Ambasadorul UE la Skopje, Samuel Žbogar: „Am caracterizat situația din Macedonia ca fiind un „stat capturat”

de | apr. 9, 2017 | Balcani, R. Moldova, UE, Uncategorized @ro | 1 comentariu

Șeful delegației UE în Macedonia, Samuel Žbogar, a avut amabilitatea de a ne acorda un interviu privind perspectivele Macedoniei, ca țară aspirantă ca calitatea de membru al UE din cadrul pachetului Balcanilor de Vest. Comparativ cu R. Moldova, țară care face parte din cadrul Parteneriatul Estic, dar dorește să aibă același parcurs european, problemele de […]
Șeful delegației UE în Macedonia, Samuel Žbogar

Șeful delegației UE în Macedonia, Samuel Žbogar

Șeful delegației UE în Macedonia, Samuel Žbogar, a avut amabilitatea de a ne acorda un interviu privind perspectivele Macedoniei, ca țară aspirantă ca calitatea de membru al UE din cadrul pachetului Balcanilor de Vest. Comparativ cu R. Moldova, țară care face parte din cadrul Parteneriatul Estic, dar dorește să aibă același parcurs european, problemele de la Skopje de aseamănă foarte multe cu cele de la Chișinău. Cea mai importantă rămâne lipsa de consistență în ceea ce privește reforme sistemului juridic și depolitizarea sa. O altă similitudine ar fi folosirea în ultimul raport al Comisiei Europene a noțiunii de „stat capturat”, sintagmă care se aude la Chișinău doar dinspre o anumită parte a presei, opoziției politice și a activiștilor. Vă invităm să urmăriți interviul acordat de Excelența Sa, Samuel Žbogar, pentru Evenimentul Zilei:

Cum se implică UE în a ajuta Macedonia să-și continue parcursul european?

Uniunea Europeană, și mai ales Comisia Europeană, au investit multe eforturi în ultimii ani pentru a duce înainte parcursul european și de aceea credem că este corect să avem obligația de a vorbi deschis despre situația din țară, să le spunem ce drum merge spre integrarea în UE și ce activități sunt obstrucționate în acest sens.

Cum vă raportați la aceste proteste interne (cele antiguvernamentale -n.r.), le considerați serioase?

Protestele sunt un drept democratic pentru ca cetățenii să se poate exprima, așa că sunt de părere că nimeni nu trebuie să aibă o problemă cu asta. Există semne că există foarte multe emoții în aer și sunt politicieni care stimulează aceste emoții. Îngrijorările noastre legate de aceste proteste sunt că, la acea vreme când au început, era foarte naționaliste, a existat un discurs de politic de ură și aceste proteste proteste, mai mult la început și mai puțin acum, erau orientate spre grupurile etnice (albanezi -n.r.). Dar altfel, toată lumea ar dreptul de a-și exprima opinia. Mă bucur totuși că, de săptămâna trecută, Parlamentul a început să funcționeze din nou și acum unele dintre acele dezbateri se desfășoară în interiorul Parlamentului, chiar dacă nicio decizie nu a fost luată încă. Totuși avem dezbateri ce se fac în cadrul instituțional și asta este important.

Da, oamenii au îngrijorări, oamenii au temeri pentru destinul țării lor, chiar dacă sunt reale sau dacă chiar cred că astfel de pericole există. Se pare că există multă îngrijorare în rândul celor mai mari grupuri etnice și de asta este important ca instituțiile statului să aibă grijă și de aceste aspecte. După constituirea Parlamentarului și apoi învestirea Executivului, în paralel, noul guvern trebuie să se adreseze și acestor probleme.

Mai devreme ați descris termenii în care ați descris Macedonia în ultimul Dvs. Raport. Ne puteți da mai multe amănunte?

În fiecare an, Comisia Europeană face un raport pentru fiecare țară candidată la UE sau deja membră, de obicei la finalul anului. Un raport de țară, în care se analizează progresul. Anul trecut, a fost pentru prima dată când am caracterizat situația din Macedonia ca fiind un „stat capturat”, ceea ce se traduce prin faptul că instituțiile independente, inclusiv din sistemul juridic, sunt capturate de către clasa politică, adică prea multă influență a politicului și a politicienilor în funcționarea acestor instituții ce ar trebui să fie independente. Nu este o caracterizare ușor de făcut, dar a fost făcută după observarea atentă a situației din țară pentru o perioadă de mai mulți ani, în special din cauza regreselor făcute de această țară în ultimii ani, cu precădere în ceea ce privește sistemul de justiție. De aceea, atunci când vorbim de reforme, avem în minte în special pe cea a justiției și de a scăpa instituțiile de influența politicului

Dacă țara este serioasă în ceea ce privește integrarea în UE, tocmai în acest domeniu (al justiției – n.r.) trebuie să o dovedească. Sper ca noul Guvern să abordeze această problemă extrem de serios și sincer. De asemenea, buna vecinătate este una dintre condițiile care sunt foarte importante pentru a întări reformele. Dar, repet, mai întâi trebuie format noul guvern.

Așa cum ați menționat există o problemă cu vecinii legată de integrarea Macedoniei în UE. De exemplu numele, există un blocaj din partea vecinilor (cu Grecia privind numele țării -n.r.) Care ar putea fi soluția?

