mai mulți bani pentru înarmarea poliției care ar trebui să pună la respect Mișcarea de Rezistență.

Cu atât mai mult cu cât, odată ce prim-ministrul Filip așteaptă bani de la UE pentru hrana copiilor, asta înseamnă că nu ajung bani pentru hrana copiilor și în același timp statul cumpără mijloace de represiune. Asta este o mare disonanță dintre demersul european și ceea ce face acest guvern.

La Mișcarea de Rezistență se opun mai nou proteste din partea simpatizanților PD și chiar astăzi cei ai condamnatului Ilan Șor. Sunt coordonate aceste acțiuni sau sunt separate? Dvs. cum le priviți?

În primul rând, mișcarea de astăzi pe care a gestionat-o Ilan Șor și simpatizanții săi nu are nimic de a face cu un protest clasic sau de orice fel. Este practic un element al campaniei electorale pe care acest cneaz al finanțelor fraudate a pornit-o și că evident că toți au sentimentul că lui i se permite să facă asemenea clounade pe străzile Chișinăului, având în spate o sentință aproape definitivă, care nu este dusă la îndeplinire pentru că judecata, mutată la Cahul, evident l-a lăsat să-și facă mendrele.

Dar toate rapoartele de investigație arată foarte clar, ultimul raport [al companiei Kroll] arată de 74 de ori menționat numele lui Șor. Acum este folosit cu funcție de berbec la spargerea rândurilor opoziției și la denaturarea funcției pe care opoziția poate să o aibă în stat.

Cum să ceri de la opoziție să nu închidă magazinele sociale? Este o absurditate. El încearcă să manipuleze și să orienteze indignarea socială a unor pensionari împotriva liderilor opoziției pentru ca să extragă din această nelămurire cât mai multă lumină neagră, care este convenabilă partidului de guvernământ, PD.

Există posibilitatea ca liderii din zona ONG-urilor, care fac parte din această Mișcare, poate pe viitor să-și găsească o exprimare politică?

Probabil că este posibil pentru că nimeni nu a interzis liderilor din societatea civilă să-și găsească o identitate politică.

Dar asta depinde de fiecare caz în parte și asta depinde de felul în care se vor avansa lucrurile. În acest moment există multe voci care consideră că multe din condițiile legale care sunt prevăzute prin legislația sistemului electoral mixt sunt incompatibile cu standardele electorale cunoscute și recomandate de Comisia de la Veneția.

Și unele voci consideră că participarea la scrutinul parlamentar ar putea să legitimeze o formă mascată sau chiar pe față de autoritarism, în care opoziția pur și simplu nu va conta. Totul va fi cumpărat și totul va fi pus la pachet, pentru ca să sprijine verticala puterii și aici e o chestie interesantă.

Vladimir Voronin a avut două cicluri politice integral câștigate electoral, a încercat din răsputeri să instaleze o verticală a puterii și nu a reușit, iar pe fundalul colapsului fostei coaliții proeuropene de guvernare, un Partid Democrat, care se dădea partid european, instalează în acest moment o verticală a puterii după modelul rusesc și nici măcar nu îi pasă de ceea ce cred liderii societății civile, liderii de opoziție și ce spune Europa.

Respectiv, asta e o disonanță cognitivă între ceea ce pretinde a fi PD, partidul puterii, și ceea ce de fapt instalează în acest moment în R. Moldova. Exact pentru ca să existe o claritate asupra acestor evoluții, Mișcarea de Rezistență trebuie să explice populației cu cine are de a face, care sunt consecințele acestei largi denaturări a esenței mecanismelor democratice și cum putem să luptăm împreună, pentru că lupta este de fapt un exercițiu comun de apărare și de afirmare a libertăților individuale.

Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a declarat că nu va anula votul mixt, care este una dintre cele două cereri majore ale acestei Mișcări. Cum vedeți acest lucru, de a se opune total oricărei forme de discuții practic?

