de Isac Mihai | iul. 7, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, România, Știri, Turcia, Ucraina, Ucraina la zi
Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Kremlinul va lua măsuri adecvate în cazul în care frontiera sa de stat din Marea Neagră va fi încălcată, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Aceste afirmații au venit ca un răspuns la declaraţiile făcute anterior de ministrul britanic de externe Dominic Raab, potrivit căruia navele Regatului Unit ‘vor continua să treacă prin apele ucrainene’ în Marea Neagră.
‘Atât la nivelul preşedintelui Rusiei, cât şi la alte niveluri s-a spus în repetate rânduri că partea rusă va lua măsuri adecvate în cazul unei încălcări a frontierei de stat maritime ruse. Prin urmare, de fiecare dată când frontiera de stat rusă va fi încălcată, vor fi luate măsurile care se impun’, a insistat Peskov, adăugând că grănicerii vor acţiona conform instrucţiunilor în cazul încălcării frontierei de stat şi, desigur, se va recurge la toate instrumentele diplomatice.
Amenințări voalate
Întrebat dacă există posibilitatea de a fi evitate excesele, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a răspuns: ‘Pur şi simplu nu trebuie încălcată frontiera de stat a Federaţiei Ruse, mai ales într-un mod absolut provocator’.
Peskov a mai spus că Moscova şi Londra nu au în prezent consultări cu privire la trecerea navelor prin Marea Neagră. „Nu, nu există consultări. De fapt, relaţiile dintre noi sunt într-o stare cvasi-îngheţată”, a spus el.
Dominic Raab declarase miercuri, comentând recentele acţiuni ale distrugătorului britanic Defender în apropiere de coasta Crimeii, că nava britanică a urmat cea mai scurtă rută directă recunoscută la nivel internaţional, iar Marea Britanie „avea tot dreptul sa efectueze o astfel de traversare paşnică prin apele teritoriale ale Ucrainei, în conformitate cu dreptul internaţional”. Londra va continua să acţioneze într-un mod similar şi pe viitor, a spus Raab, citat de TASS.
Flota militară turcă participă la exercițiile militare comune
Butoi de pubere
La 23 iunie, Ministerul rus al Apărării a anunţat că un distrugător britanic a intrat în apele teritoriale ale Federaţiei Ruse în zona Capului Fiolent din lângă Crimeea. Militari şi grăniceri ruşi au executat foc de avertisment pentru a atenţiona distrugătorul britanic, versiune infirmată de Londra. Marea Britanie nu recunoaşte anexarea Crimeii de către Rusia, prin urmare apele din jurul Crimeii sunt ucrainene şi nu ruseşti, a fost răspunsul autorităţilor britanice.
În acelaşi timp, Rusia monitorizează cu atenţie desfăşurarea exerciţiilor Sea Breeze 2021. Miercuri, Flota rusă din Marea Neagră a anunţat că supraveghează nava de patrulare spaniolă Rayo, care intrase în cursul zilei în apele Mării Negre pentru a participa la respectivele manevre, potrivit EFE şi Interfax.
Sea Breeze, joc militar
Manevrele Sea Breeze reunesc anul acesta cel mai mare număr de trupe din istoria sa, cu peste 30 de ţări participante, între care Ucraina, SUA, Canada, Regatul Unit, Olanda şi Turcia, implicând 5.000 de militari, 32 de nave şi 40 de avioane.
Marina ucraineană şi Flota a 6-a a SUA coordonează aceste exerciţii, desfăşurate din 1997, a căror importanţă a crescut de la anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014.
Manevrele Sea Breeze 2021, a căror anulare fusese cerută de Ambasada Rusiei din SUA pentru a se evita noi incidente, sunt programate să dureze până la sfârşitul lunii iulie şi constau în exerciţii de război amfibiu, manevre terestre, operaţiuni de blocadă maritimă, apărare aeriană, integrarea operaţiunilor speciale, lupte antisubmarin şi acţiuni de căutare şi salvare.
