de Anatol Terzi | oct. 3, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat marţi, la Strasbourg, o rezoluţie care cere Rusiei o mai bună respectare a democraţiei şi drepturilor omului.
Un proiect de „recomandare”, mai restrictiv, prezentat de raportorii pentru acest text, dar care a fost sever criticat de reprezentanţii Rusiei, nu a obţinut în schimb majoritatea calificată de două treimi necesară pentru adoptare. Raportul privind „respectarea obligaţiilor şi angajamentelor Federaţiei Ruse” – primul de acest tip din 2005 – a fost adoptat cu voturile a 161 de parlamentari din cei prezenţi. 41 au votat „împotrivă”, iar şapte s-au obţinut.
Cererea privind o „recomandare” – care ar fi fost adresată Comitetului de Miniştri „de a acorda toată atenţia necesară chestiunilor şi preocupărilor abordate” în această rezoluţie care cuprinde peste 500 de puncte a fost votată de 121 de parlamentari din cei prezenţi, însă 74 s-au pronunţat împotrivă, iar 11 s-au abţinut. În rezoluţie, APCE solicită în special „eliberarea imediată” a membrelor grupului Pussy Riot, a căror condamnare recentă la câte doi ani de închisoare a fost calificată „vizibil disproporţionată”. Rusia este membră din 1996 a acestei organizaţii paneuropene care reuneşte 47 de state.
La sfârşitul lunii septembrie, preşedintele Dumei din Rusia, Serghei Narîşkin, şi-a anulat deplasare la Strasbourg, unde urma să susţină luni un discurs în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE),, denunţând „rusofobia” din această organizaţie. Narîşkin, om de încredere al preşedintelui Vladimir Putin, cu care a lucrat înainte de a fi numit preşedinte al Dumei, a confirmat atunci anularea vizitei şi discursului. „Pe măsură ce se apropia data deschiderii sesiunii, am simţit că propunerile mele strategice ar fi avut puţine şanse de a fi ascultate de o serie de lideri ai Adunării Parlamentare şi de delegaţii rusofobe”, a declarat Narîşkin.
de Razvan Iorga | apr. 23, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (APCE) intentioneaza sa contribuie la solutionarea conflictului transnistrean, a declarat luni Jean-Claude Mignon, presedintele acestui organism, in cadrul unei conferinte de presa la Strasbourg, relateaza RIA Novosti in pagina electronica. El a declarat ca a „vizitat, acum ceva timp, (Republica) Moldova si Transnistria, avand o serie de reuniuni”, dupa care a subliniat ca solutionarea „conflictelor inghetate” este prioritatea sa. Republica „Moldova face parte din Consiliul Europei (CoE), iar aceasta problema este importanta pentru noi si intentionam sa discutam despre ea si sa cautam cai de solutionare”, a declarat presedintele APCE, fara sa mentioneze masuri concrete. Conflictul transnitrean dureaza de mai bine de 20 de ani. Pe 2 septembrie 1990, inainte de prabusirea fostei Uniuni Sovietice, mai multe regiuni moldovenesti de pe malul stang al Nistrului, invocand declaratii ale membrilor unor medii radicale de la Chisinau referitoare la o posibila unire cu Romania, au proclamat Republica moldoveneasca a Transnistriei. Autoritatile moldovene s-au opus acestui demers. in 1992 a izbucnit un conflict armat, in urma caruia Chisinaul a pierdut controlul asupra regiunii. Regiunea separatista doreste sa se desparta de Republica Moldova, in timp ce Chisinaul se opune si ii propune o autonomie importanta. Solutionarea conflictului face obiectul unor negocieri in „format 5+2”, Republica Moldova si Transnistreia fiind partile in conflict, Rusia, Ucraina si Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) avand rol de mediatori, iar Uniunea Europeana (UE) si Statele Unite pe cel de observatori.
de Anatol Terzi | apr. 3, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Parlamentul de la Chişinău elaborează un proiect de lege care va conţine acţiunile necesare pentru scoaterea Republicii Moldova de sub monitorizarea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a declarat luni şeful legislativului, Marian Lupu, în urma unei întrevederi cu preşedintele APCE, Jean-Claude Mignon.
El a precizat că Republica Moldova a îndeplinit majoritatea angajamentelor asumate în faţa Consiliului Europei şi că există şanse ca până la sfârşitul acestui an să intre în faza de post-monitorizare. Marian Lupu a mai declarat că a discutat cu preşedintele APCE şi despre o posibilă contribuţie a acestei instituţii în procesul de reglementare a diferendului transnistrean.
Comisia de monitorizare a APCE urmează să întocmească raportul final în privinţa Republicii Moldova, după care va fi luată decizia dacă va continua sau nu monitorizarea acesteia, a declarat Jean-Claude Mignon. Republica Moldova se află sub monitorizarea APCE din 1995, până în prezent nereuşind să-şi îndeplinească toate angajamentele asumate în procesul de democratizare, restanţele referindu-se în special la transformarea şi modernizarea Procuraturii Generale şi asigurarea independenţei justiţiei.
Asistenţă pentru consolidarea încrederii la Nistru
APCE va oferi asistenţă Republicii Moldova pentru consolidarea încrederii între malurile Nistrului, a declarat Jean-Claude Mignon. „Am discutat despre o posibilă contribuţie a APCE în promovarea soluţionării diferendului transnistrean. Am căzut de acord că dimensiunea parlamentară va veni cu suport pentru măsurile de apropiere a malurilor Nistrului. Am discutat un posibil model de colaborare pentru stabilirea unor mecanisme de dialog şi pe platformă parlamentară. În timp apropiat am putea veni şi cu un program de acţiuni în acest sens”, a spus Marian Lupu.
