Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, transformă aderarea Ucrainei la NATO în slogan electoral pentru prezidențiale
Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko, a declarat pentru publicaţia Hamburger Abendblatt, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, că, în următorii zece ani, Ucraina intenționează să devină membru al Alianței Nord-Atlantice. Potrivit liderului de la Kiev, „Ucraina dorește să se alăture cât mai rapid Alianţei Nord-Atlantice”. „Lucrăm foarte mult asupra aderării la NATO. Scopul nostru este să devenim stat membru al Alianței în următorul deceniu” a subliniat Poroșenko, pe fondul apropierii alegerilor prezidențiale ucrainene din 2019, el anunțându-și candidatura pentru un nou mandat.
Experiență ucraineamă pentru NATO
Conform declarațiilor președintelui ucrainean, citat de mass-media internațională, statele NATO ar putea învăța din experienţa Ucrainei cum să se opună Rusiei. În opinia sa, aderarea Ucrainei la NATO va face Alianța mai puternică și mai eficientă. Comentând anexarea Crimeii, Poroșenko a declarat că Rusia a distrus ordinea internațională stabilită după al Doilea Război Mondial și, prin urmare, pentru un sistem de securitate global, „nu există o alternativă la NATO”. Liderul de la Kiev a mai menționat că după ce Alianţa a acordat Ucrainei statutul de ţară aspirant, Kievul are nevoie de un plan de acțiune pentru obținerea calității de membru cu drepturi depline al NATO. „Vrem să primim acest plan de acțiune până la sfârșitul anului 2019” – a remarcat Poroşenko, adăugând că Ucraina intenţionează să îndeplinească toate cerințelor de aderare la NATO și la UE „cât mai curând posibil”.
Ușa NATO deschisă
Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a oferit recent Ucrainei statut de ţară aspirantă pentru aderarea la alianţa militară. „Uşa NATO rămâne deschisă oricărei ţări europene aflate în poziţia de a-şi asuma angajamentele şi obligaţiile de membru şi de a contribui la securitatea zonei euro-atlantice. Din 1949, numărul de state membre NATO a crescut de la 12 la 29, prin intermediul a şapte runde de extindere. În prezent, patru ţări partenere şi-au declarat aspiraţiile pentru aderarea la NATO: Bosnia şi Herţegovina, Georgia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi Ucraina”, potrivit unui comunicat al NATO, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Ţările care îşi exprimă intenţia de a adera la NATO sunt invitate la un dialog aprofundat cu Alianţa Nord-Atlantică despre aspiraţiile de membru şi reformele necesare, după care urmează participarea la manevre comune în cadrul Planului de Acţiune (MAP), prin intermediul căruia NATO furnizează asistenţă în pregătirea pentru aderare. Colaborarea pentru aceşti paşi nu reprezintă o garanţie pentru aderare, ci un mecanism-cheie al candidaturii.
Experiența militară ucraineană din Donbass, un punct forte pentru Kiev în negocierile cu NATO
Poroșenko, mulțumit de anunț
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a salutat anunţul făcut de NATO şi a spus că aşteaptă Planul de Acţiune în vederea aderării. „Salut această decizie importantă, mult aşteptată şi logică luată de NATO de a aprecia ambiţiile Ucrainei cu privire la Alianţă. Acest lucru a devenit o recunoaştere privind starea reală a relaţiilor noastre cu NATO. Este exact ce am discutat în timpul celei mai recente întâlniri cu secretarul general al NATO, la Munchen, precum şi în cadrul conversaţiei telefonice recente cu vicepreşedintele SUA. Apreciez poziţia fermă pentru sprijinirea Ucrainei, ţară pentru care îndeplinirea criteriilor de aderare la Alianţă este una dintre priorităţile de securitate naţională. Următoarea noastră ambiţie este un Plan de Acţiune pentru Ucraina”, a spus liderul de la Kiev, care și-a anunțat deja candidatura pentru un nou mandat prezidențial.
