de Popescu Paul | mai 9, 2023 | Analize, FEDERATIA RUSA
„Elitele globaliste occidentale continuă să vorbească despre exclusivitatea lor, să-i incite pe oamenii unii împotriva celorlalți și să divizeze societăți, să provoace conflicte sângeroase și lovituri de stat, să semene ură, rusofobie, naționalism agresiv, să distrugă și valorile familiale, tradiționale care fac din om un om. Și toate acestea pentru a dicta și pe mai departe, pentru a-și impune voința, drepturile, regulile, pentru a impune, în esență, un sistem al jafului, violenței și opresiunii” a declarat liderul rus Vladimir Putin în timpul tradiționalei parade militare din Piața Roșie. Mass-media internațională a subliniat modestia acestei parade față de alte demonstrații similare, menite să arate statutul geopolitic rus în fața aliaților, vasalilor și dușmanilor geopolitici.
Declarații dure
Putin a declarat că lumea se află în prezent într-un punct de cotitură şi a acuzat ţările occidentale că orchestrează un război împotriva Rusiei, înainte de a-i îndemna pe ruşi la „victorie”. „Astăzi, civilizaţia se află din nou la un punct de cotitură. Împotriva patriei noastre a fost din nou declanşat un adevărat război, însă noi vom învinge terorismul internaţional, îi vom apăra şi pe locuitorii din Donbas, ne vom asigura securitatea”, a declarat preşedintele rus în timpul paradei militare din Piața Roșie cu prilejul Zilei Victoriei împotriva Germaniei naziste.
Vladimir Putin a susţinut că Rusia vrea „un viitor paşnic şi liber”, şi că pentru ea „nu există popoare inamice nici în Vest, nici în Est”.
În discursul său, Putin a calificat drept „crimă” distrugerea memorialelor înălţate în cinstea soldaţilor sovietici şi „o bătaie de joc la adresa actelor lor de eroism”, „un revanşism al celor care pregăteau în mod cinic şi făţiş o nouă campanie împotriva Rusiei, celor care au adunat pentru aceasta răul neonazist din întreaga lume”.
Putin a mai declarat că „scopul adversarilor Rusiei este să obţină destrămarea şi distrugerea ei, să anuleze total rezultatele celui de-Al Doilea Război Mondial, să submineze sistemul global de securitate şi al dreptului internaţional, să sufoce centrele de dezvoltare suverane”.
Sintagma centre de dezvoltare suverane este uzitată intens de diplomația rusă pentru a promova conceptul multipolarității, a unei lumi unde Federația Rusă are un rol geopolitic similar Statelor Unite.
Rusia trimite noi sisteme de armament și unități pe frontul din Ucraina
Invazia continuă
Forțele militare comandate de Putin au lansat un val de rachete de croazieră asupra Ucrainei, cu numai câteva ore înainte de începerea defilării din Piaţa Roşie, care în acest an a avut pe fondul unor măsuri de securitate stricte.
Vladimir Putin a declarat că ”Rusia se mândreşte cu toţi participanţii la operaţiunea militară specială din Ucraina” şi că de ei „depinde viitorul statalităţii ruse şi securitatea ţării”.
În context, el a subliniat că Rusia îşi aminteşte de faptul că toate popoarele Uniunii Sovietice au contribuit la victoria împotriva fascismului în cel de-Al Doilea Război Mondial. „Este foarte important că astăzi, aici, la Moscova, s-au reunit lideri din Comunitatea Statelor Independente, văd în aceasta o atitudine de mulţumire pentru eroismul predecesorilor noştri, care s-au adunat împreună şi au învins împreună”, a declarat Putin.
Liderul de la Kremlin s-a referit la preşedinţii belarus, kazah, kîrgîz, tadjic, turkmen şi uzbec, precum şi la premierul armean, ultimul venit la Moscova pentru a obține un iluzoriu sprijin din partea Federației în conflictul dur cu Baku.
Potrivit lui Putin, „orice ideologie de supremaţie este prin natura ei dezgustătoare, aducătoare de moarte şi criminală”. El a subliniat că elitele occidentale „continuă să-şi declare exclusivitatea, îi asmut pe oameni şi dezbină societatea”. El a afirmat că poporul Ucrainei a devenit „ostaticul loviturii de stat şi al planurilor Occidentului”.
Vladimir Putin şi-a încheiat discursul de 10 minute din timpul paradei cu strigătul „Ura!” pentru Rusia şi victoria ei. „Pentru Rusia, pentru forţele noastre armate nobile, pentru Victorie, ura!”, a declarat preşedintele rus.
