de Isac Mihai | iun. 3, 2019 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Volodymyr-Zelensky-noul-țar-de-la-Kiev
Preşedintele Volodimir Zelenski este aşteptat să efectueze o vizită la Bruxelles marţi şi miercuri, prima în străinătate, în timpul căreia intenţionează să discute despre situaţia de securitate din estul Ucrainei cu oficiali de top ai NATO şi UE, relatează mass-media de la Kiev, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Până în acest moment, Casa Albă nu a confirmat nicio vizită a președintelui de la Kiev în SUA, pe marginea speculațiilor pe acest subiect din presa regională.
El urmează să aibă întâlniri, marţi, cu preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker şi cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, urmate de discuţii cu preşedintele Consiliului European Donald Tusk miercuri.
Zelenski intenţionează să abordeze situaţia de securitate din estul Ucrainei şi „să discute modalităţi de a intensifica eforturile internaţionale pentru a pune capăt războiului”, a declarat biroul său când a fost anunţată vizita săptămâna trecută. El a făcut din această chestiune o prioritate în discursul său de inaugurare. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 1, 2019 | FEDERATIA RUSA, Știri
Compania petrolieră de stat a Republicii Azerbaidjan, ”Socar”, ia în considerare posibilitatea achiziționării rafinăriei Antipinsky din regiunea siberiană rusă Tyumen, relatează mass-media de specialitate, citând Prime.ru, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Serviciul juridic al companiei (…) analizează propunerea de preluarea a uneia dintre cele mai mari rafinării independente din Rusia, Antipinsk”, relatează presa rusă, citându-l pe Elșad Nasirov, vicepreședinte al SOCAR.
Sursa citată mai arată că, dacă ”Socar” va decide să achiziționeze obiectivul, va fi primul activ al companiei azere în Rusia. Rafinăria Antipinsky, din regiunea Tyumen (n.r.-cea mai importantă regiune producătoare de gaz și petrol din Federația Rusă în acest moment), se află, acum, sub controlul băncii ”Sberbank”, cel mai mare creditor al întreprinderii. În data de 23 mai, banca a anunțat că a obținut drept de proprietate a 100% din acțiunile holdingului ”Vikay Industrial Limited”, care controlează 80% din acțiunile rafinăriei.
În plus, șeful ”Sberbank-ului”, Gherman Gref, a anunțat, la 24 mai, că banca pe care o conduce speră să găsească o tranzacție structurată de vânzare a rafinăriei.
Acțiune în justiție
Anterior, un tribunal din Londra a emis o ordonanță de înghețare a 225 milioane euro (250 milioane de euro) în active care aparțin rafinăriei de petrol Antipinsky a Rusiei. Ordonanța judecătorească a fost emisă în data de 30 aprilie în urma unui proces intentat de firma VTB Commodities Trading din Rusia, se arată în documentele consultate de KARADENIZ PRESS.
Părțile implicate în acest proces nu au răspuns solicitărilor KARADENIZ PRESS de a comenta decizia justiției britanice ori de a preciza dacă vor contesta în instanță decizia.
Rafinăria Antipinsky, care are o capacitate de 9 milioane de tone pe an, a oprit de mai multe ori în ultimele luni operațiunile curente din cauza lipsei fondurilor pentru plata livrărilor de țiței și a serviciilor de mentenanță curentă.
Oficiali din cadrul rafinăriei și-au anunțat luna trecută intenția de a declara faliment, în ciuda faptului că au primit, în ultimele 6 luni, fonduri de peste 30 de miliarde de ruble (460 de milioane de dolari) din partea Sberbank.
Ordonanța judecătorească se aplică, printre altele, echipamentului și proprietăților rafinăriei de pe teritoriul regiunii Tyumen, precum și produselor petroliere stocate acolo, dar și la o parte din instalațiile deținute în portul Murmansk.
VTB Commodities Trading a inițiat alte două procese în această lună împotriva rafinăriei de petrol Antipinsky, la tribunalul de arbitraj din regiunea Murmansk, mai arată surse juridice locale.