Ucraina a început demersurile pentru aderarea la NATO în 2014, după protestele antiguvernamentale din Maidan (Piaţa Independenţei din Kiev), în urma cărora preşedintele prorus Viktor Ianukovici a fost înlăturat şi ulterior acuzat de deturnarea fondurilor publice şi înaltă trădare.
Alianța, platformă electorală
Președintele Ucrainei Petro Poroșenko, a anunțat recent în timpul unei întâlniri cu bloggeri ucraineni că va candida pentru un al doilea mandat la alegerile prezidenţiale programate pentru luna martie 2019. „Șeful statului a spus că crede într-o eventuală victorie la aceste alegeri, deși este prevăzută și posibilitatea eşecului”, relatează pe pagina sa de Facebook bloggerul Viktor Tregubov.
În postarea personală bloggerul ucrainean a descris pe scurt problemele discutate în cadrul întâlnirii, adăugând, de asemenea, care sunt reformele din țară de care se mândrește Poroșenko. „Este mândru de reforma poliției și consideră că implementarea acesteia se datorează printre altele lui. De asemenea, șeful statului este satisfăcut de reforma judiciară și de noua componență a Curții Supreme”, a scris Tregubov.
Calcule electorale
Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.
Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor iar invitarea la Kiev a președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă. Presedintele Poroșenko a declarat de mai multe ori că intenționează să candideze pentru un nou mandat prezidențial în 2019, căutând obținerea sprijinului cancelariilor occidentale.
Președintele Poreșenko mizează pe sprijinul omologului său american, Donald Trump, așteptat în vizită în Ucraina în 2018
Aderarea, aventură politică
În 2018 Ucraina va depune cererea de aderare la NATO, a anunțat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euroatlantică de la Kiev, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei emisiuni de la postul ExpresoTv. „Eu cred că aceasta [cererea de aderare la NATO – nota red.] este doar o problemă de timp. Cred că în cele câteva luni până la summitul Alianței vom face acest lucru”, a spus vicepremierul ucrainean. Demnitarul a declarat că Ucraina a îndeplinit 80 la sută din totalul acţiunilor prevăzute în parteneriatul cu NATO. Restul, 20 la sută, urmează să fie realizate în 2019. În 2018 summitul NATO va avea loc în luna iulie la Bruxelles, fiind așteptată participarea unei importante delegații ucrainene, în frunte cu președintele Petro Poroșenko.
NATO în Constituția Ucrainei
De asemenea Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că aspirația Ucrainei de a adera la NATO ar putea fi introdusă anul acesta în Constituție, Alianţa Nord-Atlantică urmând să fie notificată în acest sens cu privire la schimbările din legislația ucraineană.
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.
Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat prezidențial. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.
Pe fundalul intensificării agresiunii rusești în Ucraina, numărul locuitorilor fostei republici sovietice care își doresc integrarea în NATO a crescut semnificativ, întrunind deja majoritatea, consideră o parte a mass-media de la Kiev.
Printre contracandidații lui Poroșenko la alegerile din 2019 se numără Iulia Timoșenko (lidera partidului Batkivșcina și fost premier al Ucrainei), Andrii Sadovîi (primarul orașului Lviv și liderul formațiunii Samopomici), oligarhul Vadim Rabinovici (liderul partidului pro-rus Za Jittia), Iurie Boiko (unul din liderii formațiunii pro-ruse Blocul Opoziției), etc..
Vise euroatlantice
Ucraina și-a exprimat intenția de a adera la NATO după ce un guvern prooccidental a fost constituit în februarie 2014, după revoltele din piața Maidan, anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia și declanșarea unui conflict în estul separatist. Înaintea acestor evenimente, doar 20% dintre ucraineni erau favorabili aderării țării lor la NATO.
Planuri similare sunt anunțate periodic de către președintele Poroșenko, inclusiv în 2015, la câteva luni de la obținerea primului mandat prezidențial, într-un interviu acordat postului de televiziune francez iTele. ‘Intenționez să desfășor un referendum pentru ca poporul să decidă’, a declarat liderul ucrainean, subliniind că aderarea Ucrainei la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este o ‘chestiune fundamentală’ pentru țara sa. ‘Europa nu poate fi completă fără Ucraina’, a afirmat Poroșenko, adăugând că este conștient că țara sa are nevoie de o ‘reformă din interior pentru a se ralia standardelor europene’ declara în 2015 liderul de la Kiev.