Răspuns occidental
Replica politică occidentală nu a întârziat, premierul britanic Rishi Sunak denunţând vehement afirmaţiile preşedintelui rus Vladimir Putin la parada de Ziua Victoriei, după ce Putin a afirmat că ‘un adevărat război’ a fost declanşat împotriva Rusiei de ‘ambiţiile neîmblânzite’ ale Occidentului.
Premierul britanic a respins afirmaţiile preşedintelui rus, subliniind că Vladimir Putin este singura persoană vinovată pentru războiul pe care l-a declanşat împotriva Ucrainei.
‘Nu există decât o singură persoană responsabilă pentru invazia ilegală şi neprovocată în Ucraina şi aceasta este preşedintele Putin. Crimele comise sunt îngrozitoare. Suferinţa provocată poporului ucrainean este îngrozitoare’. ‘De aceea, este corect să rămânem neclintiţi în a susţine cu fermitate poporul ucrainean să se opună acestei agresiuni. Asta este ceea ce eu şi Regatul Unit vom continua să facem’, a declarat şeful guvernului britanic.
Sprijin pentru Ucraina
Uniunea Europeană nu trebuie să se lase intimidată de etalarea puterii militare a Rusiei, ci să continue să sprijine Ucraina atât timp cât este nevoie, a declarat și cancelarul german Olaf Scholz.
„La 2200 de km la nord-est de aici, (preşedintele rus Vladimir) Putin îşi scoate astăzi la paradă soldaţii, tancurile şi rachetele. Nu trebuie să fim intimidaţi de astfel de jocuri de putere! Să rămânem constanţi în sprijinul pentru Ucraina, oricât ar dura!”, a spus şeful executivului german în faţa europarlamentarilor la Strasbourg, într-un discurs considerat un răspuns potrivit adresat ambițiilor ruse.
În alocuțiunea din Parlamentul European, cu ocazia Zilei Europei, cancelarul german a cerut Uniunii Europene eforturi mai mari de integrare a industriei de apărare şi pentru achiziţia în comun de muniţii pentru forţele ucrainene, câtă vreme Rusia continuă războiul din Ucraina.
„Războiul brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a arătat cât de vitală este această realizare”, a spus el. Scholz adaugă că UE trebuie să urmărească o cooperare militară mai strânsă.
Putin nu renunță la invazia Ucrainei
Axa Moscova-Beijing
De asemenea, Uniunea trebuie să insiste mai mult pentru obţinerea rapidă a unor acorduri de liber schimb cu mai multe ţări. „Are foarte mult sens să încheiem rapid noi acorduri de liber schimb cu (grupul sud-american de state) Mercosur, cu Mexicul, India, Indonezia, Australia, Kenya şi – pe termen lung – cu multe alte ţări”, susţine el. „Europa trebuie să se întoarcă spre lume. Dacă vom continua ani întregi negocierile sterile asupra unor noi acorduri de liber schimb, regulile le vor dicta alţii – cu standarde de mediu şi sociale mai reduse”, este de părere cancelarul.
Mesajul Berlinului către europarlamentari mai cere reducerea riscurilor în relaţiile cu China, în contextul afirmării tot mai puternice a Beijingului în competiţia cu UE. „Rivalitatea şi concurenţa din partea Chinei au crescut, fără îndoială. UE cunoaşte această evoluţie şi reacţionează corespunzător. Sunt de acord cu (preşedinta Comisiei Europene) Ursula von der Leyen: nu trebuie să urmărim o decuplare, ci o reducere inteligentă a riscului”, a declarat şeful guvernului german.
Referința la China din discursul liderului german trădează îngrijorarea elitei europene față de creșterea influenței chineze în lume, situație care a luat prin surprindere Occidentul.
de Georgescu Ionuț | mai 9, 2023 | Analize, UCRAINA
Multașteptata contraofensivă a armatei ucrainene riscă să dezamăgească prin rezultatele finale, punând o presiune politică și militară suplimentară pe autoritățile de la Kiev. Premierul Ucrainei, Denys Shmyhal a declarat că operațiunea va fi lansată doar atunci când va fi momentul potrivit și nu a dat nicio indicație cu privire la momentul respectiv. Rusia va fi învinsă la fel cum a fost învins nazismul în 1945, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski cu ocazia zilei de 8 mai, când se celebrează victoria aliaţilor asupra Germaniei naziste şi sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial
Declarații dure
Ucraina se pregătește cu atenție pentru o nouă contraofensivă împotriva forțelor rusești, deoarece asaltul este „foarte important” și trebuie să „demonstreze succesul”, a declarat premierul de la Kiev. El a mai menționat că cea mai importantă zi pentru Kiev va fi cea în care va învinge Rusia. Declarația vine în contextul în care președintele rus Vladimir Putin a sărbătorit, mult mai modest față de alți ani, Ziua Victoriei în Piața Roție. „Sunt sigur că cea mai importantă zi a victoriei pentru Ucraina va fi ziua victoriei asupra acestei teribile agresiuni rusești – o agresiune la scară largă – împotriva Ucrainei”, a declarat el.