Noi incidente
Mai devreme, Ministerul rus al Apărării a declarat că două avioane de vânătoare Su-30 au fost ridicate marţi seara de la sol pentru a împiedica un avion de recunoaştere american de tipul Boeing P-8 Poseidon să se apropie de graniţa rusă în Marea Neagră, potrivit RIA Novosti.
„În seara zilei de 6 iulie, dispozitivele ruseşti de control aerian peste apele neutre ale Mării Negre au detectat o ţintă aeriană care se apropia de graniţa de stat rusă’, citează agenţia de presă menţionată un comunicat al instituţiei de apărare de la Moscova. Două avioane Su-30 au identificat ţinta aeriană ca fiind un Boeing P-8 Poseidon şi au escortat-o până la îndepărtarea acesteia, se mai spune în text.
Totodată, bombardiere ruseşti cu rază lungă de acţiune de tipul Tu-22M3, însoţite de avioane Su-30M2, au efectuat un zbor peste apele neutre din Marea Neagră în cadrul unei misiuni ce a durat cinci ore, după cum a informat Ministerul rus al Apărării, citat de TASS. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 2, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE
Republica Moldova,alegeri parlamentare pe 11 iulie
Igor Dodon, unul dintre liderii Blocului electoral al comuniştilor şi socialiştilor (de stânga), susţine într-un interviu acordat agenţiei de presă ruse RIA Novosti că Occidentul şi-a trasat drept sarcină organizarea unei majorităţi parlamentare cu caracter antirusesc în viitorul legislativ de la Chişinău ce va rezulta în urma alegerilor anticipate, preconizate să aibă loc în 11 iulie în Republica Moldova.
Opinii electorale
Ţările occidentale, potrivit lui Dodon, sunt nemulţumite că Republica Moldova nu se înscrie în retorica antirusească tipică în regiune. ‘Vedem că Ucraina şi România au o agendă dură antirusească. Doar Republica Moldova nu se înscrie în această agendă pentru că noi am avut o poziţie mai echilibrată’, a spus fostul preşedinte prorus de la Chişinău, afirmând că obiectivul este ca în Republica Moldova să fie creată după alegerile legislative anticipate din 11 iulie o majoritate parlamentară care va urma cu stricteţe instrucţiunile Occidentului în lupta sa geopolitică împotriva Rusiei.
Mai mult, liderul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) susţine că Occidentul ar intenţiona ‘să atragă Rusia într-un conflict regional’.
‘Cum se va întâmpla aceasta – fie doar prin declaraţii, fie prin alăturarea la sancţiunile împotriva Rusiei sau, şi mai rău, prin provocări în Transnistria’, a spus Dodon, întrebat despre modul în care Occidentul ar încerca să transpună aceasta în practică.
‘Există forţe în ţară, majoritatea covârşitoare a cetăţenilor doresc să fie prieteni cu toată lumea, atât cu Estul, cât şi cu Vestul’, şi-a reiterat fostul preşedinte o mai veche teză a sa, pe care o utilizează şi în actuala campanie electorală.
Declarații de campanie
Întrebat despre relaţia moldo-rusă după alegerile din 11 iulie, liderul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM, prorus) a spus că totul depinde de ce fel de culoare va fi guvernul. Dacă va fi un guvern galben (culoarea Partidului Acţiune şi Solidaritate, PAS, proprezidenţial) atunci va fi o retorică vehementă antirusească şi o orientare prooccidentală în toate direcţiile: în economie, în sfera socială, în domeniul securităţii şi în ceea ce priveşte valorile tradiţionale, a afirmat Igor Dodon, adăugând că, în cazul în care va învinge, Blocul comuniştilor şi socialiştilor va aprofunda parteneriatul strategic cu Rusia.
În acelaşi interviu, Dodon a spus că blocul pe care îl reprezintă nu doreşte reinstalarea unei cortine de fier pe Prut. ‘Avem un acord de asociere cu UE, unele prevederi trebuie într-adevăr revizuite, dar noi vom fi deschişi cooperării, pornind de la interesele noastre naţionale, cu SUA, cu UE, cu toţi partenerii’, a afirmat el.