SOCAR, o prezență obișnuită în statele din bazinul Mării Negre
Ofensivă azeră
Azerbaidjanul intenționează să reia exporturile de țiței prin Rusia din 1 iulie, a declarat recent vicepreședintele Azerbaidjanului (SOCAR) Elshad Nassirov într-un comunicat remis agenției de presă KARADENIZ PRESS. Nassirov a mai declarat anterior că țara sa a solicitat deja autorităților federale ruse reluarea exporturilor.
El a mai precizat că volumul exportului de petrol în luna iulie ar fi de 80.000 de tone, cu o creștere suplimentară în următoarele luni.
Reamintim că SOCAR a oprit livrările prin portul Novorossiisk din Marea Neagră, în martie, din cauza operațiunilor de întreținere planificată a conductei Baku-Novorossiisk, care a început în data de 1 martie.
După suspendarea tranzitului prin Rusia, compania a deviat fluxurile brute prin propria conductă Baku-Tbilisi-Ceyhan, dând naștere la o serie de speculații privind posibila înghețare din motive politice a tranzitului petrolului azer prin teritoriul rus.
Exporturile de țiței prin Rusia în primele două luni ale acestui an au totalizat 164.800 de tone, arată un raport intern al SOCAR, citat de KARADENIZ PRESS. (D.N.)
de Isac Mihai | iun. 1, 2019 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Ucraina, UE
Ucraina și-a modernizat în mod semnificativ armata pentru a face față amenințării separatiste pro-ruse din Donbass
Germania şi Franţa doresc relansarea procesului de pace din estul Ucrainei şi organizarea de discuţii cu Rusia, au declarat, la Kiev, miniştrii de externe ai celor două state, Heiko Maas şi Jean-Yves Le Drian, relatează mass-media din Ucraina, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Şeful diplomaţiei germane, Heiko Maas, a menţionat o „discuţie excepţional de bună” cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a preluat săptămâna trecută funcţia de şef al statului şi care a afirmat în discursul inaugural că soluţionarea conflictului reprezintă una din priorităţile sale. Eforturile de mediere în formatul franco-german pentru stabilirea păcii în estul Ucrainei vor continua, a spus Maas. El a adăugat că „după această discuţie sunt de părere că acest lucru este şi posibil”.
Demers diplomatic
La rândul lor, surse politice de la Kiev au precizat că noul președinte al Ucrainei mizează pe reluarea cât mai rapidă a negocierilor în formatul Normandia.
Ziarul rus Korrespondent aminteşte că, în urmă cu câteva zile, Kremlinul, de asemenea, a sugerat că există posibilitatea organizării unei noi reuniuni cu privire la Donbas. ,,Aceste chestiuni sunt luate în considerare” – a declarat Dmitri Peskov, secretarul de presă al preşedintelui rus, Vladimir Putin, fiind întrebat de jurnalişti dacă este planificată o întâlnire la nivel înalt în aşa-numitul format Normandia.
Kiev-ul mizează pe semnarea unor documente care să garanteze retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, retragerea echipamentelor grele și a artileriei grele din Donbas, dezarmarea grupărilor armate separatiste și desfăşurarea unei misiuni de pace ONU ori UE în Donbas, care să controleze și frontiera de stat dintre Ucraina și Federația Rusă, solicitare refuzată cu obstinație de separatiștii pro-ruși și autoritățile de la Kremlin.
Volodymyr-Zelensky-noul-țar-de-la-Kiev
Conflict sângeros
Războiul din estul Ucrainei, de la graniţa cu Rusia, a izbucnit în urmă cu cinci ani, când Ucraina a înlăturat conducerea pro-rusă a ţării, manifestându-se în favoarea încheierii unui acord de asociere cu Uniunea Europeană.
În luptele dintre separatiştii (n.r.-susţinuţi de Rusia) şi armata ucraineană au fost ucişi aproximativ 13.000 de persoane, conform estimărilor ONU. Participarea efectivă a militarilor ruși la conflictul din Donbass a fost demonstrată de investigațiile mass-media. Rusia a negat în mod repetat acuzaţiile Kievului că ar alimenta conflictul prin furnizarea de arme şi de militari activi taberei separatiste.
Germania şi Franţa mediază negocierile de pace dintre Ucraina şi Rusia, în cadrul formatului Normandia. Preşedintele rus Vladimir Putin sprijină în mod public pozițiile liderilor separatişti.
