de Isac Mihai | aug. 15, 2018 | Info Militar, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri
Republica-Islamică-Iran-își-consolidează-armata
Ministrul apărării din Iran, generalul Amir Hatami, a anunţat că Teheranul dispune în prezent de o rachetă balistică de nouă generaţie, Este vorba de racheta Fateh-e Mobin cu rază scurtă de acţiune. Declarația vine în contextul tensiunilor recente cu Israelul și Arabia Saudită, în privința controlului strâmtorilor din jurul Peninsulei Arabice.
”Aşa cum a promis dragului nostru popor, nu vom precupeţi niciun efort pentru a consolida capacităţile de rachete balistice ale ţării”, a declarat generalul Amir Hatami. ”Ne vom consolida capacitatea balistică zi de zi”, a promis el. Potrivit agențiilor de presă internaționale, generalul iranian a descris noua versiune a rachetei Fateh-e Mobin ca ”fabricată 100% în ţară (…), agilă, nedetectabilă, tactică şi cu ghidare de precizie”.
De asemenea, potrivit agenţiei IRNA, Forţele Terestre iraniene au anunţat că au în dotare un ”quadcopter cu decolare/aterizare pe verticală”, botezat Hodhod-4. De fapt este vorba despre o dronă care, potrivit fabricantului, are o autonomie de zbor de 4 ore şi orază de acţiune de 100 de kilometri.
Sancțiunile americane și răspunsul Teheranului
Înaintea intrării în vigoare a sancţiunilor economice americane, marina Gardienilor Revoluţiei din Iran a început să mobilizeze un număr impresionat de forţe navale în apropierea Strâmtorii Ormuz, sub pretextul organizării unor manevre militare. Dislocarea forţelor maritime în nordul strâmtorii era menită să demonstrează că, în cazul în care decide, Teheranul are capacitatea să instituie o blocadă navală asupra rutelor de transport al petrolului din zona Golfului Persic. La vremea respectivă, CENTCOM (Comandamentului Central al SUA) publica următorul avertisment: ” Suntem conştienţi de intensificarea operaţiunilor navale iraniene în Golful Arabic (n.r. Golful Persic), strâmtoarea Ormuz şi Golful Oman. Le monitorizăm îndeaproape şi vom continua să lucrăm cu partenerii noştri pentru a asigura libertatea de navigaţie şi libera circulaţie a comerţului în apele internaţionale. De asemenea, continuăm să susținem că toate forțele maritime trebuie să se conformeze obiceiurilor, standardelor și legilor maritime internaționale”
Strâmtoarea Ormuz face legătura între Golful Persic şi Marea Arabiei, parte a Oceanului Indian. Administraţia americană pentru Informaţii Energetice consideră strâmtoarea drept „cel mai important punct de tranzit pentru petrol din lume”, cu 20% din petrolul comercializat în întreaga lume trecând prin această strâmtoare care are o lăţime minimă de aproximativ 54 de kilometri.
Reacția imediată a Israelul şi Arabiei Saudite
Israelul şi Arabia Saudită au adoptat un ton mai agresiv, după manevrele iraniene din zona Golfului şi după ce două ce petroliere saudite au fost avariate, în zona strâmtorii Bab el-Mandab, în urma unui atac cu rachete lansat de rebelii huthi. Reprezentanţi ai administraţiei SUA nu au exclus ca aliaţii săi din zona Golfului, cum ar fi Arabia Saudită, să recurgă la acţiuni militare pentru a securiza rutele petroliere. De asemenea, Israelul, prin vocea premierului Netanyahu, a avertizat că este gata să recurgă la acţiuni militare dacă Iranul va încerca să blocheze strâmtoarea Bab al-Mandeb, care leagă Marea Roşie de Golful Aden.