PD a declarat război UE. Altfel nu poate fi înțeleasă cavalcada de acuzații extrem de grave, care au fost aduse celui mai important partid din Parlamentul European, PPE. Respectiv, atunci când susține că Rezoluția a fost inspirată de liderii de opoziție și că ea este nedreaptă, că ea lovește în interesul cetățeanului simplu, domnul Candu și acoliții săi din PD nu fac altceva decât să atace principiile fundamentale ale UE.

Eu pot să subliniez că nu a existat niciodată după 2001, nici în perioada lui Vladimir Voronin, un atac mai frontal asupra direcției occidentale a RM, pentru că atunci când ataci Parlamentul European, ataci de fapt angajamentele față de UE, pui la îndoială Acordul de Asociere, acolo unde pilonii democrației reprezentative sunt considerate o valoare europeană.

Din acest punct de vedere nu mă miră oarecum această poziție, pentru că odată ce declari război, evident te comporți ca la război. Nu lași nicio portiță deschisă pentru ca să negociezi, s-ar putea să greșești, de exemplu, chiar dacă ești speaker al Parlamentului, s-ar putea ca PD în acest moment să treacă printr-un fenomen care se numește „groupthink”, adică toată lumea gândește cu aceiași termeni cu care gândește liderul partidului.

Nu există niciun fel de opoziție în acest partid față de poziția oficială, care face foarte mult rău credibilității acestui partid. Lovind în opoziție din nou, nu e vorba numai de sistemul electoral mixt, dar e vorba de faptul că atunci când ai lume nemulțumită, pentru ca să rămâi european trebuie să negociezi cu cei nemulțumiți.

Nu există nicio formă de dialog în acest moment între putere și opoziție pentru ca să fie scoasă esența acestei probleme care antagonizează societatea.

Același lucru îl preconizați și pentru cealaltă cerere de invalidare a rezultatelor alegerilor pentru Primăria Chișinăului sau mai există vreo speranță de întoarcere cumva a acestei decizii, deși UE încă insistă foarte tare în aceste zile, dar nu se întrevede nimic în acest sens? Mai există vreo speranță?

PD are un pachet dur de condiții pe care nu vrea să le renegocieze, inclusiv cu validarea/invalidarea rezultatelor alegerilor. Din toate punctele de vedere, și al teorii democratice, și a practicilor care sunt aplicate peste tot în spațiul european, decizia judecății este extrem de proastă, este găunoasă, este nimicitoare pentru credibilitatea justiției.

Respectiv, au existat mai multe inițiative de a revizui decizia judecătorească, din partea unor cetățeni, care au acuzat că drepturile lor electorale au fost afectate, și acum este o inițiativă către Curtea Constituțională (CC) din partea unui grup de parlamentari, care întreabă Curtea Constituțională (CC) în ce măsură această decizie a judecății consună cu drepturile fundamentale ale cetățeanului, circumscris Constituției.

O să vedem care va fi răspunsul pentru că acest grup de parlamentari, aparent la sugestia Coaliției pentru Alegeri Libere, a cerut o intervenție rapidă și evident că este justificată această intervenție rapidă din partea CC.

Dacă și CC va face pe mortul în păpușoi și va lăsa lucrurile dezgolite, nu va rămâne nimic altceva decât protestele să se masifice, să crească în intensitate.

Această sciziune între partidul puterii și celelalte segmente de societate să crească și alegerilor următoare să fie amenințate de invalidare sau de nerecunoaștere internațională. Asta e o mare problemă pentru tot ce nu s-ar construi prin aceste alegeri. Alegerile întotdeauna crează legitimitate. Dacă din start lumea își pune problema legitimității, asta înseamnă că regulile de joc deja nu mai sunt democratice în R. Moldova

Nu în ultimul rând, Mișcarea de Rezistență sau Comitetul Mișcării de Rezistență își propune, începând cu această duminică, să aibă loc marșuri de protest, simultan în mai multe orașe ale R.Moldova, și toată lumea care consideră că este nedreptățită prin deciziile arbitrare și nefirești ale justiției, de această coaliție a celor care urăsc democrația în R. Moldova ar fi bine să participe la aceste mișcări de protest, să-și exprime opiniile în orașele în care acestea vor avea loc.