de Anatol Terzi | iun. 22, 2012 | Info Caspica, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Acordul interguvernamental pentru construcţia gazoductului Trans-Anatolian (Tanap) ar putea fi semnat săptămâna viitoare de Turcia şi Azerbaidjan.
La finele anului trecut, Turcia şi Azerbaidjan au semnat un memorandum de înţelegere pentru construcţia unei conducte de gaze cu o lungime de 2.000 de kilometri care să facă legătura între frontiera Turciei cu Azerbaidjanul şi graniţa Turciei cu Bulgaria. “Lucrările au intrat în faza finală. Se aşteaptă ca acordul interguvernamental să fie semnat săptămâna viitoare la Istanbul”, a declarat un oficial turc de rang înalt, citat de agenţiile de pesă internaţionale. Un alt oficial a spus că ceremonia de semnare ar putea avea loc pe data de 26 iunie, în prezenţa premierului turc Tayyip Erdogan şi a preşedintelui azer Ilham Aliev, dar există şi posibilitatea să fie amânată câteva zile.
Turcia are o participaţie de 20% în proiectul Tanap, în timp ce compania petrolieră azeră Socar deţine o participaţie de 80%. Conducta Tanap, al cărei preţ estimativ este de cinci-şapte miliarde de dolari, ar urma să aibă o capacitate de 16 miliarde metri cubi pe an şi va utiliza gazele naturale produse la zăcământul Shah Deniz II. Odată aprobat, lucrările de construcţie ar urma să demareze la finele lui 2013 sau începutul lui 2014. Analiştii avertizează că proiectul Tanap ar putea submina proiectul Nabucco, chiar dacă oficialii turci susţin că Turcia va continua să fie parte a proiectului Nabucco.
de Anatol Terzi | iun. 20, 2012 | Info Caspica, România, Știri, Uncategorized @ro
În urmă cu 20 de ani, România devenea al doilea stat, după Turcia, care a recunoscut independenţa Republicii Azerbaidjan, la 11 decembrie 1991.
Relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost stabilite formal la 19 iunie 1992, iar Ambasada României la Baku a fost deschisă la 3 noiembrie 1998. În perioada de timp scursă de la recunoaşterea independenţei Republicii Azerbaidjan de către România şi stabilirea relaţiilor diplomatice au avut loc mai multe vizite şi întrevederi bilaterale la nivel înalt.
Ministerul Afacerilor Externe salută astfel aniversarea a 20 de ani de la stabilirea de relaţii diplomatice cu Republica Azerbaidjan, după recunoaşterea de către ţara noastră a independenţei acestui stat la 11 decembrie 1991. MAE precizează că, în cei 20 de ani, relaţiile dintre cele două state s-au dezvoltat progresiv, înregistrând o evoluţie ascendentă, ca rezultat al iniţiativelor şi demersurilor convergente ale ambelor părţi de consolidare a încrederii şi cooperării în diverse domenii de interes.
Potrivit sursei citate, un moment de referinţă în relaţiile dintre România şi Azerbaidjan l-a constituit semnarea la 28 septembrie 2009 de preşedinţii celor două ţări a „Declaraţiei privind stabilirea unui Parteneriat Strategic între România şi Republica Azerbaidjan”. România şi Republica Azerbaidjan sunt iniţiatoare ale proiectului AGRI (Interconectorul Azerbaidjan-Georgia-România-Ungaria). „Implementarea acestui proiect este în măsură să devină tema-fanion a cooperării România-Azerbaidjan”, subliniază MAE.
De asemenea, ministerul arată că adoptarea, la 18 aprilie 2011, a Planului de Acţiune pentru implementarea Parteneriatului Strategic între România şi Republica Azerbaidjan a consolidat bazele cooperării bilaterale în domeniile politic, energetic, economic şi de securitate, precum şi colaborarea în cadrul organizaţiilor internaţionale şi în sfera culturii. „Pe termen lung, România priveşte cu optimism evoluţia relaţiilor cu Republica Azerbaidjan şi speră că agenda viitoare a contactelor preconizate cu partenerii azeri va permite dezvoltarea în continuare a relaţiilor bilaterale”, se mai arată în sursa citată.
de Anatol Terzi | iun. 20, 2012 | Caucaz, Știri, Uncategorized @ro
Preşedinţii Barack Obama, Vladimir Putin şi Francois Hollande şi-au exprimat decepţia luni faţă de lipsa progresului în străvechiul conflict din Nagorno-Karabah între Armenia şi Azerbaidjan.
„Noi, copreşedinţi ai Grupului de la Minsk, suntem uniţi în hotărârea noastră de a găsi o modalitate paşnică de reglementare a conflictului din Nagorno-Karabah”, au indicat cei trei şefi de state într-un comunicat comun publicat pe marginea summit-ului G20 de la Los Cabos. „Părţile în conflict ar trebui să înceteze să amâne pentru mai târziu deciziile importante indispensabile unui acord durabil şi paşnic”, opinează ei, după ce o explozie de violenţă s-a soldat recent cu morţi de ambele părţi ale frontierei în această regiune azeră cu populaţie majoritar armeană. „Regretăm că preşedinţii Azerbaidjanului şi Armeniei nu au luat măsurile decisive cerute de ţările noastre”, adaugă ei, invitând Baku şi Erevan să profite de oferta lor de mediere.
