de Anatol Terzi | mart. 12, 2012 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, s-a pronunţat duminică pentru o revizuire a acordurilor Schengen. Iar ameninţările preşedintelui francez reprezintă de fapt „un mesaj de avertisment adresat în special Greciei, Bulgariei şi României”, au apreciat diplomaţi europeni.
Sarkozy a ameninţat că, în caz contrar, va „suspenda participarea” Franţei la acestea, dacă, în următoarele 12 luni, nu se va instala „un guvern politic Schengen”. „Acordurile Schengen nu mai permit răspunsuri potrivite la gravitatea situaţiei. Trebuie să fie revizuite. Pentru Schengen trebuie pusă în aplicare o reformă la fel de structurală ca cea pe care am instituit-o pentru euro”, a spus preşedintele, care candidează pentru un nou mandat în fruntea statului francez. El consideră că „nu trebuie lăsată gestiunea fluxurilor de migraţie numai pe seama tehnocraţilor şi a tribunalelor”.
„În actuala situaţie economică şi socială, dacă Europa nu controlează intrările pe teritoriul său, nu îi va mai putea primi cu demnitate pe cei care sosesc, nu va mai putea răspunde la cererea de integrare a celor care-şi găsesc atât de greu locul în societate, nu-şi va mai putea finanţa protecţia socială”, a avertizat Nicolas Sarkozy. „Trebuie să putem sancţiona, suspenda sau exclude din Schengen un stat slab, ca şi un stat din zona euro care nu-şi îndeplineşte obligaţiile”, a adăugat preşedintele francez.
El a pledat pentru „instrumente de gestionare a crizelor care să permită acordarea de asistenţă ţărilor ce se confruntă cu împrejurări excepţionale şi un front comun în lupta împotriva imigraţiei clandestine”. „Ca şi pentru economie, este necesară o convergenţă mai puternică în domeniul drepturilor străinilor şi dreptului de azil”, a subliniat Nicolas Sarkozy, adăugând că „este urgent, pentru că nu trebuie să suferim din cauza carenţelor din controalele la graniţele externe ale Europei”. „Dacă voi constata că, în următoarele 12 luni, nu se înregistrează niciun progres serios în această direcţie, Franţa îşi va suspenda participarea la acordurile Schengen, până când negocierile se vor finaliza cu succes”, a avertizat preşedintele Sarkozy.
România, Bulgaria şi Grecia sunt vizate
Reforma acordurilor Schengen cerută de Nicolas Sarkozy este în realitate deja lansată la Bruxelles, iar ameninţările preşedintelui francez reprezintă de fapt „un mesaj de avertisment adresat în special Greciei, Bulgariei şi României”, au apreciat diplomaţi europeni. Această reformă este realizată în tăcere la nivel european, după ce a fost angajată la cererea mai multor ţări, în principal Franţa, Italia şi Germania, în primăvara lui 2011, din cauza afluxului de imigranţi clandestini cu ocazia Primăverii Arabe, în particular tunisieni care veneau în Franţa via Italia.
De atunci, acest dosar complex a fost preluat de Guverne, în detrimentul Comisiei Europene, ale cărei prerogative erau deja limitate în acest domeniu. Reforma în curs a acestui imens spaţiu de circulaţie fără paşaport – care include 22 dintre statele UE (cu excepţia Marii Britanii, Irlandei, Bulgariei, României şi Ciprului), plus patru ţări asociate, între care Elveţia – conţine două propunei legislative.
de Isac Mihai | mart. 5, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Republica Turca a Ciprului de Nord, miza strategica pentru Ankara
Turcia ar putea anexa Ciprul de Nord, dacă situaţia insulei divizate din 1974 nu va fi rezolvată prin negocieri, a declarat ministrul turc pentru afaceri europene, Egemen Bagis, într-un interviu acordat publicaţiei cipriote turce Kibris, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Toate opţiunile sunt posibile”, a declarat Egemen Bagis, adăugând că Ankara speră că va avea loc o reunificare sub un sistem federal sau se va ajunge la o soluţie cu două state. Dacă niciuna dintre aceste două soluţii nu va fi pusă în practică, Republica Turcă a Ciprului de Nord ar putea fi anexată de Turcia, singura ţară care recunoaşte această republică. Bagis a mai spus că Turcia nu va purta niciun fel de discuţii cu preşedinţia UE, în perioada în care aceasta va fi deţinută de Cipru – a doua jumătate a anului 2012, relateaza mass-media internationala.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Peter Stano a refuzat să comenteze declaraţiile oficialului turc, precizând doar că UE depune “toate eforturile” pentru a se ajunge la o reunificare a Ciprului.
