Firma Audi a incetat furnizarea de tehnica militara catre autoritatile siriene
Conform televiziunii Al – Arabia, în evementele politice din Siria a hotărât să se implice producătorul german de automobile, Audi.Astfel producătorul auto, exprimându-şi solidaritatea cu „suferinţele poporului sirian”, a cerut preşedintelui sirian Bashar al – Assad să înceteze utilizarea automobilelor Audi in scopuri militare.
Surse din cadrul opoziţiei siriene au declarat ca reprezentanţa Audi din Damasc a primit indicaţii din Germania să nu mai livreze automobile preşedintelui, „ca urmare a crimelor săvârşite de către trupele lui al – Assad în diferite colţuri ale Siriei”. În speţă, interdicţia vizează şi maşinile care de acum au fost achitate şi a comenzilor speciale pentru mijloace de transport blindate.
În urma acestor evenimente, serviciul de achiziţii ale Cancelariei de stat a Siriei a convocat o şedinţă specială la care au fost invitaţi reprezentanţi ai producătorilor de automobile din Rusia şi China. Ei au fost rugaţi, în decurs de doua săptămâni, să prezinte oferte de livrare a 20 de automobile blindate. Conducerea siriană doreşte ca automobilele să fie dotate cu cele mai modrene mijloace de comunicaţii, iar blindajul să reziste nu doar gloanţelor ci şi să reziste la lovituri directe ale aruncătoarelor de mine şi lansatoarelor de grenade.
Rusia si China au utilizat drepturile de veto in Consiliul de Securitate ONU pentru blocarea unui proiect de rezolutie care ameninta cu sanctiuni regimul din Siria. „Marea Britanie este consternata de vetoul exercitat de Rusia si China”, a declarat ambasadorul britanic la ONU, Mark Lyall Grant, acuzand cele doua mari puteri ca „pun interesele nationale in fata vietilor a milioane de sirieni”. In schimb, Rusia a argumentat, prin vocea ambasadorului Vitali Ciurkin, ca proiectul de rezolutie deschidea calea sanctiunilor si unei interventii militare straine in Siria. Statele Unite considera ca membrii Consiliului de Securitate ONU „au esuat in totalitate” in criza din Siria, afirmand ca vor intensifica actiunile in afara acestui organism al Natiunilor Unite, conform ambasadorului Susan Rice. La randul sau, Parisul apreciaza ca decizia Moscovei si Beijingului de blocare a proiectului de rezolutie pune in pericol planul propus de emisarul Kofi Annan.
Conferinta Asociatiei Natiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) si-a inceput lucrarile in Cambodgia, la Phnom Penh, acolo unde urmeaza sa se desfasoare reuniuni cu reprezentanti ai structurilor diplomatice din SUA, UE si Japonia. Cea mai acuta disputa va viza problema insulelor din Marea Chinei de Sud, asupra carora au pretentii China si alti cinci vecini ai sai. Washingtonul se foloseste de aceste dispute pentru a stopa expansiunea Chinei. Pe fondul concurentei celor doi giganti, Moscova este nevoita sa se impace cu un rol secundar intr-o regiune cu o economie in plin avant, noteaza cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.Reuniunea a concis cu cea de-a 45-a aniversare de la infiintarea asociatiei, din care fac parte 10 state din Asia de Sud-Est, a caror populatie se cifreaza in total la 600 de milioane. Rolul ASEAN pe plan global creste nu doar datorita bogatiilor naturale ale regiunii: potrivit pronosticurilor Fondului Monetar International (FMI), in urmatorii doi ani cinci tari din ASEAN – Indonezia, Tailanda, Filipine, Malaezia si Vietnam – vor depasi restul lumii. in 2013, economia celor cinci tari va creste cu 6,2%, in timp ce economia SUA doar cu 2,4%, a zonei euro – cu 0,9%, iar a Japoniei – cu 1,7%.
UE incearca aprofundarea relatiilor cu statele ASEAN
Nu este de mirare ca marile puteri, precum UE, incearca sa-si extinda contactele cu ASEAN, trimitand la forumul asociatiei dedicat securitatii regionale, forum ce se va desfasura dupa conferinta, reprezentanti de vaza. SUA vor fi reprezentate de secretarul de stat Hillary Clinton, iar China – de ministrul de externe Yang Jiechi. Acesti politicieni vor trebui sa duca o lupta acerba in spatele culiselor, pentru influenta in regiune. Cea mai vehementa confruntare se va desfasura, dupa cum estimeaza Wall Street Journal, in jurul proiectului privind ‘codul de comportament’ al tarilor implicate in disputa pe marginea insulelor din Marea Chinei de Sud. Asupra unora dintre aceste insule pretind, pe langa China, tari precum Vietnam, Filipine, Malayezia si Brunei, dar si Taiwanul. in trecut, conflictul a luat forma unor ciocniri pe mare intre China si Vietnam, precum si la o confruntare intre Filipine si China, aminteste Nezavisimaia Gazeta.
