de Isac Mihai | mai 29, 2019 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, UE
Kiev-ul vrea internationalizarea stramtorii Kerci
Ucraina vrea să obţină statut de strâmtoare internaţională pentru Kerci, care desparte Marea Neagră de Marea Azov, a declarat Olena Zerkal, adjunct al ministrului de Externe de la Kiev, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Este foarte important pentru mine să ne asigurăm că strâmtoarea Kerci primeşte statutul de strâmtoare internaţională. Asta ar soluţiona numeroase chestiuni care încă există”, a declarat oficialul ucrainean la postul Novoye Radio, citat de mass-media internațională.
Zerkal a discutat şi despre incidentul naval din zona strâmtorii Kerci, de la finalul anului 2018, când forţele ruse au confiscat trei nave ucrainene, iar echipajele au fost arestate, spunând că MAE de la Kiev „a pregătit deja o notă pe care o va înmâna astăzi (luni, n.red.) Ministerului rus de Externe, în care vom întreba unde ne putem recupera navele şi când şi unde vor putea consulii noştri să-i preia pe militarii noştri care sunt închişi în penitenciarul Lefortovo (din Rusia)”.
Arest prelungit
Tribunalul internaţional pentru Dreptul Mării (ITLOS) de la Hamburg a decis pe 25 mai că Rusia trebuie să elibereze pe militarii ucraineni reţinuţi în urma incidentului Kerci, însă Moscova a transmis că instituţia nu are autoritatea să judece acest caz.
Un tribunal rus a lăsat recent în vigoare arestul preventiv pentru cei 24 de marinari ucraineni capturați în noiembrie trecut într-un incident în Strâmtoarea Kerci, sfidând o decizie a tribunalului maritim al Națiunilor Unite. Judecătoria orășenească de la Moscova a spus că marinarii rămân în detenție cel puțin până în luna iulie, respingând demersurile de eliberare depuse de avocați. Cu două zile mai devreme, Tribunalul Internațional maritim de la Hamburg a cerut Rusiei eliberarea imediată a marinarilor și a celor trei vase capturate de ruși în noiembrie. Cererea a fost respinsă de Kremlin, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov declarând că legislația maritimă internațională nu este aplicabilă în acest caz.
Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur cu Ucraina
Războiul declarațiilor
Moscova susţine că mai multe nave ucrainene au pătruns, în data de 25 noiembrie 2018, în apele teritoriale ale Rusiei şi au încercat să comită acţiuni ilegale în această zonă. Navele ucrainene au ignorat solicitările forţelor navale ruse de a se opri şi au continuat să manevreze periculos, astfel că forţele ruse au folosit armamentul pentru a opri intruşii.
Conform unui acord bilateral din 2003, strâmtoarea Kerci care ar trebui utilizată în mod egal de Rusia şi Ucraina.
Strâmtorile Bosfor şi Dardanele, celelalte strâmtori din bazinul Mării Negre, au deja statut internaţional, regimul acestora fiind reglementat prin Convenţia de la Montreux, care este în vigoare din anul 1936. Potrivit convenţiei, în timp de pace, navele militare ale statelor neriverane nu pot depăşi anumite limite de tonaj total şi nu pot rămâne în Marea Neagră mai mult de 21 de zile. Tranzitarea strâmtorilor de către navele militare are statelor neriverane este supusă unei notificări prealabile către partea turcă, ce trebuie efectuată, de preferinţă, cu 15 zile înainte de realizarea tranzitului. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 28, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Oligarhul Ihor Kolomoisky amenință FMI
Ihor Kolomoisky, oligarhul care a sprijinit financiar și mediatic campania electorală a noului preşedinte al Ucrainei, Volodymyr Zelensky, vrea ca ţara să urmeze modelul Greciei şi să respingă programul de austeritate al Fondului Monetar Internaţional (FMI) sau să declare insolvenţa datoriei externe, aşa cum a făcut şi Nicolae Ceauşescu cu România, relatează Financial Times, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Declarațiile făcute de Igor Kolomoisky transmit semnale de alarmă pentru susţinătorii vestici ai Kievului, consideră analiștii politici, chiar dacă Zelensky a anunţat că va rămâne la termenii iniţiali pentru bailout-ul de 3,9 miliarde dolari.
Revenire triumfală
Îngrijorările ucrainienilor şi ale oficialilor vestici cu privire la influenţa oligarhului Kolomoisky asupra noului preşedinte au crescut după ce miliadarul a revenit la Kiev luna aceasta, după doi ani de exil autoimpus. În acelaşi timp, avocatul său personal a fost deja numit șeful administrației prezidențiale a noului preşedinte de la Kiev, Vladymyr Zelensky.