Reamintim ca Ciprul este divizat în două din 1974, când armata turca a fost obligata sa invadeze nordul insulei pentru a stopa atacurile impotriva etnicilor turci şi de a impiedica anexarea neconstitutionala a Ciprului de catre Republica Elena, dorita de autorii loviturii de stat de la Nicosia, sprijiniti de autoritatile grecesti.
de Anatol Terzi | feb. 21, 2012 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Un reprezentant al ONU se află în Macedonia pentru a lansa o nouă rundă de discuţii menite să pună capăt unei dispute de lungă durată asupra numelui acestei ţări între cei doi vecini Grecia şi Macedonia.
Mediatorul Matthew Nimetz, care s-a întâlnit luni cu membri ai guvernului macedonean la Skopje, a declarat reporterilor că el are o „dorinţă sinceră de a rezolva problema”. Atena susţine că numele de Macedonia implică pretenţii teritoriale faţă de provincia ei din nord denumită de asemenea Macedonia şi a blocat aderarea Skopje la NATO până la rezolvarea disputei. Nimetz este aşteptat la Atena miercuri
De asemenea, preşedintele macedonean Gjorge Ivanov a cerut sâmbătă NATO să accepte aderarea ţării sale la Alianţa Nord-Atlantică, în cadrul viitorului summit prevăzut pentru luna mai la Chicago. „Ne aşteptăm ca statele membre să ajungă la consens pentru reînnoirea invitaţiei Republicii Macedonia privind aderarea la NATO sub numele temporar utilizat la ONU”, scrie Ivanov, într-o scrisoare adresată şefilor statelor membre ale NATO.
Decizia CIJ
Macedonia a fost admisă la Naţiunile Unite în 1993 sub numele provizoriu „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” ( FYROM). Cu toate acestea, peste 120 de ţări, între care Rusia şi SUA, au recunoscut această ţară balcanică sub numele „Republica Macedonia”.
Din cauza unui litigiu cu ţara vecină Grecia, tocmai din cauza numelui său, aderarea Macedoniei la NATO, precum şi aderarea sa la UE, este blocată de Atena. O invitaţie de aderare a Macedoniei a fost avansată la summitul Alianţei de la Bucureşti în 2008, dar a fost suspendată din cauza opoziţiei Greciei, transmite Agerpres. Preşedintele Ivanov afirmă în scrisoarea sa că ţările membre ar trebui să ia în considerare acum concluzia din decembrie 2011 a Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) la sesizarea Skopje.
CIJ a estimat că Grecia „nu şi-a respectat” obligaţiile opunându-se aderării Macedoniei la NATO sub pretextul că „un nume care ar fi potrivit pentru această fostă republică iugoslavă nu a fost încă găsit”. Curtea nu a considerat totuşi necesar să dispună Greciei să se abţină pe viitor de a se opune aderării Macedoniei la NATO.
de Isac Mihai | feb. 8, 2012 | Balcani, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Frontex, gardienii "fortaretei Europa"
Comisia Europeană a anunţat ieri că a refuzat cererea Atenei de a cofinanţa construirea unei bariere de sârmă ghimpată la frontiera Greciei cu Turcia pentru a stăvili afluxul de imigranţi clandestini şi a avertizat autorităţile elene în legătură cu orice încălcare a drepturilor omului, relatează mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Comisarul Cecilia Malmstrom, însărcinată cu afaceri interne şi imigraţie, ”a refuzat”, deoarece ea consideră că ridicarea acestei bariere este o măsură pe termen scurt, care nu rezolvă problemele”, a explicat purtătorul său de cuvânt, Michele Cercone. Reamintim ca Malmstrom are prevăzută o deplasare în Grecia şi o misiune a executivului european va merge în această ţară începând de săptămâna viitoare pentru a pregăti vizita.