Navele care se îndreaptă spre Israel, în special din Asia, trec prin strâmtoare spre portul Eilat sau continuă prin Canalul Suez în Marea Mediterană. Navele care se îndreaptă spre portul mediteranean Aqaba sau către unele destinaţii saudite trec şi ele prin strâmtoare. Strâmtoarea Bab al-Mandeb are o lărgime de 29 km, ceea ce face ca sute de nave să fie ţinte uşoare. (Marius Bâtcă)
de Isac Mihai | iun. 7, 2018 | Info Militar, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a exclus ideea aderării Qatarului la Alianţă, aşa cum a pledat anterior ministrul Apărării acestei ţări din Golful Persic. „NATO este o alianţă pentru America de Nord şi Europa. Acest lucru este specificat în articolul 10 al tratatului fondator“, a precizat Stoltenberg, intervievat pe marginea unor declaraţii recente ale Ministrului Apărării din Qatar. În altă ordine de idei, şeful NATO a salutat parteneriatul cu Doha, promițând intensificarea colaborării.
Ministrul Apărării din Qatar Khalid bin Mohammad Al Attiyah a declarat anterior pentru revista militară „Altalya“ că ambiţia strategică pe termen lung a ţării sale este aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. „Suntem un aliat principal din afara NATO. Ambiţia este de a deveni membru cu drepturi depline“, a subliniat ministrul din Qatar. În plus, el s-a declarat pentru găzduirea unor „unităţi NATO“ sau măcar a unui „centru specializat“ în teritoriul Qatarului. În prezent, Qatarul pune la dispoziţia Statelor Unite importanta bază militară Al Udeid, unde se mai sunt desfășurate și contingente din alte state NATO ori implicate în lupta împotriva terorismului, precum Australia și Japonia.
Conflict regional
Menționăm că acum un an, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrainul şi Egiptul au rupt brusc toate legăturile cu Qatarul, acuzându-l de „finanţarea terorismului“ şi reproşându-i apropierea de regimul de la Teheran, marele rival al Riadului, liderul monarhiilor petroliere arabe din Golf.
Anterior, mass-media franceză a lansat o serie de speculații cu privire la apropierea dintre Qatar și Moscova. Potrivit cotidianului francez „Le Monde“, liderii saudiţi i-au solicitat preşedintelui francez Emmanuel Macron să intervină pentru a împiedica achiziţionarea de către Doha a unor rachete ruseşti S-400. În caz contrar, Arabia Saudită și aliații ameninţau cu lansarea unei acţiuni militare împotriva Qatarului, inclusiv invazia terestră. (M.B.)
de Isac Mihai | mart. 7, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Intelligence, Orientul Mijlociu, Știri, UE, UE
Celulele Statului Islamic amenință periodic securitate statelor UE
Patru militanţi irakieni, presupuşi membri ai reţelei teroriste Stat Islamic, acuzaţi că intenţionau să atace ambasada SUA din Ankara, au fost arestaţi preventiv luni de MIT, serviciul de securitate turc, informează site-ul cotidianului Le Figaro, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Arestările vin pe fondul avertismentelor tot mai frecvente din partea MIT cu privire la posibilitatea unor atentate organizate de membrii ai Statului Islamic în statele europene.
Cei patru suspecţi au fost arestaţi în oraşul Samsun, situat în nordul Turciei, pe litoralul Mării Negre, cunoscut ca punt de plecare pentru imigrația ilegală în bazinul Mării Negre, care afectează România și Bulgaria. Specialiștii în contra-terorism au avertizat în mod repetat că activiști ai Statelui Islamic folosesc această rută a imigrației ilegale pentru a pătrunde în spațiul comunitar.