„În opinia mea, ar trebui să ne tratăm creditorii aşa cum face Grecia. Acesta este un exemplu pentru Ucraina”, a declarat Kolomoisky. Acesta s-a referit la faptul că în disputa cu creditorii din 2015, statul elen a devenit prima ţară dezvoltată din lume care nu a reuşit să îşi achite datoriile către FMI.
SUA și UE, bune de plată
Kolomoisky a mai declarat că SUA și UE ar trebui să elimine datoria externă a Ucrainei în întregime ca plată pentru suferința țării în timpul luptei sale cu Rusia. „Acesta este jocul tău, geopolitica ta”, a spus el. „Nu-ți pasă de Ucraina. Vrei să rănești Rusia, iar Ucraina este doar o scuză. ”
Reamintim că Ucraina are nevoie de banii FMI-ului pentru a-şi finanţa datoria externă care reprezintă circa 60% din PIB. Plăţile ar trebui să crească anul acesta şi anul următor, moment în care oligarhul sugerează că Ucrainei nu ar trebui să îi fie frică să declare insolvenţa. „De câte ori a declarat Argentina insolvenţa? (..) Şi ce dacă au restructurat-o? Este normal”, adaugă el.
Uniunea Europeană, bună de plată
UE, vinovata de serviciu
În locul beneficiilor și accesului la piața europeană, Kievul a primit cote și restricții la exportul de produse în Uniunea Europeană, cam aceasta ar fi concluzia autorităților locale. Fostul ministru al economiei Ucrainei, Victor Suslov, citat de mass-media din Ucraina, a declarat că după ce a fost semnat acordul de asociere cu Uniunea Europeană, Kievul a fost de acord cu condiții nefavorabile, care au dus la agravarea crizei economice din Ucraina.
Fostul ministru a mai declarat că o parte a acordului este crearea condițiilor favorabile pentru comerț pentru ambele părți. Doar că, în locul beneficiilor mult așteptate și accesului la piața europeană, Kievul a primit cote și restrciții la exportul produselor în UE, în timp ce mărfurile europene, fără obstacole ajungeau pe rafturile magazinelor din Ucraina.
„Nu putem concura cu economia din Europa, dar am ajuns să fim de acord să colaborăm conform condițiilor stabilit și urmate în UE. Putem constata că acordul semnat nu oferă condiții egale, mai mult de atât îl putem caracteriza ca fiind unul baza pe discriminare„, a spus fostul ministru.
Totodată, acest a comunicat că Ucraina înregistrează doar pierderi din cauza că poate exporta doar materie primă, în timp ce europenii exportă la Kiev produsele finite. Pentru producătorii autohtoni fiind o problemă mare realizarea mărfurilor. „În urma acestui fapt, economia și industria noastră moare”, a mai adăugat acesta. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 27, 2019 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Caspica, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Președintele rus Putin, alături de liderii statelor membre UEEA
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a avut la Nur-sultan (n.r.-Astana), capitala Kazahstanului, primele întîlniri informale cu Vladimir Putin, Alxandr Lukașenco și alți lideri ai țărilor Uniunii Eurasiatice, relatează mass-media de la Chișinău, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Vizita de lucru în Republica Kazahstan, unde are loc ședința Consiliului Suprem al Uniunii Economice Euroasiatice, va dura două zile, 28-29 mai. Agenda vizitei prezidențiale la Nur-Sultan prevede și întrevederi bilaterale cu liderii mai multor state-membre ale UEEA, precum Federația Rusă, Azerbaidjan, Kazahstan, etc..
Menționăm că Republica Moldova a obținut statutul de observator al Uniunii Economice Eurasiatice în luna mai 2018, datorită susținerii unanime a țărilor-membre ale acestei organizații. Cooperarea dintre Moldova și UEEA, care a început formal din momentul semnării Memorandumului corespunzător, în luna aprilie 2017. Organizația este considerată de unii analiști ca un vehicul pentru subordonarea statelor membre intereselor Kremlinului.
Președintele rus, Vladimir Putin, înger geopolitic pentru Igor Dodon
Desant în Rusia
Săptămâna trecuta, Igor Dodon a declarat că va pleca săptămâna aceasta la Moscova unde se va întâlni cu liderul rus Vladimir Putin. În marja unei întâlniri cu ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Vasneţov, președintele Dodon a declarat că la întoarcerea din Kazahstan, va întreprinde o vizită în Ufa, capitala Republicii Başkortostan, unde vor fi semnate acorduri de colaborare dintre această republică rusă și 4 regiuni ale Moldovei. (M.B.)
de Isac Mihai | mai 20, 2019 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina
Tătarii crimeeni, țintă favorită a FSB-ului din peninsulă
Autoritățile de la Kiev au solicitat comunităţii internaţionale să recunoască drept genocid deportarea stalinistă a 200.000 de tătari din Crimeea în urmă cu 75 de ani, relatează mass-media de la Kiev, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Cerem partenerilor noştri internaţionali să onoreze victimele inocente ale deportării, să condamne această crimă a regimului comunist totalitar şi să recunoască deportarea tătarilor din Crimeea din 1944 ca fiind un genocid”, potrivit ministerului afacerilor externe de la Kiev.