Obligatii internationale
Decizia de a construi această barieră ”ţine de responsabilitatea autorităţilor elene, dar orice măsură trebuie să fie în conformitate cu obligaţiile internaţionale ale Greciei, îndeosebi respectarea drepturilor omului şi a principiului respingerii unor persoane care au dreptul la protecţie internaţională”, a avertizat purtătorul de cuvânt al comisarului european. ”Nici o centimă din bugetul european nu va fi acordată” pentru acest proiect. ”Bariera va fi finanţată de Grecia din propriile resurse, fără fonduri de la Uniunea Europeană”, a precizat purtătorul de cuvânt.
Grecia trebuie să primească 90 milioane de euro din partea Uniunii Europene în 2012 pentru a o ajuta să facă faţă problemelor puse de afluxul de solicitanţi de azil şi de imigranţi, dar fondurile respective nu pot fi utilizate pentru construirea barierei la frontiera greco-turcă, a avertizat Cercone.
Baricada de sarma
Bariera din sârbă ghimpată se va întinde pe circa 10,3 km în sectorul frontierei unde fluviul Evros, care reprezintă de altfel un obstacol natural, intră pe teritoriul turc. Ridicarea barierei a fost cerută de către mai multe state ale UE, îndeosebi de către Franţa, în pofida reticenţelor din partea Comisiei Europene. Ea vizează stăvilirea afluxului de imigranţi care tranzitează Turcia şi intră ilegal în Grecia pentru a ajunge apoi în alte state ale UE. Experti internationali, citati de mass-media regionala, considera ca aproximativ o jumătate dintre imigranţii ilegali care încearcă să intre în UE vin pe la graniţa terestră de 200 de kilometri dintre Turcia şi Grecia.
Autorităţile elene intenţionează să amplaseze un gard dublu de sârmă ghimpată pe lungime de aproximativ zece metri la graniţa cu Turcia, într-o zonă pe unde trec ilegal 245 de persoane pe zi. Gardul de zece metri va costa nu mai puţin de trei milioane de euro. Grecia a fost avertizată anterior că eşecul său de a-şi controla graniţele ar putea conduce la o excludere din spaţiul Schengen.
Gard politic
Ministrul grec pentru Ordinea Publică, Christos Papoutsis, a declarat că gardul va fi realizat între satele Kastanies şi Nea Vyssa, în apropiere de oraşul Orestiada, iar lucrările vor începe luna următoare. Acesta va fi legat de o reţea de camere fixe cu vedere nocturnă care vor furniza imagini în timp real noului centru de comandament. Majoritatea graniţei de 200 de kilometri dintre Grecia şi Turcia este delimitată de râul Evros, dar gardul va acoperi o porţiune în care cele două ţări sunt despărţite de uscat.
Grecia primeşte deja asistenţă din partea agenţiei europene Frontex, dar în pofida eforturilor poliţiei, imigranţii ilegali continuă să treacă din Turcia în Grecia. Statul elen reprezintă una din frontierele externe ale spaţiului Schengen şi vulnerabilitatea sa a devenit un subiect de tensiuni între ţările membre ale spaţiului liberei circulaţii. Franţa şi Germania s-au aliat unora dintre partenerii lor în vederea restabilirii controalelor la frontierele naţionale ale ţărilor din Schengen în caz de presiune migratorie puternică la o frontieră externă a spaţiului.
Politisti romani pentru Frontex
In luna decembrie 2011, CSAT a decis ca România să trimită mai mulţi jandarmi şi poliţişti în misiuni internaţionale, potrivit declaratiilor preşedintelui Traian Băsescu, urmans sa se înregistreze o creştere cu 36 de persoane faţă de anul 2011. Astfel, vor fi dislocaţi în total 382 de poliţişti şi jandarmi.