Cod de comportament
tarile ASEAN au elaborat propuneri pe marginea punctelor principale ale codului de comportament in problema insulelor din Marea Chinei. Adoptarea acestui cod va permite depasirea divergentelor prin metode pasnice. Care va fi reactia Chinei? Reprezentantii Ministerului de Externe de la Beijing s-au exprimat in acest sens destul de evaziv: China va fi gata sa discute codul cand vor fi intrunite toate conditiile necesare. Ce se ascunde in spatele acestei formulari? in opinia lui Iakov Bergher, expert al Institutului Orientului Extrem din cadrul Academiei de stiinte a Federatiei Ruse, ‘linia Chinei consta in a nu admite niciun fel de coalitii’. China interpreteaza incercarile de a formula o pozitie comuna a ASEAN ca fiind indreptate impotriva sa. Beijingul vrea sa rezolve problemele pe principii bilaterale, desfasurand negocieri cu fiecare tara in parte care isi proclama drepturi asupra insulelor. in ceea ce priveste interesele Rusiei in regiune, Bergher a subliniat ca disputa din jurul insulelor se rasfrange asupra relatiilor ruso-chineze. Rusia livreaza bombardiere Su-30 Vietnamului, iar o companie afiliata Gazprom desfasoara, pe baza unui acord cu aceeasi tara, lucrari de cercetare in Marea Chinei de Sud. in septembrie, la Vladivostok se va desfasura summitul Cooperarii Asia-Pacific. Potrivit Nezavisimaia Gazeta, jocul nu se va duce de pe pozitii de egalitate, conditiile fiind dictate de ‘grei’. De altfel, si componenta participantilor la reuniunile din Phnom Penh este elocventa: Rusia va fi reprezentata acolo de catre ministrul-adjunct al afacerilor externe, Igor Morgulov. Este evident ca atentia va fi atintita asupra declaratiilor lui Yang Jiechi si Hillary Clinton. Obiectivul eforturilor secretarului de stat american consta in a trage de partea SUA acele state care sunt implicate in disputa cu Beijingul. Deloc intamplator, inainte de conferinta din Cambodgia, Hillary Clinton a desfasurat o vizita la Hanoi, aminteste Nezavisimaia Gazeta la finalul articolului.
Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, si-a exprimat înca o data îngrijorarile cu privire la o lege americana ce sanctioneaza oficiali rusi pentru abuzuri privind drepturile omului. De asemenea, acesta a facut referire si la planurile SUA în legatura cu scutul antiracheta din Europa, într-un discurs sustinut luni în fata diplomatilor rusi. „Schimbarea amendamentului antisovietic Jackson-Vanik cu o lege antirusa, precum si tendinta (Washingtonului) de a distorsiona echilibrul strategic prin crearea unui scut antiracheta nu poate decat sa ne îngrijoreze”, a declarat el, preluat de RIA Novosti. Luna trecuta, o comisie a Senatului american a adoptat în unanimitate o lege denumita dupa numele avocatului rus care a murit în detentie în 2009, Serghei Magnitki, si care impune restrictii de calatorie si înghetarea averilor unor oficialil rusi care au avut legatura cu încarcerarea si decesul acestui avocat, precum si cu alte abuzuri comise în Rusia în privinta drepturilor omului. Putin a declarat ca solutia pentru „multe probleme globale si regionale” depinde de relatiile dintre Rusia si Statele Unite, adaugand ca a „luat nota” de „declaratiile dure” ale unor oficiali americani despre Moscova. Unul dintre subiectele de discordie este Siria, unde partile aflate în conflict ar trebui încurajate sa ajunga la o rezolvare politica a situatiei prin dialog, sustine Putin.