Aflat într-o vizită la Londra pentru încoronarea Regelui Charles, Shmyhal a vizitat zone de antrenament militar britanic pentru a vedea cum trupele britanice și neozeelandeze ajută la instruirea recruților ucraineni, ca parte a unui program de asistență condus de Marea Britanie pentru a transforma mii de civili ucraineni în soldați.
Întrebat dacă unii dintre recruții care învață să tragă cu arma și alte abilități vor face parte din contraofensivă când se vor întoarce în Ucraina, prim-ministrul a spus: „În această bază de antrenament, viitorii noștri soldați – băieți și fete – au… toate cunoștințele și experiențele speciale, experiențe practice, pentru câmpul de luptă”. Declarațiile premierului de la Kiev arată hotărârea elitei ucrainene de a nu ceda presiunii rusești.
Kievul susţine de mai multe luni că pregăteşte să desfăşoare o vastă contraofensivă de ‘primăvară’ împotriva trupelor ruse în teritoriile ocupate în estul şi sudul ţării, cerând mai mult ajutor militar din partea Occidentului pentru a face aceasta.
Sprijin european
Preşedinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, a făcut o evaluare pozitivă a vizitei sale la Kiev, spunând că sunt necesare mai multe eforturi pentru a asigura aderarea Ucrainei la blocul comunitar. Ea a declarat că a fost impresionată de hotărârea ucrainenilor.”Vin din această vizită mai impresionat ca niciodată de hotărârea ucrainenilor, în pofida provocărilor uriaşe cu care se confruntă. Trebuie să continuăm să îi sprijinim”, a spus ea.
Conform înaltului oficial european, CE va prezenta în iunie 2023 Consiliului statelor membre o primă evaluare orală a eforturilor actuale de reformă ale Ucrainei, urmând ca în octombrie să fie prezentat un raport scris, pe baza căruia se va lua o decizie privind începerea negocierilor de aderare.
Ucraina a fost desemnată anul trecut drept ţară candidată la aderarea la UE, dar o parte dintre liderii din statele UE și-au exprimat scepticismul cu privire la posibilitatea unei integrări raide a fostei republici sovietice.
Sancțiuni dure
Înaltul oficial european a mai prezentat propuneri pentru o restricţionare a produselor comercializate cu Rusia ce eludează sancţiunile UE. Von der Leyen a spus că CE doreşte să întrerupă comerţul cu mărfuri dintre UE şi Rusia care sosesc prin ţări non-UE, după ce a constatat o creştere a unor „fluxuri comerciale extrem de neobişnuite”. Sunt luate în considerare sancţiuni pentru mărfurile identificate ca sosind în Rusia în acest fel, a spus von der Leyen, subliniind că se va recurge la ele în ultimă instanţă.
Totodată, UE intenţionează să îşi restrângă şi mai mult exporturile prin includerea mai multor produse tehnologice şi piese de avioane, a spus von der Leyen.
Potrivit unor surse UE, Kazahstan, Armenia şi Emiratele Arabe Unite au fost desemnate drept ţări prin care sunt eludate sancţiunile impuse Rusiei.
UE ar putea crea mai întâi, ca factor de descurajare, posibilitatea legală de a restricţiona exporturile către ţările care sunt suspectate că eludează sancţiunile. Dacă acest lucru s-ar dovedi insuficient, anumite exporturi ar putea fi interzise într-o a doua etapă.
Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă
Presiuni ucrainene
Liderul de la Kiev a cerut, în timpul discuțiilor cu Ursula von der Leyen, ca Uniunea Europeană să accelereze livrările de muniţii, să ridice restricţiile „inacceptabile” asupra exporturilor de cereale şi să lanseze negocierile de aderare a Ucrainei la blocul comunitar.
‘A sosit de mult timpul să înlăturăm această incertitudine politică artificială în relaţiile dintre Ucraina şi UE. A sosit momentul să luăm o decizie pozitivă cu privire la deschiderea negocierilor de aderare’, a declarat Zelenski în cadrul unei conferinţe de presă comune cu preşedinta Comisiei Europene.
UE a acordat Ucrainei statutul oficial de ţară candidată în iunie 2022, dar cere reforme suplimentare, în special în domeniul luptei împotriva corupţiei. Deschiderea negocierilor de aderare trebuie să fie decisă de statele membre în unanimitate, după o propunere a Comisiei.