Ambasada Statelor Unite din Ankara este închisă, din cauza unor riscuri de securitate. Autorităţile turce au aplicat măsuri speciale de securitate în jurul misiunii diplomatice americane, dar și în jurul altor ambasade ale statelor implicate în acțiunile militare din Siria, precum Arabia Saudită, Federația Rusă, Qatar, etc.. (M.I.)
de Isac Mihai | ian. 9, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Liderul Recep Tayyip Erdogan își consolidează puterea prin măsuri extreme
Guvernul de la Ankara va prelungi actuala stare de urgenţă cu încă trei luni, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului turc Bekir Bozdag, după o reuniune a cabinetului condusă de preşedintele Recep Tayyip Erdogan, citat de KARADENIZ PRESS. Potrivit mass-media regională, aceasta va fi a şasea prelungire a stării de urgenţă, impusă în iulie 2016 în urma tentativei de lovitură de stat, autoritățile de la Ankara putând să suspende prevederile Constituției, guvernul putând să conducă prin decrete.
2018, an de urgență
Surse din cadrul conducerii formațiunii guvernamentale, Partidul Justiţie şi Dezvoltare (AKP), au declarat pentru agenția de presă KARADENIZ PRESS că starea de urgență va fi prelungită trimestrial până în 2019. Prelungirea repetată a stării de urgență este criticată periodic de cancelariile occidentale și o parte importantă a societății turce.
Conform procedurii, Parlamentul turc trebuie să aprobe, cu o simplă majoritate, această decizie, acest lucru fiind doar o formalitate AKP dominând forul legislativ și având sprijinul unor deputați din formațiunile naționaliste.
Reamintim că de la tentativa de puci, peste 150.000 de persoane au fost înlăturate din posturile lor din sector public şi din armată prin decrete de urgenţă, iar 50.000 de persoane au fost trimise la închisoare. Unele surse de la Ankara consideră că în 2018 acest număr va crește cu peste 30 de mii, având în vedere că în acest an se vor finaliza o parte a procedurilor juridice inițiate împotriva opozanților în 2016 și 2017.
Gulenism, acuzație mortală
Reamintim că săptămâna trecută regimul Erdogan a continuat epurările, autorităţile turce emițând mandate de arestare pentru 70 de persoane, inclusiv 58 de soldaţi și ofițeri, în cadrul unei anchete ce-i vizează pe susţinătorii clericului musulman Fethullah Gulen, aflat în exil în SUA şi pe care Ankara îl acuză de orchestrarea unei tentative de puci în iulie 2016. Operaţiunea s-a concentrat pe provincia Konya (centru), poliţia efectuând mai multe razii simultan la diferite adrese din 27 de provincii ale ţării, a indicat agenţia de presă Anadolu, precizând că un număr de 11 din cei 70 de suspecţi au fost anterior concediați din armată și serviciile de securitate.
Raidurile poliției și serviciilor de securitate turce împotriva suspecţilor acuzaţi de legături cu Fethullah Gulen și mișcarea inspirată de el au devenit o obișnuință în Turcia, fiind oferite recompense pentru informații care duc la arestări. Din păcate acest regim arbitrar a dus la numeroase abuzuri, precum arestarea unor copii ori a unor noi căsătoriți, denunțați de un rival la mâna miresei.
Represiunea a lovit puternic și sectorul bancar, autorităţile turce au emis mandate de arestare pentru 68 de acţionari ai băncii islamice Asya (Bank Asya) pentru presupuse legături cu Fethullah Gulen, vizându-i pe principalii acţionari care au drept de vot pentru stabilirea consiliului de administraţie al băncii. Aceste metode au fost folosite de loialiștii regimului Erdogan pentru a prelua controlul asupra a numeroase firme din majoritatea domeniilor de activitate din Turcia, inclusiv turism, comerț, etc.
Organizaţiile pentru drepturile omului consideră că reprimarea a fost folosită pentru a reduce disidenţa politică și civică la tăcere, acuzații negate vehement de Guvernul turc.
Binecuvântare occidentală?
Deciziile regimului Erdogan vin la câteva zile după relansarea relațiilor dintre Ankara și parte a puterilor europene, precum Germania și Franța, mai ales după vizitele efectuate de liderii turci în aceste state.