Heiko Maas a denunţat, calificând-o drept ilegală, capturarea anul trecut de către Rusia a 24 de marinari ucraineni într-un incident din largul peninsulei Crimeea.
Crimeea, peninsulă legată geografic de partea continentală a Ucrainei, unde se află de mult timp o bază navală rusă la Marea Neagră, a fost anexată de Rusia în conflictul izbucnit în estul Ucrainei. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 31, 2019 | Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, Știri
Insulele Kurile, apărate furibund de Kremlim
Japonia a condamnat joi ceea ce a descris drept o creştere a prezenţei militare a Rusiei în arhipelagul aflat în dispută între cele două ţări după cel de-al Doilea Război Mondial, relatează agenția DPA, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Acumularea militară în Teritoriile de Nord este inacceptabilă pentru Japonia’, a declarat ministrul apărării nipon Takeshi Iwaya în finalul discuţiilor joi la Tokyo cu o delegaţie de înalţi responsabili ruşi, referindu-se la cele patru insule din arhipelagul Kurilelor de Sud (Etorofu, Kunashiri, Shikotan şi Habomai) în limbajul diplomatic japonez.
Bătălia rachetelor
Forţele sovietice au capturat insulele Kurile, sau Teritoriile de Nord, aşa cum le numeşte Japonia, cu peste 70 de ani în urmă în ultimele zile ale celui de-al Doilea Război Mondial. Din cauza acestei dispute teritoriale, între Rusia şi Japonia nu există nici astăzi un tratat de pace, care să pună capăt în mod oficial războiului din Pacific.
Prezent la discuţiile de la Tokyo, ministrul de externe rus Serghei Lavrov a insistat asupra faptului că Rusia are dreptul să desfăşoare activităţi militare în Kurilele de Sud. ‘Forţele armate ruse acţionează pe teritoriu suveran şi au dreptul să facă aceasta în baza dreptului internaţional’, a afirmat Lavrov, citat de TASS.
La rândul său, ministrul de externe rus şi-a exprimat preocuparea faţa de preconizata instalare în Japonia a unui sistem de apărare antirachetă american Aegis Ashore, în cadrul a ceea ce el a calificat drept o consolidare a colaborării militare nipono-americane.
Întâlnire la nivel înalt
Principalul rival geopolitic al Rusiei, SUA sunt aliat apropiat al Japoniei, furnizând o parte importantă a sistemelor de luptă folosite de forțele militare, navale și aeriene nipone. Ministrul apărării de la Tokio a insistat că instalarea sistemului american antirachetă nu reprezintă o ameninţare la securitatea Federaţiei Ruse.
Întâlnirea de la Tokyo s-a desfăşurat în formatul ‘doi plus doi’, implicând participarea miniştrilor de externe şi ai apărării din cele două ţări.
În paralel, Japonia şi Rusia pregătesc în prezent o reuniune între liderii lor, premierul nipon Shinzo Abe urmând să se întâlnească cu preşedintele rus Vladimir Putin în cadrul summitului G20, preconizat să aibă loc în iunie 2019 la Osaka.
Divergențe semnificative
Între Rusia şi Japonia se menţin divergenţe ‘foarte semnificative’ cu privire la problema insulelor Kurile, revendicate de cele două ţări, a afirmat la începutul lunii mai 2019 ministrul de externe rus Serghei Lavrov.
Înaintea unei întâlniri la Moscova cu omologul său japonez Taro Kono, şeful diplomaţiei ruse a apreciat că discuţiile anterioare au permis celor două ţări să-şi expună punctele de vedere. ‘Sper că aceste negocieri şi aceste consultări ne vor permite să înţelegem mai bine divergenţele noastre, chiar dacă aceste diferenţe rămân încă foarte semnificative’, a afirmat Lavrov, citat de agenţiile de presă ruse.
Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur cu Japonia
Istorie zbuciumată
Numite ‘Kurilele de Sud’ de către Rusia şi ‘Teritoriile de Nord’ de către Japonia, aceste insule vulcanice între Marea Ohoţk şi Oceanul Pacific se află în centrul unui diferend teritorial care a împiedicat cele două ţări să semneze un tratat de pace după cel de-al Doilea Război Mondial.