După cum remarcă presa de la Chişinău, nu este prima oară când liderul socialiştilor moldoveni acuză Occidentul, inclusiv SUA şi UE, că doreşte ca în Republica Moldova să vină la putere forţele prooccidentale, care să ocupe o poziţie dură faţă de Rusia. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 1, 2021 | Federatia Rusa, Știri
Vladimir Putin, supărat pe noii europeni
Relațiile dintre Bruxelles și Moscova sunt ostatece ale rusofobiei “noilor europeni”, care promovează un vector al acutizării tensiunilor, consideră Dmitri Peskov, citat copios de media rusă.
“În ceea ce privește relațiile dintre Moscova și Bruxelles, așa cum observăm din ultimele evenimente, aceste relații sunt ostatece ale unei abordări absolut rusofobe, în primul rând din partea noilor europeni și a Poloniei. Aceștia într-adevăr ocupă o poziție destul de intransigentă”, a declarat oficialul la postul public de televiziune „Pervîi Kanal”.
“Sunt acele țări care vorbesc cel mai mult despre îngrijorarea lor în legătură cu o amenințare efemeră pe care o văd în Federația Rusă. Totodată, este vorba de acei noi europeni care urmează consecvent calea acutizării tensiunilor”, a adăugat Peskov.
Șarjă anti-SUA
Potrivit lui, aceștia își pun la dispoziție teritoriile pentru avioanele NATO, permit dislocarea trupelor americane.
“Ce observăm? Observăm militari americani sau militari NATO care se apropie tot mai mult și mai mult de frontierele noastre. Ce face Rusia în replică? Rusia întreprinde măsuri de asigurare a propriei securități. Este acest lucru favorabil stabilității și previzibilității pe continentul european? Nu. Apare un cerc vicios”, a declarat purtătorul de cuvânt al administrației prezidențiale ruse.
Acuzații dure
În pofida eforturilor depuse de Merkel și Macron, UE nu a acceptat să organizeze un summit între Bruxelles și Moscova. Potrivit ministrului rus de Externe, acesta este „dictatul” unei minorități rusofobe, în special din țările baltice și Polonia.
Propunerea Franței și a Germaniei de a se organiza un summit Rusia-UE a fost împiedicată din cauza poziției rusofobe a unei minorități din Europa, a scris Ministrului rus de Externe Sergei Lavrov într-un articol publicat luni în ziarul Kommersant și revista ”Rusia în politica globală” („Россия в глобальной политике”).
„Politica UE este stabilită din ce în ce mai mult de o minoritate rusofobă agresivă, lucru confirmat deplin la summitul de la Bruxelles din 24 și 25 iunie, care s-a axat asupra perspectivelor privind relaţiile cu Rusia. Inițiativa Angelei Merkel și a lui Emmanuel Macron cu privire la o întrunire cu Vladimir Poutin a fost împiedicată, deşi propunerea abia fusese făcută”, a scris Lavrov.
Rusia, supărată pe membrii NATO din estul Europei
Sancțiunile rămân
Imediat după discuțiile dintre președinții Putin și Biden la Geneva, din 16 iunie, „liderii UE și NATO s-au grăbit să declare că nimic nu s-a schimbat în abordarea lor cu privire la Rusia. Mai mult, au spus că sunt pregătiți în cazul unei deteriorări mai mari a relațiilor cu Moscova”, a mai spus ministrul.
Observatorii au constatat că SUA, prin faptul că a avut loc summitul ruso-american la Geneva, a dat undă verde acestei inițiative, dar ţările baltice și polonezii au pus capăt acestei «inițiative personale» din partea Berlinului și Parisului (iar ambasadorii Germaniei și Franței au fost chemați la Ministerul Afacerilor Externe din Ucraina pentru a explica „inițiativa”)”, a subliniat Lavrov.
Discuțiile din Bruxelles au dus, în cele din urmă, către o cerere adresată Comisiei Europene și Serviciului European de Acțiune Externă pentru a elabora noi sancțiuni împotriva Moscovei, „fără a specifica vreun «păcat», ci doar pentru a avea câteva ca rezervă. Dacă vor, vor ei inventa ceva».