“Asta, în condiţiile în care, începând cu 24 decembrie 2011, retragem cei 106 jandarmi pe care îi avem în misiunea EULEX din Kosovo, mai rămân doar cinci jandarmi, pentru predarea materialelor şi a cazărmilor pe care le-au utilizat jandarmii români. Vom creşte însă participarea noastră la misiunile europene din Afganistan, din EULEX şi Europol, unde ne creştem participarea cu jandarmi şi poliţişti pentru a răspunde comandamentelor de instruire a structurile de ordine publică din această ţară. De asemenea, menţinem un efectiv de 51 de persoane în misiuni ONU. Nu în ultimul rând, la dispoziţia agenţiei Frontex, în misiuni destinate protejării frontierelor UE vom avea 134 de poliţişti de frontieră pe nave”, a precizat Băsescu.
de Anatol Terzi | ian. 15, 2012 | Balcani, Orientul Mijlociu, România, Știri, Uncategorized @ro
Guvernul SUA este îngrijorat din cauză că Israelul pregăteşte, în pofida obiecţiilor sale, o acţiune militară împotriva Iranului. Între timp, Israelul îşi caută aliaţi în Peninsula Balcanică. După România şi Grecia, acum este vorba despre Bulgaria.
SUA au creat un plan de urgenţă pentru salvarea instituţiilor sale din regiune, scrie Wall Street Journal, citat de Mediafax. Potrivit cotidianului, preşedintele Barack Obama, secretarul Apărării Leon Panetta şi alţi oficiali de rang înalt le-au transmis deja israelienilor o serie de mesaje, avertizându-i asupra consecinşelor unui asemenea atac. Barack Obama l-a sunat joi pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, iar generalul Martin Dempsey, care deţine cel mai înalt grad american, se va întâlni şi va dicuta pe această temă cu oficiali militari israelieni la Tel Aviv, săptămâna viitoare, adaugă Wall Street. Cotidianul apreciază că armata americană se pregăteşte de numeroase posibilităţi de represalii la un raid militar israelian, inclusiv un eventual atac militar asupra Ambasadei Statelor Unite din Bagdad din partea miliţiilor şiite proiraniene.
În Irak se află peste 15.000 de diplomaţi, angajaţi ai Guvernului federal şi întreprinzători americani. Statele Unite menţin în Kuwait, ca forţă de disuasiune, aproximativ 15.000 de militari şi au mobilizat un al doilea portavion în regiunea Golfului, subliniază Wall Street Journal.
Aliaţii Israelului din Balcani
Ministrul bulgar al Apărării, Anu Anghelov, va semna luni, în Israel, două acorduri bilaterale în materie de cooperare militară. Anu Anghelov va iniţia duminică o vizită de două zile în Israel. El va semna un acord de cooperare militară care prevede organizarea de exerciţii comune, în fiecare din cele două state, transmite Mediafax. În plus, va fi semnat şi un memorandum de înţelegere şi cooperare în industria de armament. Miniştrii grec şi israelian ai Apărării, Dimitris Avramopoulos şi Ehud Barak, au convenit marţi să-şi consolideze cooperarea bilaterală pentru instituirea “stabilităţii” în regiune şi pentru a permite o mai bună exploatare a resurselor naturale.
În vara anului trecut, forţele aeriene s-au antrenat din nou în România. În 2006, ministrul israelian al Apărării de la acea vreme, Shaul Mofaz, a semnat un acord pe cinci ani cu omologul său român, care permite IAF să trimită avioane şi militari pentru antrenamente în România.
Ministrul bulgar al Apărării se va întâlni cu omologul său israelian, Ehud Barak, şi va vizita compania Israel Aerospace Industries. Guvernul bulgar condus de Boiko Borisov are strânse relaţii cu Israelul, iar industria militară bulgară, care produce arme uşoare şi muniţie, este prezenţă pe piaţa din Orientul Mijlociu. Industria bulgară de apărare a rămas neafectată de criza economică, efectuând exporturi de 300 milioane de euro în anul 2011, scrie presa bulgară.
Publicaţia citează datele asociaţiei bulgare a industriei de apărare care de obicei rămân secrete. Organizaţia, din care fac parte cei mai mari producători de arme şi muniţie din Bulgaria, a refuzat să precizeze însă care au fost destinaţiile exporturilor. Jurnalul menţionează totuşi Algeria, Afganistanul, SUA şi Irakul ca clienţi tradiţionali ai producătorilor bulgari de arme uşoare.