Astfel, ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a declarat, la sfârșitul săptămânii trecute, că a căzut de acord cu omologul sau german, Sigmar Gabriel, ca „dificultatile si neintelegerile” reciproce trebuie sa fie rezolvate prin dialog si cooperare.
Cavusoglu a semnalat anterior ca vrea sa construiasca noi punti cu Germania, cel mai mare partener comercial si aliat NATO, dupa dezacordurile legate de represiunea la scara larga a Ankarei impotriva presupusilor sustinatori ai puciului esuat din 2016 si arestarea jurnalistului german-turc Deniz Yucel. Aceste demersuri ale liderului diplomației turce au fost salutate de Germania, care dorește relansarea relațiilor cu Turcia pentru a putea influența viitoarele negocieri de pace din Siria, dar și pentru menținerea contingentului său militar și infrastructurii de la baza de la Incirlik, unde Berlinul are un important centru de interceptare al comunicațiilor.
Siria, piatra de încercare pentru axa Paris-Ankara
Presedintele Frantei, Emmanuel Macron, a anuntat săptămâna trecută, după o întrevedere cu omologul sau turc, Recep Tayyip Erdogan, că Ankara a luat initiativa inițierii unui nou format de dialog privind Siria, care să identifice soluțiile pentru o pace permanentă în statul arab. Din acest format, criticat deja de o parte importantă a grupurilor rebele din Siria, urmeaza sa participe in prima etapa ministrii de externe ai asa-numitelor „tari cu afinitati” – Statele Unite, Franta, Germania, Regatul Unit, Italia, Uniunea Europeana, Turcia, Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite, Iordania si Qatarul.
„Am perceput o comunitate de vederi si de interese strategice (…) si imi doresc sa reusim sa colaboram pentru a aduce o solutie utila si durabila in Siria”, a declarat Macron, citat de mass-media internațională, dupa intalnirea de la Paris cu omologul sau turc, Recep Tayyip Erdogan, care a precizat că „vom vedea cum putem progresa in acest dosar”. Reuniunea ministrilor de externe in noul format urmeaza sa aiba loc in februarie 2018.
Participarea kurzilor la negocierile de pace din Siria, respinsa de Ankara
Kurzii, motive de contre ruso-turce
Inițiativa turcă a trezit deja nemulțumirea diplomației ruse, care consideră că Turcia dorește să preia controlul absolut al eforturilor de normalizare a situației din Siria, inclusiv prin provocarea eșecului negocierilor de la Soci, unde Rusia joacă un rol important. Surse diplomatice de la Ankara, citate de KARADENIZ PRESS, s-au arătat nemulțumite de sprijinul rus pentru formațiunile politice kurde din Siria, inclusiv pentru acceptarea de către Moscova, la nivel neoficial, a înființării și funcționării unei regiuni autonome kurde în nordul Siriei, la granița cu Turcia. Pentru a opri extinderea influenței kurde președintele Erdogan, a declarat că operaţiunea Scutul Eufratului, îndreptată împotriva militanţilor din nordul Siriei şi lansată în august 2016, va fi extinsă în alte două regiuni importante, aflate sub controlul combatanţilor kurzi susţinuţi de SUA. ‘Vom finaliza acest proces prin continuarea pasului pe care l-am făcut cu operaţiunea Scutul Eufratului în Afrin şi Manbij, şi apoi vom aduce securitatea şi pacea la toate frontierele’ (Turciei), a declarat Erdogan.
Refuzul Turciei de a accepta participarea grupurilor kurde siriene – Partidul Uniunii Democratice (PYD) şi forțele paramilitare Unitatea de Protecţie a Poporului Kurd (YPG) – la discuţiile de la Soci provoacă periodic iritarea intensă a Moscovei, care se bucură de o influență considerabilă în aceste organizații, o moștenire a timpurilor sovietice, când URSS a sprijinit eforturile kurde de formare a unui stat independent ori regiuni autonome.