La summitul din 24 iunie, Angela Merkel și Emmanuel Macron nu au reușit să convingă omologii să restabilească un dialog direct cu Rusia și să organizeze o întrunire între UE și Vladimir Putin, similară celei de la Geneva.
Inițiativa a fost respinsă de statele baltice, Polonia, Suedia și Olanda. Regretând această situaţie, Rusia a anunţat totuși că este „în favoarea stabilirii unor relații de lucru” cu UE, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului.
Summit de tatonare
La întrunirea dintre Putin și Biden s-a discutat o gamă largă de probleme și a fost făcută o declarație comună cu privire la securitatea strategică. În fața jurnaliștilor, Vladimir Putin a descris întâlnirea ca fiind „constructivă”, iar Joe Biden a subliniat că a fost „bună” și „pozitivă”.
„Mi se pare că am reuşit să ne înțelegem reciproc, să ne înțelegem pozițiile în probleme cheie”, a adăugat Putin.
La rândul ei, administrația SUA a precizat că summitul a deschis calea către o posibilă îmbunătățire a relațiilor dintre cele două puteri, deși succesul nu este garantat, potrivit consilierului pentru securitate națională Jake Sullivan. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 1, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Președintele Vladimir Putin, lecție de istorie pentru omologul de la Kiev
Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Interfax–Ucraina, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a respins afirmațiile liderului rus. ”Cu siguranță nu suntem un singur popor (…) Dacă ucrainenii și rușii ar fi un singur popor, atunci, cu toată probabilitatea, grivna ar fi moneda națională în Moscova, iar drapelul ucrainean național galben-albastru ar fi fost arborat pe clădirea Dumei de Stat”, a declarat liderul de la Kiev, conform BucPress. „Avem în comun o parte a istoriei”, a declarat președintele Ucrainei.
”Ucrainenii și rușii sunt un singur popor”
Declarația a fost făcută de președintele rus Vladimir Putin, la cea de-a 18-a conferință anuală cu publicul, acolo unde a vorbit despre tensiunile dintre Rusia și Ucraina.
”Nu cred că poporul ucrainean este neprietenos. Cred că, în general, ucrainenii și rușii sunt un singur popor”, a declarat liderul de la Kremlin. Putin a respins posibilitatea unei întrevederi oficiale cu Zelenski în perioada următoare.
Ministrul de externe de la Kiev, Dmitro Kuleba, a declarat anterior că ucrainenii și rușii sunt două popoare diferite și a subliniat că cele două popoare ar fi putut trăi într-un spirit de bună vecinătate dacă președintele rus, Vladimir Putin, nu ar fi declanșat un război și nu ar fi ocupat o parte din Ucraina.
„Ucrainenii și rușii sunt două popoare diferite. Am fi putut trăi în spiritul unei bune vecinătăți, dar, în 2014, Federația Rusă a atacat Ucraina, a ucis mii de oameni și ne-a luat o bucată de teritoriu.
Vladimir Putin, care a declanșat agresiunea, poartă întreaga responsabilitate pentru ruptura dintre ucraineni și ruși” – a scris Kuleba pe contul său de Twitter. Ministru de la Kiev este un susținător acerb al aderării la NATO.
Zelensky vrea aderarea rapidă a Ucrainei la NATO
Războiul steagurilor
Purtătorul de cuvînt al Președintelui Rusiei, Dmitri Peskov, a comentat cuvintele liderului ucrainean Volodymyr Zelensky despre steagul galben-albastru deasupra Dumei de stat. În ajun, Vladimir Putin a spus că consideră ucrainenii și rușii un tot întreg. Zelensky a obiectat, subliniind că fiecare poporare propria sa cale. În caz contrar, la Moscova ar fi folosită hrivna, iar pe clădirea parlamentului rusesc ar fi arborat steagul Ucrainei, a adăugat el. După cum a subliniat Peskov în emisia ”Pervîi Canal”, deasupra Dumei de stat a „fluturat întotdeauna și va continua să fluture (…) tricolorul rusesc”.