Reamintim că autoritățile de la Kiev au semnat un acord de asociere cu UE, facilitând îndeosebi schimburile comerciale și obținând un regim de scutire de viză pentru majoritatea țărilor din UE, acesta intrând în vigoare de la 1 septembrie.
La rândul său, Rusia denunță în termeni duri apropierea NATO de frontierele Rusiei, precum și orice formă de colaborare dintre Kiev și Bruxelles, pe fondul implementării acordului de asociere. Autoritățile de la Kiev acuză Kremlin-ul că a declanșat războiul din Donbass tocmai pentru a îngheța prospectele de aderare ale Ucrainei la NATO și UE. (N.G./M.I.)
Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, pregătit pentru escaladarea conflictului diplomatic cu Federația Rusă
Kievul înăspreşte controalele pentru cetăţenii ruşi care călătoresc în Ucraina, potrivit unui decret semnat în această săptămână de preşedintele Petro Poroşenko, încă o măsură a autorităţilor ucrainene de a se distanţa de vecinul lor fost aliat, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Surse diplomatice de la Kiev, citate de mass-media, au menționat că pasul următor va fi introducerea vizelor pentru anumite categorii de cetățeni ruși care vor dori să viziteze Ucraina. Noile măsuri vor fi introduse până la alegerile prezidențiale ucrainene din 2019. Moscova a denunțat periodic măsurile implementate de Kiev.
Menționăm că cetățenii din cele două state au călătorit liber între ţările lor de la prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, dar Kievul a încercat să implementeze un regim mai strict în urma anexării Crimeii de către Rusia în 2014 şi rolului acesteia în conflictul separatist din estul Ucrainei.
Apărarea securității statului
Președintele Poroşenko a semnat acum un decret care cere ruşilor şi cetăţenilor din alte câteva ţări să notifice autorităţile ucrainene în prealabil cu privire la motivul călătoriei lor în Ucraina. Aceasta vizează „apărarea securităţii statului şi neutralizarea ameninţărilor în domenii privind migraţia şi cetăţenia”, a precizat administraţia lui Poroşenko într-un comunicat, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Decretul se referă la „străini, în special cetăţeni ai Federaţiei Ruse şi persoane fără cetăţenie, care provin din ţări cu risc de migraţie”, se spune în comunicat, fără a fi oferite detalii suplimentare despre ţările în cauză. Potrivit serviciului de frontieră al Ucrainei, în 2017 au fost înregistrate 1,5 milioane de călătorii efectuate de ruşi în Ucraina. Guvernul are o lună la dispoziţie pentru a pune în aplicare decizia, dar nu este clar când va intra în vigoare noua regulă.
Controale biometrice
La începutul anului 2018, Ucraina a introdus controale biometrice pentru ruşii care intră în ţară, dar guvernul de la Kiev nu a impus şi un regim oficial de vize, în pofida presiunilor exercitate de mediile politice de opoziție, în contextul acutizării situației politice interne de la Kiev.
Relaţiile dintre Kiev şi Moscova sunt la cel mai scăzut nivel după ce Rusia a anexat Peninsula Crimeea şi i-a sprijinit pe separatiştii proruşi din regiunea Donbas în estul Ucrainei într-un conflict în curs de desfăşurare ce a dus la moartea a peste 10.000 de persoane.
Ucraina a rupt relațiile economice cu Rusia
Totodată, Kievul a denunţat unilateral Programul de cooperare economică dintre Ucraina şi Rusia, conform premierului ucrainean, Volodimir Groisman, citat de mass-media internațională, preluată de KARADENIZ PRESS. Potrivit sursei citate, Cabinetul de Miniștri de la Kiev a denunţat Programul de cooperare economică dintre Ucraina şi Federaţia Rusia pentru perioada2011-2020. Oficialul ucrainean a precizat că Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev urmează să notifice în acest sens Guvernul de la Moscova.
