de Anatol Terzi | ian. 11, 2012 | Alte regiuni, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Miniştrii grec şi israelian ai apărării, Dimitris Avramopoulos şi Ehud Barak, au convenit marţi să-şi consolideze cooperarea bilaterală pentru instituirea „stabilităţii” în regiune şi pentru a permite o mai bună exploatare a resurselor naturale.
„Cooperarea nu a fost niciodată atât de strânsă” între cele două ţări, a afirmat Ehud Barak, care a început o vizită oficială de două zile în Grecia, pe fundalul unei apropieri accelerate a celor două ţări în ultimii ani. „Ne-am angajat pentru aprofundarea relaţiilor noastre în domeniul apărării. Trebuie să ne pregătim pentru o gamă largă de situaţii”, a declarat ministrul israelian, care a fost apoi primit de către şeful statului Carolos Papoulias şi premierul Lucas Papademos.
În timp ce Grecia, în mod tradiţional pro-arabă, a recunoscut oficial Israelul abia în 1991, cele două ţări s-au angajat să „recâştige timpul pierdut”, a subliniat la rândul său Avramopoulos, subliniind „alegerea şi angajamentul Greciei de consolidare a alianţei cu Israelul (…) în numele prieteniei, păcii şi stabilităţii pentru toate popoarele din regiune”.
Conflictul diplomatic dinte Turcia şi Israel a zdruncinat alianţa, altădată foarte solidă, dintre cele două state. De asemenea, Atena a anuntat ca va sustine Ciprul in eventualitatea unui atac din partea Turciei, dupa ce Nicosia a decis sa inceapa lucrari de prospectare pentru gasirea de resurse de petrol si gaze naturale in zona economica exclusiva a Ciprului.
de Anatol Terzi | dec. 27, 2011 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Bulgaria este pe cale de a începe construcţia la o interconexiune de gaze naturale cu România în câteva săptămâni, potrivit ministrului bulgar al economiei, energiei şi turismului, Traiceo Traikov.
Construirea interconectării de gaz bulgaro-elene va începe în al treilea trimestru din 2012, a declarat Traikov duminică pentru agenţia de presă BTA. Bulgaria îşi mută legătura la reţeaua de gaze naturale la cea a vecinilor săi după războiul gazelor din ianuarie 2009 între Rusia şi Ucraina, care a tăiat livrările de gaz rusesc spre Bulgaria timp de trei săptămâni lăsându-o fără gaze naturale în mijlocul iernii, aminteşte şi Novinite. Criza gazelor din 2009 a expus dependenţa Bulgariei de aproape 100% de gazele naturale ruseşti.
Ministrul bulgar al energiei a mai explicat că se aşteaptă să semneze un memorandum cu Ministerul turc al Energiei şi Resurselor Naturale, care va cimenta angajamentul politic al Turciei în proiect pentru interconectarea de gaz bulgaro-turcă, scrie Moldpres Comisia Europeană a aprobat deja 9 milioane de euro în cofinanţare pentru interconectarea de gaz Bulgaria-România şi 45 de milioane de euro pentru interconectarea de gaz Bulgaria-Grecia, plus o altă sumă de 2,5 milioane de euro pentru studiul de fezabilitate şi formularul de cerere pentru interconectarea de gaz Bulgaria-Serbia, a reamintit Traikov.
de Anatol Terzi | dec. 7, 2011 | Alte regiuni, Balcani, Știri, Uncategorized @ro
NATO a reafirmat ca va propune Macedoniei sa adere la Alianta dupa ce aceasta tara îsi va rezolva diferendul cu Grecia, în urma deciziei Curtii Internationale de Justitie care a criticat pozitia Atenei în aceasta problema. „Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei îi va fi adresata o invitatie imediat ce se va obtine o solutie acceptabila pentru parti în problema numelui” tarii, a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. Aceasta propunere a fost prezentata în 2008 la summitul Aliantei de la Bucuresti, a amintit Anders Fogh Rasmussen într-un comunicat.
“Curtea a concluzionat că paratul – Grecia -, opunandu-se aderării reclamantului la NATO la summitul de la Bucureşti, nu şi-a respectat obligaţia impusă prin Paragraful 1 al Articolului 11 din acordul interimar” încheiat între cele două ţări, a declarat judecătorul Hisashi Owada, preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie, în cadrul unei audieri publice la Haga. Curtea nu a considerat totuşi necesar, contrar a ceea ce a cerut Macedonia, să oblige Grecia să se abţină în viitor de la a se opune aderării acesteia la alte organizaţii internaţionale din care face parte republica elenă.
CIJ a fost sesizată la 17 noiembrie 2008 de către Macedonia, care i-a reproşat Greciei că a încălcat un acord interimar încheiat între cele două ţări în 1995 folosindu-şi dreptul de veto în ceea ce priveşte aderarea la NATO în aprilie 2008. Acest acord stipula că Atena nu se va opune aderării Macedoniei la NATO sau la oricare altă organizaţie internaţională din care Grecia face parte, dacă acest lucru se va face sub numele de “Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” (FYROM).
de Anatol Terzi | dec. 5, 2011 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
CIJ a încercat să împace şi capra şi varza. Grecia nu şi-a respectat obligaţiile, opunîndu-se aderării Macedoniei (FYROM) la NATO sub pretextul că nu a fost găsit un nume care să-i convină pentru această fostă republică iugoslavă, a decis luni Curtea Internaţională de Justiţie. „Curtea a concluzionat că paratul – Grecia -, opunandu-se aderării reclamantului la NATO la summitul de la Bucureşti, nu şi-a respectat obligaţia impusă prin Paragraful 1 al Articolului 11 din acordul interimar” încheiat între cele două ţări, a declarat judecătorul Hisashi Owada, preşedintele Curţii, în cadrul unei audieri publice la Haga. Curtea nu a considerat totuşi necesar, contrar a ceea ce a cerut Macedonia, să oblige Grecia să se abţină în viitor de la a se opune aderării acesteia la alte organizaţii internaţionale din care face parte republica elenă.