”Nu avem în comun o parte a istoriei – avem o istorie întreagă. Și, desigur, la urma urmei, rușii și ucrainenii sînt un singur popor, o singură comunitate. Și probabil că nu are rost să continuăm discuția aici, totul este evident pentru noi”, a spus reprezentantul Kremlinului. Potrivit lui, Ucraina își crește tînără generația în spiritul urii pentru ruși, ceea ce va fi o tragedie pentru ea însăși. După cum a menționat Peskov, poporul ucrainean este prietenos și înfrățit pentru Rusia, iar conducerea actuală a devenit un nenoroc pentru țară. El a reamintit că Putin pregătește un articol analitic despre istoria celor două state. „Și de îndată ce va finaliza această lucrare, acest articol va fi publicat. Cred că acolo vor fi date evaluări exhaustive”, a adăugat secretarul de presă.
Reamintim că, în timpul unui dialog cu publicul, desfășurat miercuri, președintele rus, Vladimir Putin, a vorbit despre tensiunile dintre Ucraina și Federația Rusă, afirmând că „ucrainenii și rușii sunt un singur popor”. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 1, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, România, Știri, Ucraina la zi
Flota militară rusă pune pe jar statele NATO din Marea Neagră
Nave de război ale marinei ruse au efectuat un exerciţiu de antrenament cu muniţie reală în Marea Neagră, a anunţat joi Flota rusă din Marea Neagră, în timp ce Ucraina şi ţări membre ale NATO desfăşoară exerciţiile militare Sea Breeze 2021 în aceeaşi zonă mai extinsă.
Exerciţiul Sea Breeze, cu implicarea Ucrainei şi SUA, intervine pe fondul creşterii tensiunilor între NATO şi Moscova, după ce Rusia a declarat săptămâna trecută că a tras focuri de avertisment şi a lansat bombe de-a lungul rutei unei nave de război britanice pentru a o îndepărta din apele sale teritoriale din apropiere de Crimeea.
Războiul declarațiilor
Londra a declarat că nu recunoaşte versiunea Moscovei cu privire la incidentul de lângă Crimeea, a cărei anexare de către Rusia în 2014 nu o recunoaşte.
Moscova ceruse anularea exerciţiului Sea Breeze înainte de începerea acestuia, iar Ministerul rus al Apărării a declarat că va reacţiona pentru a proteja securitatea naţională, dacă va fi necesar.
Flota rusă din Marea Neagră a indicat joi într-un comunicat, citat de agenţia de presă Interfax, că echipajele a două nave mari de debarcare au efectuat tiruri asupra unor ţinte maritime şi aeriene în Marea Neagră. Acest exerciţiu a avut loc la două zile după ce Rusia şi-a testat sistemele de apărare antiaeriană instalate în Crimeea.
În plus, după cum a relatat Interfax, la exerciţiile de miercuri a participat şi submarinul diesel ‘Kolpino’, capabil să transporte rachete de croazieră ‘Kalibr’, despre care nu precizează dacă a rămas în largul mării sau s-a retras la bază.
La exerciţiul Sea Breeze 2021, destinat să dureze două săptămâni, participă aproximativ 5.000 de militari din NATO şi ai ţărilor aliate, aproximativ 30 de nave şi 40 de avioane şi elicoptere. De asemenea, participă distrugătorul de rachete american USS Ross şi trupe de infanterie marină americane.
NATO consideră Federația Rusă o amenințare
Declarații tranșante
NATO îşi va menţine prezenţa în Marea Neagră şi îşi va consolida cooperarea cu partenerii din această regiune, a declarat James Appathurai, reprezentantul special al secretarului general al Alianței pentru Caucaz şi Asia Centrală. Interviul a fost acordat postului georgian de televiziune First Channel, cu ocazia vizitei sale la Tbilisi, relatează mass-media.
NATO are o imagine completă asupra incidentului din 23 iunie în Marea Neagră cu distrugătorul britanic HMS Defender, a afirmat James Appathurai, indicând că Londra a prezentat Alianţei informaţiile despre cele întâmplate.
