de Isac Mihai | iul. 16, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi, UE
Cancelarul german Angela Merkel a preferat Rusia în locul Ucrainei, consideră Alexei Arestovici, consilier al delegației Kyivului în grupul de Contact Trilateral, consilier independent al șefului biroului președintelui țării. Potrivit acestuia, vizita lui Vladimir Zelensky în Germania și negocierile sale cu conducerea germană nu au avut succes.
Un pic de trădare
„Doamna Merkel a rezistat șapte ani, dar în cele din urmă a trădat totuși un pic interesele ucrainene în favoarea Rusiei”, a declarat Arestovici la postul de televiziune Ucraina 24. El a spus că Zelensky nu a găsit un limbaj comun cu Merkel cu privire la o serie de probleme, inclusiv finalizarea gazoductului Nord Stream-2 și implementarea „formulei Steinmeier”. „Declarațiile politicoase în timpul conferințe de presă sînt doar pentru a evita o ceartă”, a adăugat Arestovici. El a exprimat, de asemenea, opinia că țările occidentale sunt îngrijorate de influența crescîndă a Chinei și sînt gata să negocieze cu Rusia. „Am înțeles că germanii numesc acest lucru protecția intereselor naționale germane. < … > Prețul ar putea fi mare pentru Ucraina, chiar și în anturajul lui Biden există astfel de oameni”, a concluzionat consilierul.
Divergență de opinii
Zelensky s-a întîlnit cu Merkel la Berlin pe 12 iulie, părțile au discutat despre reglementarea situației din Donbass, construcția Nord Stream-2, la care Kyivul se opune, implementarea reformelor și lupta împotriva corupției. Președintele Ucrainei a cerut garanții de asigurare stabilă cu gaze a Ucraina timp de zece – cincisprezece ani în cazul în care conducta va fi pusă în funcțiune și, de asemenea, a numit-o o amenințare la adresa securității energetice a țării. Ulterior, Zelensky a spus că a rămas mulțumit de rezultatele întîlnirii cu cancelarul, în ciuda divergenței de opinii. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 7, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, România, Știri, Turcia, Ucraina, Ucraina la zi
Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Kremlinul va lua măsuri adecvate în cazul în care frontiera sa de stat din Marea Neagră va fi încălcată, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Aceste afirmații au venit ca un răspuns la declaraţiile făcute anterior de ministrul britanic de externe Dominic Raab, potrivit căruia navele Regatului Unit ‘vor continua să treacă prin apele ucrainene’ în Marea Neagră.
‘Atât la nivelul preşedintelui Rusiei, cât şi la alte niveluri s-a spus în repetate rânduri că partea rusă va lua măsuri adecvate în cazul unei încălcări a frontierei de stat maritime ruse. Prin urmare, de fiecare dată când frontiera de stat rusă va fi încălcată, vor fi luate măsurile care se impun’, a insistat Peskov, adăugând că grănicerii vor acţiona conform instrucţiunilor în cazul încălcării frontierei de stat şi, desigur, se va recurge la toate instrumentele diplomatice.
Amenințări voalate
Întrebat dacă există posibilitatea de a fi evitate excesele, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a răspuns: ‘Pur şi simplu nu trebuie încălcată frontiera de stat a Federaţiei Ruse, mai ales într-un mod absolut provocator’.
Peskov a mai spus că Moscova şi Londra nu au în prezent consultări cu privire la trecerea navelor prin Marea Neagră. „Nu, nu există consultări. De fapt, relaţiile dintre noi sunt într-o stare cvasi-îngheţată”, a spus el.
Dominic Raab declarase miercuri, comentând recentele acţiuni ale distrugătorului britanic Defender în apropiere de coasta Crimeii, că nava britanică a urmat cea mai scurtă rută directă recunoscută la nivel internaţional, iar Marea Britanie „avea tot dreptul sa efectueze o astfel de traversare paşnică prin apele teritoriale ale Ucrainei, în conformitate cu dreptul internaţional”. Londra va continua să acţioneze într-un mod similar şi pe viitor, a spus Raab, citat de TASS.
Flota militară turcă participă la exercițiile militare comune
Butoi de pubere
La 23 iunie, Ministerul rus al Apărării a anunţat că un distrugător britanic a intrat în apele teritoriale ale Federaţiei Ruse în zona Capului Fiolent din lângă Crimeea. Militari şi grăniceri ruşi au executat foc de avertisment pentru a atenţiona distrugătorul britanic, versiune infirmată de Londra. Marea Britanie nu recunoaşte anexarea Crimeii de către Rusia, prin urmare apele din jurul Crimeii sunt ucrainene şi nu ruseşti, a fost răspunsul autorităţilor britanice.
În acelaşi timp, Rusia monitorizează cu atenţie desfăşurarea exerciţiilor Sea Breeze 2021. Miercuri, Flota rusă din Marea Neagră a anunţat că supraveghează nava de patrulare spaniolă Rayo, care intrase în cursul zilei în apele Mării Negre pentru a participa la respectivele manevre, potrivit EFE şi Interfax.
Sea Breeze, joc militar
Manevrele Sea Breeze reunesc anul acesta cel mai mare număr de trupe din istoria sa, cu peste 30 de ţări participante, între care Ucraina, SUA, Canada, Regatul Unit, Olanda şi Turcia, implicând 5.000 de militari, 32 de nave şi 40 de avioane.
Marina ucraineană şi Flota a 6-a a SUA coordonează aceste exerciţii, desfăşurate din 1997, a căror importanţă a crescut de la anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014.
Manevrele Sea Breeze 2021, a căror anulare fusese cerută de Ambasada Rusiei din SUA pentru a se evita noi incidente, sunt programate să dureze până la sfârşitul lunii iulie şi constau în exerciţii de război amfibiu, manevre terestre, operaţiuni de blocadă maritimă, apărare aeriană, integrarea operaţiunilor speciale, lupte antisubmarin şi acţiuni de căutare şi salvare.
Noi incidente
Mai devreme, Ministerul rus al Apărării a declarat că două avioane de vânătoare Su-30 au fost ridicate marţi seara de la sol pentru a împiedica un avion de recunoaştere american de tipul Boeing P-8 Poseidon să se apropie de graniţa rusă în Marea Neagră, potrivit RIA Novosti.
„În seara zilei de 6 iulie, dispozitivele ruseşti de control aerian peste apele neutre ale Mării Negre au detectat o ţintă aeriană care se apropia de graniţa de stat rusă’, citează agenţia de presă menţionată un comunicat al instituţiei de apărare de la Moscova. Două avioane Su-30 au identificat ţinta aeriană ca fiind un Boeing P-8 Poseidon şi au escortat-o până la îndepărtarea acesteia, se mai spune în text.
Totodată, bombardiere ruseşti cu rază lungă de acţiune de tipul Tu-22M3, însoţite de avioane Su-30M2, au efectuat un zbor peste apele neutre din Marea Neagră în cadrul unei misiuni ce a durat cinci ore, după cum a informat Ministerul rus al Apărării, citat de TASS. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 2, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE
Republica Moldova,alegeri parlamentare pe 11 iulie
Igor Dodon, unul dintre liderii Blocului electoral al comuniştilor şi socialiştilor (de stânga), susţine într-un interviu acordat agenţiei de presă ruse RIA Novosti că Occidentul şi-a trasat drept sarcină organizarea unei majorităţi parlamentare cu caracter antirusesc în viitorul legislativ de la Chişinău ce va rezulta în urma alegerilor anticipate, preconizate să aibă loc în 11 iulie în Republica Moldova.
Opinii electorale
Ţările occidentale, potrivit lui Dodon, sunt nemulţumite că Republica Moldova nu se înscrie în retorica antirusească tipică în regiune. ‘Vedem că Ucraina şi România au o agendă dură antirusească. Doar Republica Moldova nu se înscrie în această agendă pentru că noi am avut o poziţie mai echilibrată’, a spus fostul preşedinte prorus de la Chişinău, afirmând că obiectivul este ca în Republica Moldova să fie creată după alegerile legislative anticipate din 11 iulie o majoritate parlamentară care va urma cu stricteţe instrucţiunile Occidentului în lupta sa geopolitică împotriva Rusiei.
Mai mult, liderul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) susţine că Occidentul ar intenţiona ‘să atragă Rusia într-un conflict regional’.
‘Cum se va întâmpla aceasta – fie doar prin declaraţii, fie prin alăturarea la sancţiunile împotriva Rusiei sau, şi mai rău, prin provocări în Transnistria’, a spus Dodon, întrebat despre modul în care Occidentul ar încerca să transpună aceasta în practică.
‘Există forţe în ţară, majoritatea covârşitoare a cetăţenilor doresc să fie prieteni cu toată lumea, atât cu Estul, cât şi cu Vestul’, şi-a reiterat fostul preşedinte o mai veche teză a sa, pe care o utilizează şi în actuala campanie electorală.
Declarații de campanie
Întrebat despre relaţia moldo-rusă după alegerile din 11 iulie, liderul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM, prorus) a spus că totul depinde de ce fel de culoare va fi guvernul. Dacă va fi un guvern galben (culoarea Partidului Acţiune şi Solidaritate, PAS, proprezidenţial) atunci va fi o retorică vehementă antirusească şi o orientare prooccidentală în toate direcţiile: în economie, în sfera socială, în domeniul securităţii şi în ceea ce priveşte valorile tradiţionale, a afirmat Igor Dodon, adăugând că, în cazul în care va învinge, Blocul comuniştilor şi socialiştilor va aprofunda parteneriatul strategic cu Rusia.
În acelaşi interviu, Dodon a spus că blocul pe care îl reprezintă nu doreşte reinstalarea unei cortine de fier pe Prut. ‘Avem un acord de asociere cu UE, unele prevederi trebuie într-adevăr revizuite, dar noi vom fi deschişi cooperării, pornind de la interesele noastre naţionale, cu SUA, cu UE, cu toţi partenerii’, a afirmat el.
După cum remarcă presa de la Chişinău, nu este prima oară când liderul socialiştilor moldoveni acuză Occidentul, inclusiv SUA şi UE, că doreşte ca în Republica Moldova să vină la putere forţele prooccidentale, care să ocupe o poziţie dură faţă de Rusia. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 1, 2021 | Federatia Rusa, Știri
Vladimir Putin, supărat pe noii europeni
Relațiile dintre Bruxelles și Moscova sunt ostatece ale rusofobiei “noilor europeni”, care promovează un vector al acutizării tensiunilor, consideră Dmitri Peskov, citat copios de media rusă.
“În ceea ce privește relațiile dintre Moscova și Bruxelles, așa cum observăm din ultimele evenimente, aceste relații sunt ostatece ale unei abordări absolut rusofobe, în primul rând din partea noilor europeni și a Poloniei. Aceștia într-adevăr ocupă o poziție destul de intransigentă”, a declarat oficialul la postul public de televiziune „Pervîi Kanal”.
“Sunt acele țări care vorbesc cel mai mult despre îngrijorarea lor în legătură cu o amenințare efemeră pe care o văd în Federația Rusă. Totodată, este vorba de acei noi europeni care urmează consecvent calea acutizării tensiunilor”, a adăugat Peskov.
Șarjă anti-SUA
Potrivit lui, aceștia își pun la dispoziție teritoriile pentru avioanele NATO, permit dislocarea trupelor americane.
“Ce observăm? Observăm militari americani sau militari NATO care se apropie tot mai mult și mai mult de frontierele noastre. Ce face Rusia în replică? Rusia întreprinde măsuri de asigurare a propriei securități. Este acest lucru favorabil stabilității și previzibilității pe continentul european? Nu. Apare un cerc vicios”, a declarat purtătorul de cuvânt al administrației prezidențiale ruse.
Acuzații dure
În pofida eforturilor depuse de Merkel și Macron, UE nu a acceptat să organizeze un summit între Bruxelles și Moscova. Potrivit ministrului rus de Externe, acesta este „dictatul” unei minorități rusofobe, în special din țările baltice și Polonia.
Propunerea Franței și a Germaniei de a se organiza un summit Rusia-UE a fost împiedicată din cauza poziției rusofobe a unei minorități din Europa, a scris Ministrului rus de Externe Sergei Lavrov într-un articol publicat luni în ziarul Kommersant și revista ”Rusia în politica globală” („Россия в глобальной политике”).
„Politica UE este stabilită din ce în ce mai mult de o minoritate rusofobă agresivă, lucru confirmat deplin la summitul de la Bruxelles din 24 și 25 iunie, care s-a axat asupra perspectivelor privind relaţiile cu Rusia. Inițiativa Angelei Merkel și a lui Emmanuel Macron cu privire la o întrunire cu Vladimir Poutin a fost împiedicată, deşi propunerea abia fusese făcută”, a scris Lavrov.
Rusia, supărată pe membrii NATO din estul Europei
Sancțiunile rămân
Imediat după discuțiile dintre președinții Putin și Biden la Geneva, din 16 iunie, „liderii UE și NATO s-au grăbit să declare că nimic nu s-a schimbat în abordarea lor cu privire la Rusia. Mai mult, au spus că sunt pregătiți în cazul unei deteriorări mai mari a relațiilor cu Moscova”, a mai spus ministrul.
Observatorii au constatat că SUA, prin faptul că a avut loc summitul ruso-american la Geneva, a dat undă verde acestei inițiative, dar ţările baltice și polonezii au pus capăt acestei «inițiative personale» din partea Berlinului și Parisului (iar ambasadorii Germaniei și Franței au fost chemați la Ministerul Afacerilor Externe din Ucraina pentru a explica „inițiativa”)”, a subliniat Lavrov.
Discuțiile din Bruxelles au dus, în cele din urmă, către o cerere adresată Comisiei Europene și Serviciului European de Acțiune Externă pentru a elabora noi sancțiuni împotriva Moscovei, „fără a specifica vreun «păcat», ci doar pentru a avea câteva ca rezervă. Dacă vor, vor ei inventa ceva».
La summitul din 24 iunie, Angela Merkel și Emmanuel Macron nu au reușit să convingă omologii să restabilească un dialog direct cu Rusia și să organizeze o întrunire între UE și Vladimir Putin, similară celei de la Geneva.
Inițiativa a fost respinsă de statele baltice, Polonia, Suedia și Olanda. Regretând această situaţie, Rusia a anunţat totuși că este „în favoarea stabilirii unor relații de lucru” cu UE, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului.
Summit de tatonare
La întrunirea dintre Putin și Biden s-a discutat o gamă largă de probleme și a fost făcută o declarație comună cu privire la securitatea strategică. În fața jurnaliștilor, Vladimir Putin a descris întâlnirea ca fiind „constructivă”, iar Joe Biden a subliniat că a fost „bună” și „pozitivă”.
„Mi se pare că am reuşit să ne înțelegem reciproc, să ne înțelegem pozițiile în probleme cheie”, a adăugat Putin.
La rândul ei, administrația SUA a precizat că summitul a deschis calea către o posibilă îmbunătățire a relațiilor dintre cele două puteri, deși succesul nu este garantat, potrivit consilierului pentru securitate națională Jake Sullivan. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 1, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Președintele Vladimir Putin, lecție de istorie pentru omologul de la Kiev
Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Interfax–Ucraina, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a respins afirmațiile liderului rus. ”Cu siguranță nu suntem un singur popor (…) Dacă ucrainenii și rușii ar fi un singur popor, atunci, cu toată probabilitatea, grivna ar fi moneda națională în Moscova, iar drapelul ucrainean național galben-albastru ar fi fost arborat pe clădirea Dumei de Stat”, a declarat liderul de la Kiev, conform BucPress. „Avem în comun o parte a istoriei”, a declarat președintele Ucrainei.
”Ucrainenii și rușii sunt un singur popor”
Declarația a fost făcută de președintele rus Vladimir Putin, la cea de-a 18-a conferință anuală cu publicul, acolo unde a vorbit despre tensiunile dintre Rusia și Ucraina.
”Nu cred că poporul ucrainean este neprietenos. Cred că, în general, ucrainenii și rușii sunt un singur popor”, a declarat liderul de la Kremlin. Putin a respins posibilitatea unei întrevederi oficiale cu Zelenski în perioada următoare.
Ministrul de externe de la Kiev, Dmitro Kuleba, a declarat anterior că ucrainenii și rușii sunt două popoare diferite și a subliniat că cele două popoare ar fi putut trăi într-un spirit de bună vecinătate dacă președintele rus, Vladimir Putin, nu ar fi declanșat un război și nu ar fi ocupat o parte din Ucraina.
„Ucrainenii și rușii sunt două popoare diferite. Am fi putut trăi în spiritul unei bune vecinătăți, dar, în 2014, Federația Rusă a atacat Ucraina, a ucis mii de oameni și ne-a luat o bucată de teritoriu.
Vladimir Putin, care a declanșat agresiunea, poartă întreaga responsabilitate pentru ruptura dintre ucraineni și ruși” – a scris Kuleba pe contul său de Twitter. Ministru de la Kiev este un susținător acerb al aderării la NATO.
Zelensky vrea aderarea rapidă a Ucrainei la NATO
Războiul steagurilor
Purtătorul de cuvînt al Președintelui Rusiei, Dmitri Peskov, a comentat cuvintele liderului ucrainean Volodymyr Zelensky despre steagul galben-albastru deasupra Dumei de stat. În ajun, Vladimir Putin a spus că consideră ucrainenii și rușii un tot întreg. Zelensky a obiectat, subliniind că fiecare poporare propria sa cale. În caz contrar, la Moscova ar fi folosită hrivna, iar pe clădirea parlamentului rusesc ar fi arborat steagul Ucrainei, a adăugat el. După cum a subliniat Peskov în emisia ”Pervîi Canal”, deasupra Dumei de stat a „fluturat întotdeauna și va continua să fluture (…) tricolorul rusesc”.
”Nu avem în comun o parte a istoriei – avem o istorie întreagă. Și, desigur, la urma urmei, rușii și ucrainenii sînt un singur popor, o singură comunitate. Și probabil că nu are rost să continuăm discuția aici, totul este evident pentru noi”, a spus reprezentantul Kremlinului. Potrivit lui, Ucraina își crește tînără generația în spiritul urii pentru ruși, ceea ce va fi o tragedie pentru ea însăși. După cum a menționat Peskov, poporul ucrainean este prietenos și înfrățit pentru Rusia, iar conducerea actuală a devenit un nenoroc pentru țară. El a reamintit că Putin pregătește un articol analitic despre istoria celor două state. „Și de îndată ce va finaliza această lucrare, acest articol va fi publicat. Cred că acolo vor fi date evaluări exhaustive”, a adăugat secretarul de presă.
Reamintim că, în timpul unui dialog cu publicul, desfășurat miercuri, președintele rus, Vladimir Putin, a vorbit despre tensiunile dintre Ucraina și Federația Rusă, afirmând că „ucrainenii și rușii sunt un singur popor”. (K.P.)