CIJ a fost sesizată la 17 noiembrie 2008 de către Macedonia, care i-a reproşat Greciei că a încălcat un acord interimar încheiat între cele două ţări în 1995 folosindu-şi dreptul de veto în ceea ce priveşte aderarea la NATO în aprilie 2008. Acest acord stipula că Atena nu se va opune aderării Macedoniei la NATO sau la oricare altă organizaţie internaţională din care Grecia face parte, dacă acest lucru se va face sub numele de „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” (FYROM).
de Anatol Terzi | nov. 29, 2011 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Premierul macedonean i-a cerut luni omologului său grec să sprijine planul pentru ca această ţară să devină un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Un comunicat al biroului lui Nikola Gruevski afirmă că el i-a scris lui Lucas Papademos spunîndu-i că negocierile pentru a deveni un membru cu drepturi depline al UE „ar aduce un climat pozitiv de încredere reciprocă necesar pentru a rezolva permanent divergenţele dintre ţările noastre”.
Macedonia este candidat la aderarea la UE începînd din 2005, dar nicio dată nu a fost stabilită pentru începerea negocierilor de aderare din cauza unei dispute cu Grecia asupra numelui fostei republici iugoslave. Atena susţine ca utilizarea denumirii implică revendicări teritoriale asupra regiunii sale din nord Macedonia. Comisia Europeană a publicat trei rapoarte pozitive succesive recomandînd deschiderea negocierilor pentru aderarea Macedoniei la Uniunea Europeana. Dar de fiecare dată, Atena a blocat deschiderea discuţiilor.
Curtea Internaţională de Justiţie se va pronunţa la 5 decembrie asupra diferendului dintre Macedonia şi Grecia cu privire la denumirea fostei republici iugoslave, scrie presa internaţională, citând un comunicat al instanţei de la Haga. “Curtea Internaţională de Justiţie, organ judiciar principal al Naţiunilor Unite, va pronunţa luni, 5 decembrie, decizia sa în dosarul referitor la aplicarea acordului interimar din 13 septembrie 1995 (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei versus Grecia)”, menţionează comunicatul.
Decizia va fi anunţată în cursul unei şedinţe publice, programată la sediul CIJ de la Haga, cu începere de la ora locală 10.00 (09.00 GMT), după ce audierile au avut loc între 21 şi 30 martie, precizează instanţa. Grecia blochează din 1991 recunoaşterea internaţională a Macedoniei sub acest nume, considerând că el aparţine exclusiv patrimoniului său istoric naţional.
Miniştrii grec şi israelian ai apărării, Dimitris Avramopoulos şi Ehud Barak, au convenit marţi să-şi consolideze cooperarea bilaterală pentru instituirea „stabilităţii” în regiune şi pentru a permite o mai bună exploatare a resurselor naturale.
Bulgaria este pe cale de a începe construcţia la o interconexiune de gaze naturale cu România în câteva săptămâni, potrivit ministrului bulgar al economiei, energiei şi turismului, Traiceo Traikov.
NATO a reafirmat ca va propune Macedoniei sa adere la Alianta dupa ce aceasta tara îsi va rezolva diferendul cu Grecia, în urma deciziei Curtii Internationale de Justitie care a criticat pozitia Atenei în aceasta problema. „Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei îi va fi adresata o invitatie imediat ce se va obtine o solutie acceptabila pentru parti în problema numelui” tarii, a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. Aceasta propunere a fost prezentata în 2008 la summitul Aliantei de la Bucuresti, a amintit Anders Fogh Rasmussen într-un comunicat.
CIJ a încercat să împace şi capra şi varza. Grecia nu şi-a respectat obligaţiile, opunîndu-se aderării Macedoniei (FYROM) la NATO sub pretextul că nu a fost găsit un nume care să-i convină pentru această fostă republică iugoslavă, a decis luni Curtea Internaţională de Justiţie. „Curtea a concluzionat că paratul – Grecia -, opunandu-se aderării reclamantului la NATO la summitul de la Bucureşti, nu şi-a respectat obligaţia impusă prin Paragraful 1 al Articolului 11 din acordul interimar” încheiat între cele două ţări, a declarat judecătorul Hisashi Owada, preşedintele Curţii, în cadrul unei audieri publice la Haga. Curtea nu a considerat totuşi necesar, contrar a ceea ce a cerut Macedonia, să oblige Grecia să se abţină în viitor de la a se opune aderării acesteia la alte organizaţii internaţionale din care face parte republica elenă.
Premierul macedonean i-a cerut luni omologului său grec să sprijine planul pentru ca această ţară să devină un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Un comunicat al biroului lui Nikola Gruevski afirmă că el i-a scris lui Lucas Papademos spunîndu-i că negocierile pentru a deveni un membru cu drepturi depline al UE „ar aduce un climat pozitiv de încredere reciprocă necesar pentru a rezolva permanent divergenţele dintre ţările noastre”.