‘Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic are o poziţie fermă în ceea ce priveşte libertatea de navigaţie şi a faptului că peninsula Crimeea este Ucraina şi nu Rusia. Aliaţii au manifestat fermitate în apărarea acestor principii în cursul acestui incident’, a spus Appathurai, în opinia căruia Rusia ar trebui să conştientizeze că aliaţii NATO nu vor da înapoi în această privinţă.
‘Din câte ştiu, Defender a sosit apoi în Georgia. Deci, acesta este un angajament comun al aliaţilor de a asigura securitatea la Marea Neagră, demonstrând astfel ataşamentul faţă de respectivele principii, ceea ce este important pentru această regiune”, a spus el.
Acuzații dure
În interviu, responsabilul NATO a acuzat Rusia că ‘continuă să destabilizeze regiunea’. ‘Rusia desfăşoară armamente în Crimeea, inclusiv sisteme de rachetă, ceea ce face dificilă libertatea de navigaţie’, a menţionat James Appathurai, subliniind că NATO îşi va menţine prezenţa în Marea Neagră pentru a sprijini aliaţii şi partenerii.
Reprezentantul special al secretarului general NATO a declarat că una dintre problemele pe care intenţionează să le discute în Georgia cu privire la securitatea Mării Negre este aprofundarea cooperării dintre Alianţă şi Georgia.
În cadrul liniei sale directe cu cetăţenii, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că lumea nu s-ar fi aflat în pragul celui de-al Treilea Război Mondial chiar dacă forţele ruse ar fi scufundat distrugătorul britanic.
Putin răspunde
‘Un război nu ar fi izbucnit chiar dacă armata rusă ar fi scufundat această navă, pentru că cei care au planificat provocarea ştiu că nu vor câştiga un astfel de război’, a declarat Putin. ‘A fost o provocare, este absolut evident. Una complexă, pusă la cale nu doar de britanici, ci şi de americani’, a spus preşedintele rus, adăugând că, în dimineaţa zilei de 23 iunie, înainte de apariţia distrugătorului britanic, un avion american strategic de recunoaştere a decolat de pe un aeroport militar al NATO din Grecia.
‘Dar pe mine altceva mă îngrijorează: au făcut mare tam-tam în legătură cu exerciţiile noastre în apropierea frontierei ucrainene. Am ordin de a retrage trupele. Însă în loc să răspundă într-un mod pozitiv, ei (occidentalii, n.r.) s-au repezit spre graniţele noastre’, a afirmat şeful statului rus, referindu-se la recentul exerciţiu ‘Defender Europe 21’ şi la manevrele Sea Breeze 2021, care se desfăşoară în prezent în Marea Neagră şi la care participă şi Ucraina.
Rusia a comasat la sfârşitul lunii martie – începutul lunii aprilie peste 100.000 de militari şi echipamente la frontiera cu Ucraina şi în Crimeea sub pretextul unor exerciţii, generând temeri privind invadarea teritoriului ucrainean, iar cea mai mare parte dintre forţele ruse au rămas pe loc şi nu au revenit la baze, susţine Kievul, conform mass-media de la Kiev.
Ucraina, decisă să reziste în Donbass
Linie roșie pentru Kremlin
În cadrul sesiunii anuale de întrebări-răspunsuri, Putin a mai spus că este îngrijorat de ‘explorarea militară (de către NATO) a teritoriului Ucrainei’.
Constituţia ucraineană nu permite desfăşurarea bazelor militare străine în Ucraina, în schimb pe teritoriul acestei ţări pot fi create centre militare străine, precum şi alte formate, a spus preşedintele rus, adăugând că ‘explorarea militară a teritoriului care se învecinează direct cu Rusia creează probleme pentru securitatea statului rus’, notează Interfax.
Putin a declarat în aceeaşi ‘linie directă’ cu cetăţenii că preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a plasat ţara sub controlul total al Occidentului, după ce anterior avertizase că pentru Moscova eventuala aderare a Ucrainei la NATO este o linie roşie, conform presei ruse. (K.P.)