Inflație de mediatori
Mass-media regională punctează ca Turcia este deja angajata in alte doua procese de negocieri privind Siria: cel de la Astana, la care participa si Rusia si Iranul, pentru limitarea conflictului armat, si cel politic, de la Soci. Macron a apreciat ca aceste procese nu sunt impartiale politic, deoarece partile rusa si iraniana „au mai mult interesul de a-si construi influenta, puterea sau propriile compromisuri bilaterale cu Siria, decat de a construi o stabilitate reala”. De aceea, potrivit presedintelui francez, este necesara asocierea altor puteri din regiune si reprezentarea tuturor factiunilor siriene de opozitie. Erdogan sustine insa ca negocierile respective nu sunt „alternative”, ci „complementare” celor de la Geneva, coordonate de ONU.
Existența mai multor formate de negocieri între părțile aflate în conflict provoacă îngrijorări la nivelul cancelariilor occidentale și al organizațiilor umanitare internaționale, mai ales datorită intereselor divergente promovate în Siria de către SUA, Iran, Federația Rusă, Turcia, Arabia Saudită și alte state. Conform unui raport, din decembrie 2017, al unei organizații umanitare regionale, în acest moment există 11 diferite formate de negocieri care au drept scop declarat identificarea unei soluții viabile pentru o pace permanentă în Siria. Sursa citată acuză faptul că aceste formate sunt formate pentru a susține interesele unor state străine în regiune și nu a populației civile din Siria și statele vecine afectate de exodul de refugiați și situația politică incertă.
Jihad diplomatic pentru Ierusalim
Presedintele turc Recep Tayyip Erdogan are un rol important în recenta ofensivă diplomatică a statelor musulmane față de decizia președintelui SUA, Donald Trump, de a recunoaste Ierusalimul drept capitala a Israelului, jucând un rol important în mobilizarea voturilor necesare pentru ca ONU să condamne, în luna decembrie 2017, decizia lui Trump, considerată „nula si neavenita”. „Primim cu mare placere sustinerea zdrobitoare a Adunarii Generale a ONU fata de o rezolutie istorica cu privire la Ierusalim”, a declarat Erdogan intr-un mesaj postat pe Twitter, mijloc de comunicare preferat și de președintele SUA. „Asteptam de la Administratia Trump sa revina fara intarziere asupra deciziei sale regretabile, a carei ilegitimitate a fost clar stabilita” prin acest vot, a adaugat seful statului turc.
Acest dosar a provocat totodata frictiuni diplomatice intre Turcia si Israel, doua tari care si-au normalizat relatiile anul trecut, dupa sase ani de raceala.
de Razvan Iorga | mai 16, 2017 | Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Razboi energetic, Știri
Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, luni, la Beijing, că perspectivele privind extinderea limitei de producție mondială a petrolului arată încurajator. „Cred că perspectiva este promițătoare”, a declarat acesta în cadrul unei conferințe, fiind întrebat despre extinderea acordului privind limita de producție dintre țările membre OPEC și non-OPEC. „Faptul că principalul nostru partener pe această problemă, Arabia Saudită, se pliază total pe angajamentele convenite anterior, încurajează la optimism”, a declarat el, citat de Tass.
Liderul de la Kremlin a mai spus că este important faptul că decizia reducerii producției de petrol a fost luată pentru 9 luni, nu doar pentru 2-3 luni. „Aceasta este principala condiție de stabilitate. Rusia va urmări calea pe care a ales-o”, a mai spus el. Putin a precizat că directorii celor mai mari companii de energie susțin propunerea de extindere a înțelegerii privind limita producției mondiale de petrol.
Rusia a produs în 2016, 547,5 milioane de tone de petrol. Luni, Rusia și Arabia Saudită au precizat că vor recomanda participanților la această înțelegere ca documentul să fie extins în condițiile actuale până în 2018.