Prioritatile diplomatiei ruse
Moscova isi doreste sa mentina cooperarea speciala cu puterile emergente ca China si India, a adaugat Putin, exprimandu-si, de asemenea, îngrijorarile cu privire la agravarea problemelor economice din Europa. „Cooperarea cu China are cea mai mare importanta strategica si practica”, a declarat Putin. „Intentionam sa acordam o atentie speciala aprofundarii tuturor formelor de cooperare cu partenerii nostri chinezi, inclusiv coordonarea actiunilor noastre pe agenda internationala”, a adaugat el. „Firesc, vom revigora legaturile noastre traditionale cu Europa”, a declarat presedintele rus. „Va reamintesc: peste un sfert din comertul extern al Rusiei are loc cu Germania, Italia, Franta si Olanda”, a adaugat el. „Summitul din iunie al UE a confirmat caracterul prioritar al dialogului strategic ruso-european. În acelasi timp, nivelul cooperarii cu UE în viziunea noastra nu a atins potentialul maxim”, a explicat presedintele rus. „Împreuna cu Europa putem atinge tinte ambitioase, mult mai ambitioase decat în prezent – crearea unei piete unice de la Atlantic la Pacific cu o valoare de trei trilioane de euro. Viata cere masuri în acest sens”, a adaugat el. Putin a recunoscut însa ca este pesimist în legatura cu abilitatea Europei de a gasi o solutie viabila la criza economica actuala. „Trebuie sa recunoastem ca nu vedem pana acum optiuni viabile pentru depasirea crizei economice globale. In plus, perspectivele devin tot mai alarmante si problemele privind datoriile din zona euro si alunecarea acesteia în recesiune reprezinta doar varful aisbergului problemelor structurale nerezolvate”, a subliniat Putin. „Lipsa unor modele de dezvoltare noi împotriva unui context de conducere erodata în motoarele economice traditionale, ca Statele Unite, Uniunea Europeana si Japonia, reprezinta o tergiversare a dinamicii dezvoltarii globale”, a afirmat el. Lupta pentru accesul la resursele naturale se intensifica, provocand fluctuatii anormale în privinta materiilor prime si a pietei energiei, considera presedintele rus. „Caracterul multivectorial al dezvoltarii globale care s-a intensificat ca rezultat al crizei si tulburarile sociale si economice interne slabesc dominanta asa-numitului Occident istoric … Iar eu vreau sa subliniez ca acest lucru nu ne bucura deloc”, a adaugat el.
Parlamentului de la Kiev permite guvernului ucrainean sa demareze procedurile de atragerea a unor investitii chineze de circa trei miliarde de dolari in domeniul agriculturii, potrivit jurnalistilor de la Nezavisimaia Gazeta. Concret, este vorba de constructia unor unitati de productie, precum si de proiecte privind achizitia de semninte si vanzarea de alimente. Expertii sunt convinsi ca Beijingul aplica tactica pasilor mici pentru o intrare majora pe piata agrara a Ucrainei. Pentru ca anul viitor se intentioneaza a permite cumpararea-vanzarea de terenuri agricole in Ucraina. Legea privind atragerea de investitii chineze a fost adoptata de parlament cand opozitia parasise deja sala Radei supreme in semn de protest fata de votul la legea referitoare la limbile regionale. In urma cu o luna, ministrul ucrainean al Agriculturii, Nikolai Prisazniuk, a declarat ca Beijingul promoveaza activ proiecte de colaborare. „Impreuna cu partea chineza elaboram planuri comune pentru constructia unei unitati pentru productia de pesticide, avand in vederea ca, in prezent, Ucraina importa in proportie ingrasaminte in valoare de 1 miliard de dolari. Ucraina este interesata de acele masini agricole fabricate de China. Intr-o prima etapa, vom importa, dar deja se lucreaza la un proiect pentru realizarea unei intreprinderi mixte de tractoare pe teritoriul tarii noastre”, a spus ministrul.
Pericolul invaziei demografice
Acesta a mai precizat ca sunt avute in vedere si alte proiecte in diferite domenii agricole – de la cresterea animalelor si a plantelor, la modernizarea unor unitati de resort. Ministrul a subliniat ca aceasta colaborare va permite Ucrainei si Chinei sa intre pe pietele agricole din terte tari. Surse apropiate guvernului citate de publicatia citata sustin ca, in prezent, sunt analizate sase proiecte ucraineano-chineze, de importanta nationala. Ele nu au fost anuntate public, dar sunt legate de dezvoltarea energeticii – traditionala si alternativa, transport, drumuri, parcuri industriale, modernizarea sistemelor de izolare termica a locuintelor, scoli computerizate. In plus, au precizat respectivele surse, China manifesta un interes deosebit pentru terenurile agricole ale Ucrainei, in special pentru dezvoltarea zonelor de stepa din Crimea, dar ca, deocamdata, eforturile Beijingului pe aceasta directie au fost franate. Numai din 2013 Ucraina intentioneaza sa permita achizitia de pamanturi agricole, au precizat interlocutorii cotidianului rus.Comentand, specialistii au privit lucrurile si din alta perspectiva: venind pe o piata pentru participarea la realizarea diferitelor proiecte, chinezii se adapteaza rapid, aducandu-si inclusiv familiile. „In Ungaria au demarat o serie de proiecte de investitionala in colaborare cu China, iar in doi-trei ani, aparuse deja o diaspora de 200.000 de chinezi. In Ucraina nimeni nu stie, deocadata, cate sute de mii de chinezi traiesc. Dar statul este obligat sa tina cont si de factorul demografic angajand diferite programe investitionale. In caz contrar, in cativa ani ne vom alege cu o mare durere de cap: taranii nostri cu greu se vor obisnui cu ideea ca de pamanturile lor raspund chinezii. Diferenta de religie, cultura, traditii este atat de mare, incat conflictele sunt de neevitat. De aceea, actualele planuri pot deveni un fel de bomba cu efect intarziat”, a estimat unul dintre specialistii contactati de NG.