‘Este impresionant să vedem că, în ciuda războiului pe scară largă, Ucraina munceşte din greu, intens şi intensiv’, a remarcat Von der Leyen, evidenţiind ‘progresele mari’ înregistrate de Ucraina în ceea ce priveşte îndeplinirea cerinţelor necesare pentru începerea negocierilor de aderare la UE. Ea s-a referit la domeniile legate de statul de drept şi de protecţia libertăţilor în care Kievul trebuie să arate progrese pentru a putea începe negocierile de aderare.
Preşedintele ucrainean a cerut de asemenea UE să accelereze livrarea de muniţii de artilerie. Înainte de a insista asupra unui calendar, el i-a mulţumit şefei Comisiei pentru decizia UE de a furniza ‘un milion de obuze de artilerie’ Kievului. ‘Am discutat problema-cheie: viteza de aprovizionare şi de livrare a acestor muniţii. Avem nevoie deja de acestea pe câmpul de luptă’, a adăugat el.
La 5 mai, Comisia Europeană a aprobat un pachet economic de 1 miliard de euro pentru a finanţa achiziţionarea de muniţie pentru Ucraina.
Pacea imposibilă
Secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, declara recent că nu există posibilitatea, în acest moment, de a se ajunge la o încetare a focului generală în Ucraina, întrucât amândouă părţile sunt convinse că pot câştiga.
„Din păcate, cred că în acest moment o negociere de pace nu este posibilă” şi „nu văd nicio posibilitate de a obţine imediat (…) o încetare a focului globală”, a afirmat înaltul oficial într-un interviu pentru presa spaniolă Guterres. „Este clar că cele două părţi sunt complet angajate în război” şi sunt „convinse că pot să câştige”, a adăugat acesta.
El şi-a exprimat totodată „speranţa” ca „în viitor” să fie posibilă aducerea Rusiei şi Ucrainei la masa negocierilor. ONU se concentrează asupra discuţiilor cu Rusia şi cu Ucraina vizând reglementarea unor probleme concrete ca prelungirea acordului privind cerealele, care urmează să expire pe 18 mai, a menţionat secretarul general al Naţiunilor Unite.
La rândul său, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, a declarat recent că „nu este momentul” pentru desfăşurarea unor „discuţii diplomatice de pace” cu Rusia în vederea încheierii războiului în Ucraina, iar unica propunere de pace valabilă este cea a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, adică retragerea trupelor ruse din toate teritoriile ucrainene ocupate. „Din nefericire, nu este momentul pentru discuţii diplomatice de pace, este momentul sprijinului militar în război” pentru Ucraina, a susţinut Borrell.
Ucraina, sprijinită militar
Sprijin occidental
O declarație a secretarul de Stat american Antony Blinken subliniază încă o dată susținerea de care se bucură Ucraina până la un punct. ”Ei (ucrainenii) dispun de ceea ce au nevoie pentru a continua să aibă succes în recucerirea teritoriului pe care li l-au luat cu forţa Rusia în ultimele 14 luni”, declară Antony Blinken într-o conferinţă de presă comună cu omologul său britanic James Cleverly.
Înaltul oficial american nu face nicio referire la Peninsula Crimeea ori alte zone din Donbas ocupate de Federația Rusă în ultimii ani. Oficialii occidentali își dau seama că pentru Ucraina va fi aproape imposibil să ocupe Crimeea manu militari.
”Nu este vorba doar despre armament, ci şi despre formare”, subliniază el. ”Este vorba despre a ne asigura că ucrainenii pot menţine sistemele pe care li le livrăm şi este important, desigur, să aibă planuri bune, din nou, pentru a a avea succes”, adaugă el.
Secretarul de Stat american face aceste declaraţii după ce Statele Unite auanunţat că acordă Ucrainei un ajutor supkimentar în valoare de 1,2 miliarde de dolari, menti să consolideze apărarea antiaeriană şi să menţină aprovizionarea cu muniţie.
Nu este vorba de o asistenţă directă din stocuri americane, ci de finanţare pentru achiziţii de armament pe termen mai lung, evitându-se astfel apelarea la arsenalul SUA, care a fost deja solicitat. Pachetul de ajutor nu specifică tipul de sistem de apărare aeriană preconizat, dar oferă muniţie pentru sistemele anti-dronă.
Ucraina a cerut în mod repetat Occidentului să livreze mai multe blindate, artilerie, muniţie, dar şi avioane de luptă şi sisteme de tragere cu rază lungă de acţiune pentru a lovi logistica rusă mult în spatele liniei frontului.
Această nouă tranşă ridică la peste 36 de miliarde dolari totalul ajutorului militar american acordat Ucrainei de la începutul ofensivei ruse în februarie 2022.