Tokyo consideră oficial cele patru insule anexate de URSS în 1945 – cu 20.000 de locuitori – ca făcând ‘parte integrantă din teritoriul japonez’.
Premierul nipon Shinzo Abe şi preşedintele rus Vladimir Putin au făcut o prioritate din rezolvarea acestui diferend şi s-au întâlnit de 25 de ori din 2013.
În noiembrie, Putin şi Abe au convenit la Singapore să accelereze negocierile în baza unei declaraţii din 1956.
Această declaraţie prevedea că URSS se angajează să restituie cele două insule mai mici (Shikotan şi Habomai) în schimbul încheierii unui tratat de pace. Or, negocierile, puternic încetinite după semnarea în 1960 a tratatului de cooperare între Tokyo şi Washington, nu au dat până acum vreun rezultat.
La sfârşitul lunii ianuarie, Vladimir Putin a indicat, după o întâlnire cu Shinzo Abe la Moscova, că este nevoie în continuare de o ‘muncă migăloasă’ pentru a se ajunge la semnarea unui tratat de pace.
Această dispută teritorială nu împiedică cele două ţări să întreţină relaţii economice, ilustrate în special prin importante investiţii nipone în Rusia, printre care cele ale grupului auto Toyota sau ale giganţilor în domeniul energetic. În ultimii ani, Abe şi Putin au discutat şi despre proiecte economice în insulele situate între Marea Ohoţk şi Oceanul Pacific.
Prezența militară a SUA în apropierea Kurilelor îngrijorează Kremlinul
Poziție rusă dură
Kremlinul a respins anterior orice ‘acord separat’ care ar prevedea o ‘returnare automată’ a unei părţi din insulele Kurile, aflate sub jurisdicţia Federaţiei Ruse, dar revendicate de Japonia. ‘În ultimele zile, am auzit o mulţime de raţionamente şi speculaţii politice potrivit cărora ar exista un fel de acord separat privind transferul unor insule şi aşa mai departe. Nu este cazul şi nu poate fi’, a afirmat anterior purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-o declaraţie la televiziunea publică rusă Rossia-1.
Revenirea la formatul de negocieri în baza Declaraţiei comune din 1956 privind încheierea unui tratat de pace cu Japonia nu înseamnă transferul automat al unor teritorii ruse părţii japoneze, a insistat Peskov, în cadrul emisiunii săptămânale ‘Moscova. Kremlin.Putin’, adăugând că Rusia şi Japonia, în problema Kurilelor, vor accepta un compromis care să nu contravină intereselor lor naţionale, potrivit TASS.
‘Putem oare spune că această (relansare a negocierilor) înseamnă o returnare automată a unor teritorii? Desigur, nu!’, a adăugat Dmitri Peskov.
Baze strategice
De cealaltă parte, Tokyo a asigurat anterior, prin vocea secretarului general al guvernului, Youshihide Suga, că în cazul în care Japoniei îi vor fi predate o parte din insulele Kurile, acolo nu vor fi instalate baze americane. Japonia oferă periodic astfel de asigurări diplomatice părții ruse, exprimându-și disponibilitatea pentru crearea unei zone demilitarizate în insulele Kurile după revenirea acestora sub jurisdicția japoneză.
Anual, armata rusă este implicată în exerciții militare masive în Marea Japoniei, ca parte a manevrelor periodice Vostok, desfășurate în Siberia şi Extremul Orient Rus, exerciţii în Marea Japoniei.
De exemplu, în cadrul manevrelor-gigant Vostok-2018, peste 2000 de militari și sute de vehicule militare, au efectuat exerciții, cu participarea Chinei, un alt rival militar, politic și economic al Japoniei. În total, peste 300.000 de militari, 36.000 de vehicule, 1.000 de avioane şi 80 de nave au luat parte la Vostok-2018.
Japonia se teme de o prezenţă militară sporită a Rusiei în această regiune şi îndeosebi în Insulele Kurile, între care patru, revendicate de Tokyo, sunt la originea tensiunilor dintre cele două ţări. (M.B./Mihai Isac)
de Isac Mihai | mai 30, 2019 | Balcani, Știri
Kosovo, problema strategica in Balcani
Şefa executivului sârb, Ana Brnabic, a fost declarată joi persona non-grata în Kosovo, în urma unor afirmaţii calificate drept ‘rasiste’ de către Pristina, un nou semn al tensiunii actuale între cele două părţi, relatează France Presse, citând oficialii de la Priștina, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Eu, ministru al afacerilor externe (…), nu voi permite premierului (Ana Brnabic) să intre în Kosovo atât timp cât ea vehiculează o ideologie rasistă şi ilicită împotriva poporului din Kosovo’, a scris Behgjet Pacolli pe contul său de Facebook.
Războiul declarațiilor
Ana Brnabic i-a atacat miercuri pe responsabilii din Kosovo, afirmând că aceştia sunt ‘oameni care au ieşit literalmente din pădure’, ‘terorişti care nu au fost condamnaţi’, ‘cea mai rea specie de populişti’.
Menționăm că înalți oficiali sârbi se deplasează cu regularitate în zonele majoritar sârbe din Kosovo, vizite pe care Pristina le aprobă în prealabil. Acest proces a fost suspendat după recentele intensificări ale violențelor din Kosovo
Preşedintele Hashim Thaçi, premierul Ramush Haradinaj, şeful parlamentului Kadri Veseli sunt toţi foşti lideri ai gherilei kosovare albaneze, care a luptat împotriva trupelor sârbe în timpul războiului din 1998-1999. Belgradul îi acuză că sunt criminali de război. Acest conflict s-a soldat cu 13.000 de morţi, în marea lor majoritate kosovari albanezi, aminteşte AFP.
Contraatac albanez
Hashim Thaçi a condamnat de asemenea afirmaţiile premierului Ana Brnabic, pe care le-a calificat drept ‘o altă mărturie a urii patologice a actualului regim al Serbiei împotriva cetăţenilor din Kosovo’.
Serbia nu recunoaşte autoproclamata independenţă a Kosovo, fosta sa provincie sudică, unde mai trăiesc încă aproximativ 120.000 de sârbi. Pristina încearcă să-şi impună suveranitatea în zonele în care aceştia alcătuiesc majoritatea populației, unde au creat structuri paralele de guvernământ, în pofida condamnărilor din partea comunității internaționale.
O operaţiune a poliţiei kosovare desfăşurată marţi împotriva unei reţele de contrabandă, desfăşurată în special în zonele sârbe, a provocat incidente atunci când populaţia a încercat să se opună. Doi poliţişti kosovari au fost răniţi prin tiruri cu arme de foc în localitatea Zubin Potok (nordul Republicii Kosovo).
Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia
Escaladare sârbă
Aşa cum face în mod regulat de fiecare dată când tensiunile escaladează, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a plasat armata în stare de alertă. Sute de militari, mașini de luptă și unități ale forțelor speciale au fost desfășurați la granița dintre cele două state.
Relaţiile între Belgrad şi Pristina s-au deteriorat, iar dialogul între cele două părţi se află în impas de mai multe luni. Un recent summit la Berlin nu a permis relansarea acestuia. O altă reuniune ar urma să aibă loc la începutul lunii iulie 2019 la Paris.
Serbia cere ridicarea taxelor vamale de 100% impuse produselor sale de către Republica Kosovo, care susţine că le va suspenda atunci când Belgradul îi va recunoaşte independenţa. Aceste taxe afectează în principal etnicii sârbi din Kosovo.
Sprijin rus
Administraţia Vladimir Putin a somat, marţi după-amiază, liderii din Kosovo să înceteze „provocările” la adresa Serbiei, în contextul tensiunilor dintre Priştina şi Belgrad.
Incursiunea în nordul Kosovo „are rolul de a genera temeri în rândul populaţiei non-albaneze şi de a prelua prin forţă controlul asupra acestor zone”, a declarat Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, relatează agenţia Associated Press. Kosovo „a provocat” Serbia, a adăugat aceasta.
Maria Zaharova a atras atenţia că incidentele de marţi afectează progresele înregistrate în eforturile de reconciliere dintre Belgrad şi Priştina. „Şefii străini trebuie să îi ţină sub control pe radicalii kosovari şi albanezi”, a insistat oficialul rus. (M.B.)