Recunoaștere la Kiev
Parlamentul Ucrainei, Rada Supremă, a recunoscut drept genocid deportarea tătarilor din Crimeea, iar pe 23 aprilie Mejils, adunarea populară a tătarilor din Crimeea, a făcut apel într-o scrisoare adresată statelor membre ale ONU să procedeze în mod similar.
Conform datelor deţinute de Kiev, 191.400 de persoane au fost deportate din Crimeea în primele două zile ale operaţiunii staliniste de deportare, în timp ce alte 5.989, acuzate că au cooperat cu Germania nazistă şi cu alte „elemente anti-sovietice” au fost arestaţi şi trimişi în Gulag sau în lagăre de muncă sovietice.
Tătarii din Crimeea, care au legături cu tătarii ruşi, au fost principalii locuitori ai peninsulei din Marea Neagră, anexată de Rusia în 2014, până când imperiul rus au cucerit-o în secolul al XVIII-lea.
În timpul perioadei staliniste, tătarii, asemenea cecenilor şi inguşilor, au fost deportaţi în masă în republici din Asia Centrală, reuşind să se întoarcă în Crimeea în timpul Perestroikăi şi, într-un număr mai mare, după căderea Uniunii Sovietice în 1991. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 17, 2019 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina
Volodymyr-Zelensky, noul-țar-de-la-Kiev
Rada Supremă de la Kiev (n.r.-parlamentul unicameral ucrainean) a fixat joi pentru lunea viitoare festivitatea de învestire a lui Volodimir Zelenski, ales preşedinte al Ucrainei cu peste 73% din voturi, după lungi tergiversări care au dezvăluit dificultăţile de a guverna cu care s-ar putea confrunta acest actor de comedie fără susţinerea unui partid politic, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Rezoluția a fost adoptată de 315 deputaţi, comparativ cu minimul de 226 voturi necesare.
Volodimir Zelenski a îndemnat parlamentarii să permită organizarea ceremoniei de învestire în luna mai, ceea ce i-ar putea oferi şansa să dizolve Parlamentul şi să convoace alegeri parlamentare anticipate, cât timp popularitatea sa este ridicată.
Războiul declarațiilor
Zelenski le-a cerut deputaţilor să fixeze data învestirii sale duminică, însă această idee a suscitat o controversă, Ucraina omagiind în această zi cele două milioane de victime ale represaliilor staliniste.
Promiţând să „distrugă sistemul” puterii post-sovietice, Volodimir Zelenski, actor de comedie fără niciun fel de experienţă politică, a câştigat detaşat al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 21 aprilie în faţa preşedintelui aflat la sfârşit de mandat Petro Poroşenko, acuzat că nu a făcut destul în lupta împotriva corupţiei endemice.
Chiar dacă preşedintele ales se angajează acum să menţină orientarea prooccidentală a acestei foste republici sovietice, programul să rămâne vag şi mulţi îşi pun întrebări în legătură cu capacitatea lui de a conduce o ţară ce se confruntă acum cu imense provocări, printre care războiul cu separatiştii proruşi din est, criza fără precedent în relaţiile cu Rusia şi gravele probleme economice.
Putin out
Preşedintele rus Vladimir Putin nu a fost invitat la ceremonia de învestire a lui Volodimir Zelenski în funcţia de preşedinte al Ucrainei, care va avea loc în data de 20 mai, a anunţat Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt de la Kremlin, citat de agenţia de presă Tass, preluată de KARADENIZ PRESS.
Peskov a transmis că momentan nu ştie dacă cei doi lideri vor avea contact după ce Volodimir Zelenski va fi învestit în funcţie. „Momentan, nu sunt la curent cu planuri de contact, telefonic sau în persoană, şi nu a existat nicio invitaţie pentru ceremonia de învestire”, a declarat Dimitri Peskov.
„În multe ţări, ceremonia de învestire nu include vizite ale liderilor străini”, a adăugat purtătorul de cuvânt de la Kremlin, menţionând că nu este la curent cu procedurile din Ucraina.
Vladimir Putin nu l-a felicitat pe Volodimir Zelenski după ce a fost ales în funcţie. (N.G.)