Iadul din Donbass
Rusia continuă să-şi concentreze eforturile ofensive în jurul oraşelor ucrainene de pe frontul de est – Avdiivka, Mariinka, Lîman şi Bahmut -, unde continuă luptele urbane şi unde forţele ruse continuă să folosească bombe incendiare şi cu fosfor, potrivit Statului Major al forţelor armate ucrainene.
Potrivit armatei ucrainene, Rusia continuă să-şi limiteze acţiunile ofensive la cele patru oraşe din estul Ucrainei menţionate. În regiunile Herson şi Zaporojie, situate în sudul Ucrainei şi controlate parţial de Rusia, forţele ruse continuă să se pregătească pentru a-şi apăra poziţiile în contextul aşteptatei contraofensive ucrainene.
Autorităţile de ocupaţie din Zaporojie evacuează civili departe de linia frontului, uneori cu forţa, potrivit armatei ucrainene.
Statul Major ucrainean a informat şi despre „tacticile de teroare” pe care Federaţia Rusă le foloseşte împotriva localităţilor din provinciile Harkov (nord-est), Herson, Nikolaev şi Odesa (sud), asupra cărora forţele ruse lansează periodic atacuri cu rachete.
Bătălia pentru Bahmut, care înainte de invazia rusă asupra Ucrainei avea o populaţie de 70.000 de oameni, are o importanţă simbolică pentru ambele părţi. Moscova vede Bahmutul drept un punct de cotitură pentru atacarea altor oraşe ucrainene, în timp ce Kievul a declarat în trecut că apărarea Bahmutului permite armatei sale să-şi pregătească mult-aşteptata contraofensivă.
SUA sprijină Ucraina
Prudență occidentală
Şeful diplomaţiei britanice James Cleverly și-a manifestat prudența, declarând că ofensiva ucraineană anunţată pentru eliberarea teritoriilor ocupate ar putea să nu fie ‘decisivă’.
Aflat într-o vizită la Washington, Cleverly a pledat din nou pentru susţinerea pe termen lung a Ucrainei pentru a ajuta Kievul să lupte împotriva forţelor ruse, dar a avertizat împotriva tuturor aşteptărilor nerealiste în legătură cu această contraofensivă anunţată.
Ucrainenii ‘s-au dovedit a fi foarte, foarte eficienţi în ceea ce priveşte apărarea ţării lor, dar trebuie să recunoaştem că s-ar putea să nu existe un progres simplu, rapid şi decisiv’, a afirmat ministrul britanic de externe într-un discurs rostit la think tank-ul Atlantic Council.
‘Trebuie să fim realişti. Asta este lumea reală, nu un film de la Hollywood’, a remarcat el, adăugând că se aşteaptă la o ‘escaladare verbală’ din partea preşedintelui rus Vladimir Putin.
Mesaj clar
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut anterior să primească un ”mesaj foarte clar” din partea NATO că ţara sa va putea intra în această Alianţă ”după război”.
„Suntem realişti. Ştim că nu vom intra în NATO în timpul războiului, dar dorim să obţinem un mesaj foarte clar că vom intra în NATO după război”, a spus Zelenski la o conferinţă de presă comună la Haga cu premierul olandez Mark Rutte şi cu premierul belgian Alexander De Croo.
Zelenski, care s-a declarat „convins” că Ucraina va câştiga războiul cu Rusia, a cerut din nou mai multe arme occidentale „cât mai rapid posibil”. El a insistat de asemenea ca aliaţii Kievului să ajute la reconstrucţia Ucrainei, deşi a admis că există „probleme legale” în ţările UE pentru a folosi în acest scop activele ruseşti îngheţate în virtutea sancţiunilor impuse Rusiei după lansarea războiului contra Ucrainei.
„Summitul NATO de la Vilnius poate deveni istoric”, a spus în urmă cu două săptămâni Zelenski în prezenţa secretarului general al Alianţei, Jens Stoltenberg, venit atunci într-o vizită surpriză la Kiev. Este „important ca Ucraina să primească (la Vilnius) invitaţia corespunzătoare (…) Este momentul”, a insistat preşedintele ucrainean.
Ca răspuns, Stoltenberg a reiterat sprijinul Alianţei faţă de ambiţiile ucrainene, dar a fost prudent asupra unui calendar de aderare. El a subliniat că prioritatea acum este ca Ucraina să câştige războiul cu Rusia, amintind că, de când a început acest război în februarie anul trecut, Ucraina a primit din partea statelor occidentale un ajutor ce însumează peste 150 de miliarde de dolari, din care 65 de miliarde ajutor militar.
Sistemele Javelin nu sperie Federația Rusă
Îndemn la precauție
Generalul Mark Hertling, fostul comandant al forțelor americane din Europa, consideră că mult așteptata ofensivă ucraineană va înregistra succese uriașe, dar îndeamnă la precauție atunci când vorbim de așteptări.
„Cred că viitoarea ofensivă a Ucrainei va înregistra succese uriașe la nivel tactic și poate chiar operațional”, explică acesta într-o serie de postări făcute pe pagina sa de Twitter.
Amintim că în limbajul militar acțiunile ofensive/defensive sau bătăliile sunt de regulă împărțite pe 3 niveluri, în funcție de amploarea lor: tactice, operaționale și strategice.
Hertling afirmă că noua fază în care vor intra operațiunile forțelor ucrainene odată cu declanșarea ofensivei „nu va fi reprezentată de săgeți mari pe hărți”, sugerând astfel că acțiunea nu va fi una de anvergură strategică. „Aceasta va fi o luptă grea, cu unități ucrainene nou-formate provocând (pentru prima dată) breșe prin arme combinate împotriva unor poziții defensive rusești pregătite. Această nouă fază a campaniei va fi foarte diferită”, subliniază el.
Hertling, fostul șef al Comandamentul Statelor Unite pentru Europa și Africa între 2011 și 2012, spune că crede că forțele ucrainene se vor descurca chiar mai bine decât înainte, în timp ce cele rusești vor continua să aibă un randament scăzut, deși nu la fel de prost precum în lunile trecute.„Fiți sceptici cu privire la cei care caută mutări mari și uriașe sau avansări rapide”, mai spune Hertling, subliniind că, deși astfel de acțiuni spectaculoase ar putea avea loc în unele sectoare ale frontului, marea provocare pentru ambele părți va ține de cum va fi organizată partea logistică.
El avertizează însă că această nouă fază a conflictului va fi cea mai dură pentru ambele părți și că un rol crucial va fi jucat și de inspirația comandanților militari de la Moscova și Kiev.
de George Dragos | mai 8, 2023 | Știri
Putin oficializează intrarea războiul din Ucraina
La 31 martie 2023, 3,9 milioane de cetăţeni din afara UE care au fugit din Ucraina în urma invaziei ruseşti, din 24 februarie 2022, beneficiau de statut de protecţie temporară în statele membre UE, relatează mass-media, citând datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Principalele ţări care găzduiesc beneficiarii de protecţie temporară din Ucraina sunt Germania (1.067.755 persoane; 27% din total), Polonia (976.575; 25%) şi Cehia (325.245; 8%), arată datele publicate luni de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
În România, la 31 martie 2023, erau 124.035 de cetăţeni care au fugit din Ucraina.
Comparativ cu finalul lunii februarie 2023, numărul beneficiarilor de protecţie temporară din Ucraina a scăzut în UE (minus 116.930; 3%), în urma procedurilor de radiere a statutelor lor de protecţie temporară. Cele mai semnificative scăderi au fost observate în Cehia (minus 122.585; 27%), Suedia (minus 23.635; 49%) şi Polonia (minus 17.180; 2%), creşteri fiind înregistrate în Germania (33.125; 3%), Italia (7.430; 5%) şi România (6.640; 6%).
Protecție temporară
Eurostat precizează că datele prezentate se referă la acordarea protecţiei temporare pe baza implementării deciziei Consiliului Uniunii Europene 2022/382 din 4 martie 2022, care stabileşte existenţa unui unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina, din cauza invaziei militare a Rusiei, şi are ca efect introducerea protecţiei temporare.
Comparând populaţia fiecărui stat membru UE, cel mai ridicat număr de beneficiari de protecţie temporară la o mie de persoane, în martie 2023, a fost observat în Cehia (30,9), Estonia (27,8), Polonia (25,9), Lituania (24,2) şi Bulgaria (22,5), în timp ce în UE nivelul era de 8,7.
La finalul lunii în martie 2023, cetăţenii ucraineni reprezentau 98% din beneficiarii de protecţie temporară. Femeile adulte reprezentau aproape jumătate (47%; majoritatea cu vârsta între 35-64 ani) din beneficiarii de protecţie temporară în UE. Copii reprezentau uşor mai mult de o treime (35%), iar bărbaţii adulţi mai puţin de o cincime (18%) din total.
La 4 martie 2022, UE a activat Directiva privind protecţia temporară. Directiva UE a fost adoptată în 2001, în urma strămutărilor masive cu care s-a confruntat Europa din cauza conflictelor armate din Balcanii de Vest, în special din Bosnia şi Herţegovina şi din Kosovo.
de Georgescu Ionuț | mai 5, 2023 | Știri
Putin nu renunță la ambițiile din Ucraina
Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, a declarat vineri că „nu este momentul” pentru desfăşurarea unor „discuţii diplomatice de pace” cu Rusia în vederea încheierii războiului în Ucraina, iar unica propunere de pace valabilă este cea a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, adică retragerea trupelor ruse din toate teritoriile ucrainene ocupate, relatează mass-media.
„Din nefericire, nu este momentul pentru discuţii diplomatice de pace, este momentul sprijinului militar în război” pentru Ucraina, a susţinut Borrell în intervenţia sa la forumul „Starea Uniunii”, care se desfăşoară în oraşul italian Florenţa.
El a apreciat pozitiv implicarea Chinei, în urma convorbirii telefonice între Volodimir Zelenski şi omologul său chinez Xi Jinping, dar vede în iniţiativa de pace evocată anterior de China mai degrabă o „listă cu consideraţii înţelepte” şi consideră că singura propunere de luat în considerare este cea a Ucrainei, respectiv retragerea completă a trupelor ruse şi restabilirea graniţelor ucrainene anterioare anexării Crimeei.
„Realitatea este că (preşedintele rus, Vladimir) Putin a spus că încă are obiective militare şi până când nu le va atinge va continua să lupte”, a motivat şeful diplomaţiei UE. „Dacă nu am fi sprijinit Ucraina, căderea ei ar fi fost o chestiune de zile. Nu avem de ales”, a mai spus Borrell.
de Isac Mihai | mai 3, 2023 | Editorial
Liderul-Bisericii-Romano-Catolice-Papa-Francisc-vrea să facă pace în Ucraina
Recenta vizită a liderului Bisericii Romano-Catolice, Papa Francisc, în Ungaria a repus pe tapet firavele demersuri pentru a aduce pacea în Ucraina. Șeful statului Vatican a confirmat faptul că este implicat într-o misiune de pace în încercarea de a pune capăt conflictului dintre Rusia şi Ucraina.
Demersurile pentru identificarea unei soluții diplomatice în criza din Ucraina nu țin prima pagină a ziarelor internaționale, pe fondul pregătirilor intense pentru contraofensiva forțelor militare ucrainene.
Mâna papală
Statutul Papei Bisericii Romano-Catolice de lider al celui mai mic stat suveran din lume, o enclavă în orașul Roma cu o suprafață de aproximativ jumătate de kilometru pătrat, îi oferă un statut unic la nivel mondial, având atât o calitate religioasă, cât și politică și diplomatică.
Stat ecleziastic, unde funcțiile înalte sunt ocupate de către clerici romano-catolici, Vaticanul a fost implicat în numeroase demersuri de a aduce pacea în zonele fierbinți ale lumii. Diplomația secretă coordonată de Papa de la Roma a jucat un rol important în astfel de demersuri, o parte rămânând nedescoperite.
„Sunt dispus să fac tot ce trebuie făcut. Există o misiune în desfăşurare, dar încă nu este publică. Când va fi publică, o voi dezvălui”, a declarat Papa după vizita în Ungaria. „Cred că pacea se obţine mereu prin deschiderea canalelor. Pacea nu se poate obţine niciodată prin închidere. Nu este uşor”, a afirmat Suveranul Pontif.
Diplomație religioasă
Papa Francisc a adăugat că a vorbit despre situaţia din Ucraina cu premierul ungar Viktor Orban şi cu mitropolitul Hilarion Alfeev, reprezentant al Bisericii Ortodoxe Ruse la Budapesta.
„La aceste întâlniri, nu am vorbit despre Scufiţa Roşie. Am vorbit despre toate aceste lucruri. Toată lumea este interesată de drumul spre pace”, a declarat el, subliniind practic importanța demersurilor sale.
Interesele Vaticanului și a Bisericii Romano-Catolice în Ucraina sunt vaste, pornind de la apărarea Bisericii Greco-Catolice din Ucraina și până la susținerea Ucrainei ca stat independent și democratic. Din păcate, vizita unui cap al Bisericii Romano-Catolice în Ucraina a reprezentat mereu o problemă geopolitică spinoasă în relațiile dintre ortodoxie și catolicism, patriarhii ruși opunându-se din toate puterile.
Unul dintre interlocutorii Papei, mitropolitul Ilarion Alfeev, este unul dintre demnitari importanți ai Patriarhiei Ortodoxe Ruse, fost conducător al Direcției de Relații Externe din cadrul Administrației Patriarhale Ruse. Cunoscut pentru poziția sa radicală, mitropolitul rus a declarat, în urmă cu un număr de ani, că atitudinea provestică a Bisericii Greco-Catolice din Ucraina este rană deschisă în trupul creștinătății.
Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă
Formulă de pace
De când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, papa Francisc a pledat pentru pace în fiecare săptămână şi şi-a exprimat în mod repetat dorinţa de a acţiona ca intermediar între Kiev şi Moscova. Oferta sa nu a fost acceptată public de către conducerea Federației Ruse. Demersurile papale în acest sens nu au fost sprijinite nici de pricipalele puteri ale lumii, pe fondul intensificării retorice războinice pe diferite fonturi.
Premierul ucrainean Denis Şmihal s-a întâlnit anterior cu papa la Vatican şi a spus că a discutat despre o „formulă de pace” înaintată de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. El a mai declarat că l-a invitat pe suveranul pontif să viziteze Kievul, fără să fie stabilit un calendar concret.
În vârstă de peste 85 de ani, papa Francisc a declarat anterior că vrea să efectueze o vizită la Kiev, dar şi la Moscova, în cadrul unei misiuni de pace.
Gambit chinezesc
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a avut recent prima convorbire telefonică de la invazia rusă în Ucraina cu omologul său chinez, Xi Jinping. Liderul de la Kiev a menționat că a „vorbit cu preşedintele Xi despre integritatea teritorială a Ucrainei, inclusiv despre peninsula Crimeea (anexată de Rusia în 2014) şi despre Carta Naţiunilor Unite”. „Am auzit din partea Chinei că respectă aceste principii”, a spus liderul ucrainean, adăugând că, totuşi, nu a existat nicio menţiune cu privire la organizarea unor vizite ale unor înalți oficiali chinezi la Kiev. Este greu de crezut că acestea vor avea loc curând ori fără acceptul neoficial al părții ruse.
„Am avut o discuţie importantă. În ceea ce priveşte o viitoare întâlnire, nu am discutat despre aşa ceva. Referitor la lucrurile importante despre care am vorbit, acestea au vizat în primul rând securitatea. Este foarte important pentru noi să implicam cât mai multe ţări în formatul nostru, formula noastră pentru pace, care ar putea apoi să facă presiuni asupra Federaţiei Ruse pentru a restabili pacea şi integritatea noastră teritorială”, a declarat Volodimir Zelenski.
China are propriile interese în demersul de susținere a integrității teritoriale a Ucrainei, stat membru ONU. Problemele separatiste din Tibet, Taiwan ori Xinjiang rămânând dosare deschise pentru Beijing, care face eforturi majore pentru a impune respectarea principiului „O singură China”.
Emisari chinezi
Zelenski a descris dialogul ca fiind „lung şi substanţial” şi şi-a exprimat speranţa că discuţia şi numirea ambasadorului Ucrainei în China vor da „un impuls puternic dezvoltării relaţiilor bilaterale” între cele două ţări.
Preşedintele Xi a spus că va trimite emisari speciali în Ucraina şi în alte ţări pentru a comunica „cu toate părţile” despre o soluţionare politică a „crizei din Ucraina”. Delegaţia specială chineză pentru rezolvarea „crizei ucrainene” va fi condusa de Li Hui, fost ambasador al Chinei în Rusia, între 2009 şi 2019.
„Am discutat şi despre securitatea nucleară şi despre blocarea de către Rusia a Mării Negre şi a exporturilor de cereale ucrainene”, a spus în continuare Zelenski. „Am mai vorbit despre faptul că, în războiul actual al Rusiei împotriva Ucrainei, Ucraina ar dori ca toate statele să înţeleagă riscurile de a furniza orice fel de arme Rusiei. Am auzit un răspuns pozitiv în acest sens”, a declarat preşedintele ucrainean.
Obiectivele „operaţiunii militare speciale”
Autoritățile de la Kremlin au reacționat imediat la convorbirea dintre preşedinţii chinez şi ucrainean, precizând că apreciază orice iniţiativă care ar putea pune capăt războiului din Ucraina. Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a declarat că „suntem gata să salutăm orice poate grăbi sfârşitul conflictului din Ucraina şi poate duce la realizarea de către Rusia a obiectivelor pe care şi le-a stabilit”.
El a menționat că Rusia nu şi-a atins încă obiectivele „operaţiunii militare speciale”.
Peskov a declarat că nu este prevăzut niciun dialog direct între Putin şi Xi în viitorul apropiat. Întrebat dacă cei doi au discutat, cu ocazia vizitei recente la Moscova a preşedintelui chinez, despre revenirea Ucrainei la frontierele din 1991, purtătorul de cuvânt a menționat că „nu a existat nicio discuţie despre asta”.
Jocul de glezne diplomatic al Kremlinului și Beijingului va continua și în perioada următoare, fără însă a exista un calendar exact pentru pace.