Programul de cooperare economică între Ucraina şi Federaţia Rusă a fost semnat la 7 iunie 2011, de către premierii ucrainean şi rus de la acea vreme, Mikola Azarov şi Vladimir Putin, şi reflecta o viziune complexă convenită de cele două ţări asupra perspectivelor cooperării în domeniul economic pe termen lung în calitate de state partenere cu drepturi independente egale. Programul conţinea obiectivele și mijloacele dezvoltării acestei cooperări economice ruso-ucrainene, principalele direcții în acest sens, sectoarele prioritare și rezultatele scontate. (N.G.)
Premierul Ucrainei, Volodimir Groisman, denunță acordurile comerciale cu Federația Rusă
Kievul a denunţat unilateral Programul de cooperare economică dintre Ucraina şi Rusia, a declarat premierul ucrainean, Volodimir Groisman, citat de mass-media internațională, preluată de KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate, Cabinetul de Miniștri de la Kiev a denunţat Programul de cooperare economică dintre Ucraina şi Federaţia Rusia pentru perioada 2011-2020. Oficialul ucrainean a precizat că Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev urmează să notifice în acest sens Guvernul de la Moscova.
Programul de cooperare economică între Ucraina şi Federaţia Rusă a fost semnat la 7 iunie 2011, de către premierii ucrainean şi rus de la acea vreme, Mikola Azarov şi Vladimir Putin, şi reflecta o viziune complexă convenită de cele două ţări asupra perspectivelor cooperării în domeniul economic pe termen lung în calitate de state partenere cu drepturi independente egale. Programul conţinea obiectivele și mijloacele dezvoltării acestei cooperări economice ruso-ucrainene, principalele direcții în acest sens, sectoarele prioritare și rezultatele scontate. (N.G.)
Autoritățile de la Kiev au avertizat alegătorii ruşi că nu le va permite accesul la consulatele ţării lor pentru a vota în cadrul scrutinului prezidenţial rus, organizat în data de 18 martie 2018, după patru ani de la anexarea peninsulei Crimeea de către Moscova, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Această decizie a fost luată ca reacţie la ‘organizarea ilegală’ a alegerilor prezidenţiale ruse în Crimeea, unde vor fi deschise secţii de votare în oraşele Sevastopol şi Simferopol.
Avakov, vârf de lance
Ministrul de interne Arsen Avakov, un cunoscut promotor al unei politici dure față de Moscova, a anunţat pe pagina sa de Facebook că forţe ale poliţiei vor păzi reprezentanţele diplomatice ale Rusiei în Ucraina, ‘la Kiev, Harkov, Odessa şi Lvov, şi nu le va permite cetăţenilor ruşi să pătrundă în aceste clădiri pentru a vota’. ‘Având în vedere războiul hibrid şi agresiv al Rusiei împotriva Ucrainei (…), Ministerul de Interne ucrainean consideră imposibilă organizarea pe teritoriul ţării de alegeri care încalcă legile Ucrainei’, a declarat ministrul Arsen Avakov.
Acuzații ruse
Rusia a denuntat o „ingerinta” a Kievului in afacerile sale interne, dupa decizia autoritatilor ucrainene de a refuza alegatorilor rusi accesul la consulatele din tara lor pentru a vota la alegerile prezidentiale de duminica, relateaza mass-media locală. Aceasta decizie „nu poate provoca nimic altceva decat indignare”, a declarat diplomatia rusa intr-o declaratie. „Interferenta deschisa in afacerile interne ale Federatiei Ruse este evidenta”, se arata intr-un comunicat. (N.G.)
Cancelarul german Angela Merkel vrea să evite adoptarea unor noi sancțiuni împotriva Federației Ruse
Liderul de la Berlin, Angela Merkel, şi-a exprimat speranţa privind relansarea procesului de pace în Ucraina după alegerile prezidenţiale care vor avea loc pe 18 martie în Rusia, în condiţiile în care acordurile de la Minsk, încheiate sub egida Berlinului şi a Parisului, sunt în impas de luni de zile, relatează mass-media germană, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.
”Vom vedea după alegerile din Rusia de duminică (18 martie) cum vom putea să dăm un nou impuls pentru progrese veritabile în acest proces de la Minsk”, a declarat dna Merkel într-o conferinţă de presă la Berlin, cu câteva zile înainte de scrutinul din Rusia, al cărui mare favorit este Vladimir Putin.
Acordurile de la Minsk, fără rezultat
”Aştept deja din prima zi a semnării acestor acorduri de la Minsk să ajungem la o încetare a focului care să ţină mai mult de 10 zile, este primul obiectiv’, a adăugat dna Merkel.
Acordurile de la Minsk, semnate pe 12 februarie 2015, sub egida Berlinului şi a Parisului, nu au dus niciodată la încheierea conflictului, deoarece Rusia şi separatiştii proruşi, de o parte, şi Ucraina, de cealaltă, se acuză reciproc de exacerbarea tensiunilor.
Kievul şi occidentalii acuză, de asemenea, Rusia că îi susţine militar pe rebeli, ceea ce Moscova dezminte.
O tentativă de a înfiinţa o misiune de ”căşti albastre” nu a reuşit, în pofida unui acord de principiu al părţilor în conflict şi a unor negocieri care au durat luni de zile. Ucraina și marea majoritate a comunității internațională insistă ca misiunea de pace să fie desfășurată pe întreg teritoriul aflat în conflict, mai ales pe granița de stat dintre Ucraina și Federația Rusă. La rândul său, Kremlinul insistă ca aceste forțe, care să provină și din state aliate Moscovei, precum Belarus ori Armenia, să fie desfășurate strict pe linia de contact dintre forțele guvernamentale și cele separatiste pro-ruse.
Sancțiunile, evitate de Berlin
Întrebată în legătură cu o eventuală ridicare a sancţiunilor impuse Rusiei în legătură cu conflictul din Ucraina, Angela Merkel a subliniat că acest subiect nu este la ordinea zilei. ”Doresc să avem mai întâi progrese şi apoi să putem discuta despre problema sancţiunilor. Dar trebuie să fie progrese bune şi importante”, a mai spus cancelarul german.
Conflictul dintre armata ucraineană şi separatişti s-a soldat cu peste 10.000 de morţi de la declanşarea sa în aprilie 2014, atât civili, cât și combatanți.
Brexit, model pentru Ucraina
Anterior, ex-ministrul german de externe Zigmar Gabriel a efectuat o vizită la Kiev, unde a discutat și viitoarele relații dintre blocul comunitar și Kiev. Oficialul german sugerase că viitorul acord al Uniunii Europene cu Marea Britanie cu privire la Brexit ar putea să servească drept model pentru relaţiile UE cu alte state, cum sunt Turcia şi Ucraina. ”Dacă putem ajunge la un acord inteligent cu Marea Britanie care va configura relaţiile cu Europa după Brexit, atunci acesta ar putea servi ca model pentru alte ţări”, a declarat acesta.
El a afirmat pentru presa germană că nu vede nici Turcia, nici Ucraina aderând la blocul comunitar în curând, şi că, de aceea, UE ”trebuie să aibă în vedere forme alternative de cooperare mai strânsă”. El a mai sugerat că o astfel de abordare de către Bruxelles ar putea duce la o ”nouă formă de uniune vamală, mai strânsă” cu Turcia, ofertă care nu a fost făcută și Ucrainei.
Aceste declarații au stârnit nemulțumirea liderilor de la Kiev, care au avertizat Bruxelles-ul cu privire la scăderea dramatică a sprijinului pentru Uniunea Europeană și NATO în rândul populației din Ucraina.
Menționă că Berlinul nu susține aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și NATO în următorii ani, inclusiv pe fondul lipsei de reforme structurale și în domeniul luptei anticorupție din Ucraina. (N.G.)