La începutul lunii iunie, Azerbaidjanul a acuzat Armenia că i-a ucis cinci soldaţi într-un incident la frontieră, a doua zi după ce Erevanul anunţase că trei dintre soldaţii săi au fost omorâţi de azeri. Alipită Azerbaidjanului în perioada sovietică, regiunea Nagorno-Karabah şi-a proclamat independenţa, nerecunoscută de comunitatea internaţională, după un război care a făcut 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi între anii 1988-1994.
O încetare a focului a fost semnată în 1994, dar Baku şi Erevan nu au reuşit să se pună de acord asupra statutului regiunii, care rămâne o sursă de tensiune în Caucazul de Sud, zonă strategică situată între Iran, Rusia şi Turcia. Emanaţie a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Grupul de la Minsk – care joacă rol de mediator în acest conflict – reuneşte Franţa, Rusia şi SUA.
de Anatol Terzi | iun. 8, 2012 | Info Caspica, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Compania petrolieră de stat din Azerbaidjan Socar intenţionează să investească în următorii opt ani până la 17 miliarde de euro într-o serie de proiecte energetice din Turcia.
Vicepreşedintele Socar, Suleiman Gasimov, a declarat joi că investiţiile vor include 5,5 miliarde de dolari pentru construcţia unei noi rafinării şi 800 milioane de dolari pentru construcţia unei centrale electrice. Un alt proiect major menţionat de Gasimov este construcţia gazoductului Trans-Anatolian (TANAP), prin care Azerbaidjanul speră să poată transporta gaze naturale de la zăcământul Shah Deniz spre Europa. Grupul turc BOTAS are o participaţie de 20% în proiectul TANAP, restul acţiunilor fiind deţinute de grupul Socar.
Anterior, directorul executiv al companiei Socar, Hamza Karimov, a declarat că societatea va investi în România peste 50 de milioane de euro până la finalul anului 2012 în extinderea reţelei de staţii de distribuţie şi estimează o cifră de afaceri de peste 300 de milioane de euro aferentă anilor 2012 şi 2013.
Versiunea completă a gazoductului Nabucco rămâne în continuare o opţiune pentru transportul gaze naturale din regiunea Caspică în Europa, în pofida afirmaţiilor contrare făcute de gigantul petrolier BP, a declarat recent directorul adjunct de la compania Socar, Elshad Nassirov.
Directorul diviziei de rafinare şi marketing de la BP, Iain Conn, a declarat recent că versiunea completă a Nabucco nu mai este luată în considerare pentru transportul gazelor naturale de partenerii care dezvoltă zăcământul de gaze Shah Deniz 2 deoarece nu este o opţiune viabilă. “I-am informat pe cei de la BP că nu suntem de acord cu aceste declaraţii. BP şi-a cerut scuze şi a calificat comentariile drept o opinie privată. BP are propriile interese însă nu decide singură care va fi conducta selectată”, a subliniat Elshad Nassirov. “Pentru noi, Nabucco este în continuare o opţiune deoarece alternativa propusă, conducta Trans Anatolian (TANAP), este deocamdată doar un concept”, a adăugat directorul adjunct de la Socar.
de Anatol Terzi | iun. 7, 2012 | Caucaz, Știri, UE, Uncategorized @ro
Franţa face apel la Azerbaidjan şi Armenia să nu recurgă la forţă în conflictul din Nagorno-Karabah, a declarat marţi Ministerul francez al Afacerilor Externe, precizând că o reuniune ministerială a celor două ţări este prevăzută la mijlocul lunii iunie, la Paris.
„Nu există o soluţie militară la conflictul din Nagorno-Karabah”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului, Bernard Valero, după incidentele petrecute în ultimele zile la frontiera dintre cele două ţări, soldate cu opt morţi. Franţa „cere celor două ţări să nu recurgă la utilizarea forţei şi să respecte strict armistiţiul din 1994”. „O nouă întâlnire a miniştrilor de externe din Armenia şi Azerbaidjan şi a co-preşedinţilor Grupului de la Minsk este prevăzută pentru luna iunie la Paris, pentru a continua negocierile”, a anunţat purtătorul de cuvânt. Grupul de la Minsk, din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, joacă un rol de mediator, reunind Franţa, SUA şi Rusia.
Azerbaidjanul a acuzat marţi Armenia de uciderea a cinci soldaţi ai săi într-un incident petrecut la frontiera dintre cele două ţări, la o zi după ce Erevanul anunţase că trei dintre soldaţii săi fuseseră ucişi de azeri în cursul unei incursiuni în Nagorno-Karabah.
Alipită Azerbaidjanului în perioada sovietică, Nagorno-Karabah şi-a proclamat independenţa, nerecunoscută de comunitatea internaţională, după un război care s-a soldat cu 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi între 1988 şi 1994. Un acord de încetare a focului a fost semnat în 1994, însă Baku şi Erevan nu reuşesc să se pună de acord cu privire la statutul teritoriului, care rămâne o sursă de tensiune în Caucazul de Sud, o regiune strategică situată între Iran, Rusia şi Turcia.
Acordul interguvernamental pentru construcţia gazoductului Trans-Anatolian (Tanap) ar putea fi semnat săptămâna viitoare de Turcia şi Azerbaidjan.