Aceasta este discuția care trenează deja de câțiva ani sub auspiciile Națiunilor Unite (ONU), dar cred că o problemă mai mare acum decât cea a numelui este regresul situației interne. Acum ceva timp, în 2009, când CE a venit cu recomandarea de începe a negocierilor cu Macedonia (pentru aderare -n.r.) cred că autoritățile erau mult mai pregătite atunci să înceapă negocierile decât sunt acum. Ceea ce trebuie să se îmbunătățească astăzi este să se facă acele reforme pentru a ne întoarce la acel moment. Tocmai de aceea condițiile de anul trecut au fost două: alegeri parlamentare corecte, iar a doua a fost angajarea rapidă pe calea reformelor. Acestea au fost cele primordiale, până a putea deschide discuții pe alte subiecte.

Dacă toate aceste probleme ar fi rezolvate, cât de mari ar fi șansele ca Macedonia să intre cât mai repede în UE? Totuși, situația din prezent ar putea frustra și mai tare populația Macedoniei care ar putea crede că nu există nicio opțiunea ca țara lor să mai intre în UE.

Avem această frustrare în toată regiunea de câțiva ani, deoarece procesul de adera este unul uneori dureros, de aceea miniștrii de Externe ai UE, precum și premierii din UE au discutat aceste probleme legate de relațiile noastre (UE-n.r.) cu alte țări în urmă cu câteva săptămâni și s-au reconfirmat în procesul de aderare deschis în regiune. Tocmai de aceea au fost atât de multe vizite, recent a fost cea a președintelui Consiliului European, Donald Tusk la Skopje (3 aprilie 2017 n.r.), pentru a arăta angajamentul nostru către această regiune, către Macedonia. Cât de departe va merge procesul de aderare va depinde numai de avansarea pe calea reformelor. Comisia recomandă ca, atunci când sunt întâlnite toate condițiile, atunci statele membre vor decide accederea sau nu a statului care aspiră la această calitate.

Cât credeți că va dura până la aderarea Macedoniei la UE?

Nu știu. Acest lucru este foarte dificil de a fi spus. Totul depinde dacă vor face corect toți pașii. Poate să meargă de asemenea foarte repede. De exemplu, Croația a negociat foarte repede. Desigur, acum procesul trenează, deoarece țara nu este la fel de pregătită, dar totul depinde de implicarea liderilor și a populației pentru a face reforme reale, nu doar virtual. Știm de asemenea că, în rândul cetățenilor membri ai UE, nu mai este atât de mul entuziasm pentru lărgirea UE, din cauza problemelor create de criza financiară, apoi de criza migrației.

Așa că, din ambele părți, nu este un proces ușor. Dar cred că în acest proces trebuie dovedit cetățenilor europeni de ce extinderea UE este încă importantă și că vom beneficia cu toții din aceasta. Problema migrației este una dintre cele mai importe pe care le avem pe agenda comună în regiune. Aici avem interese comune și tocmai de aceea trebuie să arătam de extinderea nu poate fi decât benefică pentru cetățenii UE.

O ultimă întrebare, cum ar putea cetățenii Macedoniei profita de intrarea țării lor în UE?

Știți, toată povestea privind accederea în UE este despre un „motor al reformelor”. Țările au nevoie de reforme în toate aceste state aflate în tranziție. Dar dacă ai acest țel al aderării la UE, acestea este un poate un motor suficient de puternic pentru a împinge procesul de reformare. Îl face mai ușor. Sunt reforme grele, dar politicienii pot spune apoi că „uite, trebuie să facem asta pentru UE”. Și de-a lungul acestui proces, de-a lungul anilor, țările se schimbă. Uneori nici măcar nu realizează.

Așa că, atunci când vine vremea de a se alătura UE, sau atunci când UE este pregătită să le primească, acestea au trecut deja prin transformările necesare. Și până la urmă, chiar și cei mai sceptici dintre cetățenii acelei țări, vor vrea integrarea în UE. Rezultatul va fi al lor, al cetățenilor. Deja țara respectivă va funcționa ca o țară membră a UE, sistemul de justiție va fi reformat, economia va fi reformată, vor fi perspective tot mai multe de a atrage investiții străine. De asemenea toate standardele, de la protecția consumatorilor până la cele de mediu, sunt foarte importante pentru cetățeni și pentru țară. În final cred că drumul este la fel de important precum și scopul în sine de a adera la UE.

Publicat în „Evenimentul Zilei”

Share our work

1 Comentariu

  1. Cartea

    Macedonia – o tara sau mai bine zis un tinut cu o istorie exceptionala. Ne aducem aminte de falanga macedoneana. Acum, acolo, nu mai sunt decat macedoneni lipsiti de propria istorie. Ei, macedonenii nu mai stiu daca sunt slavi sau greci. Au fost bine asimilati. S-a incercat si la moldovenii din R. Moldova sa li se fure istoria. Nu prea a mers. Ei au inca limba si obiceiurile romanesti. Nu au putut sa fie convertiti la rusism sau slavism. Sunt cu adevarat daci, probabil cei mai buni dintre ei, tanand cont de istorie. Nu vreau sa jignesc pe romanii ardeleni care si ei nu sau lasat ungurizati. Nu vreau sa jignesc nici pe moldovenii de dincoace de Prut si nici pe munteni si nici pe olteni care nu sau lasat turciti. In concluzie un popor exceptional cu o istorie exceptionala. Din aceasta cauza suntem atat de urati in Europa. Ei nu sunt ca Noi!!!

    Răspuns

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *