de Isac Mihai | aug. 2, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, vrea o relație pragmatică cu Federația Rusă
„Vrem o relație pragmatică cu Rusia” a declarat președinta Maia Sandu într-un recent interviu cu publicația americană „American Purpose”. Lidera de la Chișinău dorește rezolvarea concretă a unor probleme de pe agenda bilaterală. Redeschiderea pieței rusești pentru exporturile moldovene, clarificarea statutului emigranților moldoveni din Rusia și evacuarea trupelor și munițiilor rusești din regiunea transnistreană se numără printre acestea. Maia Sandu consideră că prezența trupelor și munițiilor rusești reprezintă „nu numai un pericol național, dar un pericol pentru întreagă regiune”.
Planuri diplomatice
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat, într-un interviu acordat publicației rusești Kommersant, că, atunci când va exista un nou guvern la Chișinău, se va putea lucra la organizarea unei întâlniri cu liderul Federației Ruse, Vladimir Putin. Cu acesta ar dori să discute despre situația din Transnistria, retragerea trupelor rusești și a muniției din această zonă.
„Suntem interesați de o conversație pragmatică de fond (cu Federația Rusă -n.n). Avem o agendă specifică cu privire la chestiunile pe care trebuie să le abordăm. Când va exista un nou guvern, acesta va începe să lucreze cu guvernul Federației Ruse, inclusiv organizarea unei întâlniri (cu președintele Federației Ruse) și o vizită”, a declarat președintele Republicii Moldova.
Întrebată ce subiecte ar discuta la un summit ruso-moldovean, Maia Sandu a spus că și-ar dori să abordeze subiectul retragerii trupelor și muniției rusești din Transnistria:
„Avem probleme economice și comerciale. Se pune problema deschiderii exportului de produse moldovenești în Rusia în cadrul acordului pe care îl avem în cadrul CSI. Există întrebări ale cetățenilor noștri care lucrează în Rusia. Probleme legate de securitatea și securitatea lor socială. Și, desigur, aceasta este o problemă transnistreană. Aspecte foarte importante în acest sens sunt îndepărtarea muniției de acolo și retragerea trupelor ruse. Acestea sunt chestiuni importante pe care trebuie să le discutăm. În ceea ce privește soluția la conflict, cred că ar trebui elaborată aici, în țară. Și atunci această decizie ar trebui discutată cu cei care participă la formatul 5+2 (la care participă negociatorii din Moldova, Transnistria, OSCE, Rusia, Ucraina, precum și UE și Statele Unite)”.
Contingentul militar rus din Transnistria, contestat de Maia Sandu
Summit CSI
Liderul de la Chișinău a evitat să răspundă tranșant dacă ia în calcul o participare la summit-ul țărilor CSI care va avea loc la finalul anului, spunând că „Trebuie să decidem care format va fi cel mai bun pentru noi pentru a discuta toate problemele atât cu președintele Rusiei, cât și cu guvernul. Când se va forma noul guvern, vom începe aceste discuții și vom găsi cel mai bun format despre care să vorbim și vom începe să lucrăm la agenda bilaterală”
Maia Sandu a mai vorbit și despre relația bună pe care o are Republica Moldova cu România, precum și despre ajutorul pe care l-a primit din partea României și în timpul pandemiei, dar și înainte de a deveni președinte.
Declarațiile Maiei Sandu vin în contextul în care de la Moscova s-au făcut auzite amenințări cu escaladarea conflictului din Transnistria, după succesul partidului PAS, pro-european, la alegerile de la Chișinău.
Vladimir Putin, sprijin politic pentru fostul președinte de la Chișinău Igor Dodon
Factorul transnistrean
Rusia va „consolida factorul transnistrean” dacă noul guvern al Republicii Moldova va alege să promoveze o linie antirusească, a amenințat a doua zi după alegerile parlamentare din Republica Moldova Leonid Kalaşnikov, preşedintele Comisiei pentru problemele CSI (Comunitatea Statelor Independente), integrarea eurasiatică şi relaţiile cu compatrioţii.
Acesta a comentat rezultatele alegerilor parlamentare anticipate desfăşurate duminică în Republica Moldova, câştigate la un scor categoric de formaţiunea proeuropeană Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS).
„Politica rusă faţă de Republica Moldova va depinde de puterea care a fost aleasă: dacă această putere se va îndepărta de Rusia atunci, desigur, vom acţiona în consecinţă. În special, vom consolida factorul transnistrean”, a avertizat Kalaşnikov, deputat din partea Partidului Liberal-Democrat al lui Vladimir Jirinovski (ultranaţionalist). Totuşi, a recunoscut deputatul rus, „va fi din ce în ce mai dificil de făcut aceasta, întrucât Transnistria se află acum blocată între două state în esenţă ostile”. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 1, 2021 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina
Transnistria, piatra de moara geopolitica de la gatul Republicii Moldova
Administrația de la Tiraspol a anunțat că în regiunea transnistreană vor fi deschise 27 de secții de votare pentru alegerile în Duma de Stat a Federaţiei Ruse din 19 septembrie. Media de la Chișinău precizează că niciun alt stat nu a mai deschis vreodată secții de votare în regiunea separatistă.
În Transnistria vor fi deschise cu cinci secții mai multe decât la alegerile precedente din 2016. Comisia electorală de la Tiraspol a anunțat că baza de votanți a scăzut oficial, cu peste 7300 de persoane în ultimul un an și jumătate.
Ucraina a condamnat dur demersurile similare făcute de partea rusă în regiunea Donbas din estul separatist.
Pregătiri febrile
Șefa Comisie Electorale de la Tiraspol, Elena Gorodskaia, a precizat că patru dintre secțiile de vot vor activa timp de trei zile, pentru a facilita eficiența procesului de vot.
Presa de la Tiraspol mai scrie că cetățenii ruși din Transnistria constituie cel mai activ electorat rus în afara granițelor Federaţiei Ruse.
Liderii transnistreni au promis că procesul electoral pentru alegerile din Duma de Stat se vor desfășura fără incidente pe teritoriul regiunii. O parte importantă a locuitorilor au cetățenia Federației Ruse, existând un exod masiv din regiune, mai ales al populației active.
Președintele-rus-Vladimir-Putin-favoritul-absolut-al-cetățenilor-ruși-din-Transnistria-la-alegerile-prezidențiale-din-18-martie-2018
Lipsă de reacție
Autoritățile de la Chişinău nu au avut nicio reacție oficială în legătură cu intenția Rusiei de a deschide secții de votare în regiunea transnistreană.
La alegerile precedente pentru Duma de Stat, Ministerul de Externe de la Chişinău a „sugerat” autorităților ruse „să se abţină” de la deschiderea în regiunea transnistreană a secţiilor de votare. Autoritățile moldovene au făcut mereu asemenea declarații în preajma alegerilor ruse, iar Rusia le-a neglijat de fiecare dată.
Analiștii de la Chișinău nu se așteaptă ca Republica Moldova să aibă voința politică ori mijloacele de a împiedica deschiderea secțiilor de vot.
Test pentru Sandu
Deschiderea secțiilor de vot reprezintă un test serios pentru noua putere de la Chișinău. Parlamentul, controlat de partidul pro-prezidențial PAS, urmează să învestască noul Guvern în data de 5 august.
Președinta Maia Sandu a declarat anterior că își dorește o relație pragmatică cu omologul său rus, Vladimir Putin. Conform interviului acordat de președinta Maia Sandu publicației americană „American Purpose”, principalele probleme vizează atât relațiile bilaterale, cât și situația emigranților moldoveni ori redeschiderea pieței rusești pentru exporturile moldovene.
Maia Sandu a atins și subiectul retragerii trupelor și munițiilor rusești din regiunea transnistreană, pentru că prezența lor acolo reprezintă „nu numai un pericol național, dar un pericol pentru întreagă regiune” a precizat Maia Sandu. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 30, 2021 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, Turcia
Rusia, chemată să apere granița armeană
Premierul armean Nicol Paşinian a anunţat că intenţionează să ceară desfăşurarea de ”grăniceri ruşi” de-a lungul frontierei cu Azerbaidjanul pentru a evita o escaladare după recentele confruntări. ”Dată fiind situaţia complicată, cred că are sens să se ia în considerare problema desfăşurării de grăniceri ruşi de-a lungul frontierei armeano-azere”, a declarat Paşinian.
Liderul armean consideră că prezenţa soldaților ruşi ”va permite efectuarea lucrările de demarcare şi delimitare a frontierei fără riscuri de confruntări militare”. ”Intenţionăm să discutăm această problemă cu colegii noştri ruşi”, a adăugat acesta.
Federația Rusă are deja desfășurat pe teritoriul Armeniei un contingent de peste 3000 de militari, principala bază militară rusă fiind în regiunea orașului Gyumri.
Misiune de monitorizare
Paşinian a propus desfăşurarea unei misiuni de monitorizare a Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (ODKB) d-a lungul frontierei cu Azerbaidjanul. Aceasta este o alianţă militară în cadrul Comunităţii Statelor Independente (CSI) ce grupează Rusia, Armenia, Azerbaidjan, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan şi Uzbekistan.
În acest context, liderul armean a subliniat că Armenia va prelua la 16 septembrie preşedinţia rotativă a ODKB şi nu doreşte crearea unor ameninţări la adresa unor state membre ale acestei alianţe.
Declaraţia sa survine la o zi după noi confruntări între soldaţi azeri şi armeni, soldate cu moartea a trei armeni în apropierea localităţii de frontieră Sotk (estul Armeniei). Regiunea este importantă din punct de vedere economic datorită vastelor mine de aur. După victoria de anul trecut, trupele azere au preluat controlul asupra unei părți din complexul minier, situat pe teritoriul azer.
Liderul turc Recep Tayyip Erdogan, aliat de nădejde al omologului său azer Ilham Aliev
Acuzații reciproce
Cele două ţări se acuză reciproc de iniţierea ostilităţilor în enclava Nagorno-Karabah în toamna anului trecut, cărora li s-a pus capăt printr-un armistiţiu negociat de Rusia.
Armenia şi Azerbaidjanul s-au înfruntat în toamna anului 2020 într-un conflict de şase săptămâni pentru controlul regiunii Nagorno-Karabah, revendicată de ambele ţări. Ostilităţile din toamna trecută s-au soldat cu peste 6.500 de morţi.
După şase săptămâni de lupte, războiului i s-a pus capăt printr-un acord de încetare a focului, în virtutea căruia Armenia și regimul secesionist de la Stepanakert au înapoiat Azerbaidjanului părţi din teritoriul pe care îl controlase timp de decenii. O forţă de menţinere a păcii ruse de aproximativ 2.000 de soldaţi a fost desfăşurată în jurul Nagorno-Karabah.
În ultimele luni, tensiunile au crescut din nou de-a lungul frontierei, Erevanul acuzând Baku că încearcă să ocupe noi teritorii, ceea ce autorităţile azere au negat. Baku se bucură de sprijinul direct al Republicii Turcia.
Din luna mai, Armenia şi Azerbaidjanul poartă negocieri, sub egida Rusiei, pentru delimitarea şi demarcarea frontierei lor comune, moștenire a epocii sovietice. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 24, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei
Ucraina a protestat faţă de decizia Moscovei de a stimula participarea la alegerile parlamentare rusești din septembrie a peste 400 de mii de locuitori din Donbas. Acestea vor avea loc în perioada 17-19 septembrie, liderii separatiști din Doneţk şi Lugansk salutând decizia părții ruse. În ultimii ani sute de mii de locuitori din est au primit cetățenia Federației Ruse, o parte părăsind regiunea de conflict.
Ucraina „protestează cu fermitate împotriva aprobării de către Comisia Electorală Centrală a Rusiei decizia de a implica populaţia din teritoriile temporar ocupate în regiunile Doneţk şi Lugansk ale Ucrainei în alegerile din septembrie pentru Duma de Stat prin vot electronic”, a transmis Ministerul ucrainean de Externe într-un comunicat.
Supărare la Kiev
„Astfel de acţiuni ale părţii ruse, precum şi organizarea ilegală a alegerilor pentru Duma de Stat pe teritoriul temporar ocupat al Republicii Autonome Crimeea şi oraşul Sevastopol, constituie o încălcăre flagrantă a normelor şi principiilor dreptului internaţional, Constituţiei şi legislaţiei actuale a Ucrainei”, subliniază MAE ucrainean.
Kievul și o parte importantă din comunitatea internațională consideră că Rusia a anexat ilegal în 2014 peninsula Crimeea şi portul său Sevastopol, baza permanentă a Flotei ruse din Marea Neagră. Partea rusă respinge acuzațiile, făcând trimitere la un referendum desfășurat în Crimeea prin care a fost decisă intrarea regiunii în cadrul Rusiei.
„Organizarea procesului electoral în teritoriile ocupate ale Ucrainei şi participarea populaţiei locale, căreia i-a fost impusă cu forţa cetăţenia rusă, pune sub semnul întrebării legitimitatea rezultatelor electorale”, subliniază diplomaţia ucraineană.
MAE ucrainean mai cere de asemenea Moscovei „să anuleze toate deciziile ilegale privind teritoriile ocupate temporar şi să înceteze să întreprindă acţiuni îndreptate spre o mai mare integrare a populaţiei din teritoriile ocupate temporar în spaţiul politic şi socio-juridic al Federaţiei Ruse”.
Locuitorii din Donbass, așteptatți la alegerile pentru Duma de Stat
Pașaportizare pe bandă rulandă
Comisia Electorală Centrală a Rusiei a adoptat o rezoluţie care permite locuitorilor din Donbas cu cetăţenie rusă să voteze online la alegerile din septembrie, după ce Moscova a acordat peste 600.000 de paşapoarte locuitorilor din estul Ucrainei, unde armata ucraineană şi separatiştii proruşi se luptă din 2014.
„Un cetăţean al Federaţiei Ruse care nu este înregistrat la locul de reşedinţă pe teritoriul Rusiei şi care a obţinut cetăţenia rusă prin procedură simplificată, în conformitate cu ordinul executiv al preşedintelui din 24 aprilie 2019 (…), are dreptul de a participa la votul online pentru alegerile pentru Duma de Stat”, indică documentul.
Prim-vicepreşedintele Comisiei din Dumă pentru afacerile Comunităţii Statelor Independente (CSI), Viktor Vodolaţki, a declarat că peste 450.000 de persoane din Donbas ar putea să voteze la aceste alegeri legislative.
Parlamentarul rus a mai menționat că 611.320 de persoane din zona Donbas deţin deja cetăţenia Federaţiei Ruse.
Comisia electorală rusă a decis în mai că alegătorii din Moscova, Nijni Novgorod, Kursk, Iaroslavl, Murmansk, Rostov şi Sevastopol vor putea vota electronic la alegerile legislative preconizate să se desfăşoare din 17 până în 19 septembrie, la care, pe lângă deputaţii Dumei, vor fi aleşi 12 şefi de entităţi federale şi 39 de parlamente regionale. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 16, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi, UE
Cancelarul german Angela Merkel a preferat Rusia în locul Ucrainei, consideră Alexei Arestovici, consilier al delegației Kyivului în grupul de Contact Trilateral, consilier independent al șefului biroului președintelui țării. Potrivit acestuia, vizita lui Vladimir Zelensky în Germania și negocierile sale cu conducerea germană nu au avut succes.
Un pic de trădare
„Doamna Merkel a rezistat șapte ani, dar în cele din urmă a trădat totuși un pic interesele ucrainene în favoarea Rusiei”, a declarat Arestovici la postul de televiziune Ucraina 24. El a spus că Zelensky nu a găsit un limbaj comun cu Merkel cu privire la o serie de probleme, inclusiv finalizarea gazoductului Nord Stream-2 și implementarea „formulei Steinmeier”. „Declarațiile politicoase în timpul conferințe de presă sînt doar pentru a evita o ceartă”, a adăugat Arestovici. El a exprimat, de asemenea, opinia că țările occidentale sunt îngrijorate de influența crescîndă a Chinei și sînt gata să negocieze cu Rusia. „Am înțeles că germanii numesc acest lucru protecția intereselor naționale germane. < … > Prețul ar putea fi mare pentru Ucraina, chiar și în anturajul lui Biden există astfel de oameni”, a concluzionat consilierul.
Divergență de opinii
Zelensky s-a întîlnit cu Merkel la Berlin pe 12 iulie, părțile au discutat despre reglementarea situației din Donbass, construcția Nord Stream-2, la care Kyivul se opune, implementarea reformelor și lupta împotriva corupției. Președintele Ucrainei a cerut garanții de asigurare stabilă cu gaze a Ucraina timp de zece – cincisprezece ani în cazul în care conducta va fi pusă în funcțiune și, de asemenea, a numit-o o amenințare la adresa securității energetice a țării. Ulterior, Zelensky a spus că a rămas mulțumit de rezultatele întîlnirii cu cancelarul, în ciuda divergenței de opinii. (K.P.)