Jean-Claude Mignon a declarat că Consiliul Europei este mulţumit de situaţia din R Moldova şi de alegerea preşedintelui. „Acum, Parlamentul R. Moldova poate dispune de câţiva ani ca să îşi îndeplinească angajamentele. Moldova a făcut deja multe, legislaţia a evoluat în sens pozitiv, dar mai sunt lucruri ce trebuie ameliorate şi noi suntem aici pentru a ajuta. De asemenea, noi suntem hotărîţi să găsim soluţii pentru depăşirea diferendului transnistrean”, a spus Mignon.
Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Jean-Claude Mignon, se află într-o vizită oficială în Republica Moldova în perioada 2-5 aprilie 2012. În cadrul acesteia, oficialul va avea întrevederi cu preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, cu prim-ministrul, Vlad Filat. La 4 aprilie Mignon se va deplasa la Tiraspol.
de Anatol Terzi | apr. 2, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Jean-Claude Mignon, va efectua o vizită oficială în Republica Moldova în perioada 2-5 aprilie, unde va avea întrevederi cu mai mulţi oficiali de la Chişinău.
Programul vizitei preşedintelui APCE prevede întrevederi bilaterale cu conducerea de vârf de la Chişinău, dar şi cu liderii fracţiunilor parlamentare şi membri ai guvernului. Miercuri, Jean-Claude Mignon se va deplasa la Tiraspol. Luni, în jurl orei 14.00 presedintele Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu, va avea o intrevedere cu presedintele Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, dupa care va urma o declaratie comuna de presa.
Republica Moldova se află sub monitorizarea APCE din 1995, până în prezent nereuşind să-şi îndeplinească toate angajamentele asumate în procesul de democratizare, restanţele referindu-se în special la transformarea şi modernizarea Procuraturii Generale şi asigurarea independenţei justiţiei.
APCE are o misiune unică: aceea de a contribui la integrarea ţărilor în familia democraţiei europene şi de a promova o veritabila cooperare parlamentară între toate naţiunile Europei. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei reprezintă forţele politice ale parlamentelor statelor membre, reprezentanţi parlamentari ai fiecărui stat membru al Consiliului Europei, aleşi sau desemnaţi de parlamentele naţionale. Adunarea este forţa motrice a extinderii cooperării europene către toate statele democratice din Europa.
Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei este prima adunare europeana din istoria continentului. Cu delegaţii din 47 de parlamente naţionale, ea rămâne cel mai mare for legislativ european. Deliberările sale joaca un rol important în orientarea activităţii tuturor organelor statutare şi subdiviziunilor Consiliului Europei, precum şi a sectoarelor interguvernamentale ale Consiliului Europei. Totodată, guvernele statelor de asemenea urmează să activeze conform prevederilor APCE.
Sesiunile plenare APCE se desfăşoară de patru ori pe an. Republica Moldova este reprezentată în cadrul APCE, la fel de către reprezentanţi ai tuturor forţelor politice parlamentare.
de Anatol Terzi | ian. 27, 2012 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a aprobat cu largă majoritate un amendament formulat de senatorii Titus Corlăţean, György Frunda şi Viorel Badea, privind introducerea unui mecanism de monitorizare a modului în care Serbia respectă exigenţele din Rezoluţia 1632/2008 a APCE privind situaţia minorităţilor naţionale din Voivodina şi a minorităţii etnice române din Serbia.
O serie de parlamentari maghiari prezentaseră un subamendament la amendamentul iniţiat de delegaţia română, care viza anumite aspecte referitoare la promovarea autonomiei regionale pe criterii etnice, iniţiativă care a fost respinsă ca urmare a intervenţiei senatorului Corlăţean, menţionează un comunicat de presă dat publicităţii vineri de Senatul României.
Senatorul Titus Corlăţean, membru al Delegaţiei române la APCE, a atras atenţia în plenul forumului de la Strasbourg asupra menţinerii diviziunii artificiale între etnicii români şi aşa-zişii vlahi şi asupra faptului că în Serbia de Nord-Est (Valea Timocului) etnicii români nu au decât un singur aşezământ religios şi nu beneficiază nici până la această dată de o şcoală unde să studieze în limba maternă.
Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României a solicitat, atât în baza dialogului bilateral direct cu autorităţile sârbe, dar având în vedere şi importanţa îndeplinirii de către Serbia a criteriilor politice pentru o eventuală aderare la Uniunea Europeană, progrese concrete în materie de respectare a drepturilor aparţinând minorităţilor naţionale, inclusiv a dreptului la identitate naţională.
Titus Corlăţean a avut o intervenţie în plenul Adunării pe marginea raportului cu tema: ‘Îndeplinirea obligaţiilor şi angajamentelor de către Serbia’ (co-raportori: Davit Harutiunian, Armenia, Grupul Democraţilor Europeni şi Indrek Saar, Estonia, Grupul Socialist).
Protestul românilor din Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării
Românii vlahi din regiunile istorice Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării sunt indignaţi de decizia autorităţilor sârbe prin care au permis crearea artificială a limbii vlahe. Preşedintele Asociaţiei pentru cultura românilor-vlahilor ‘Ariadnae Filum’, Jurj Zavişa, a declarat vineri pentru Agerpres că, în urmă cu trei zile, s-a întrunit Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Vlahe (CNMNV) în localitatea Petrovăţ pe Mlava şi au votat standardizarea limbii vlahe, ‘limbă inventată, care nu corespunde adevărului istoric şi nu este limba maternă a celor peste 300.000 de români vlahi care trăiesc majoritar în 154 de sate şi în alte 48 de localităţi cu populaţie mixtă’.
‘Obiectivul principal al acestui demers este asimilarea totală a minorităţii naţionale româno-vlahe din Serbia de nord-est. Adoptarea unui lexic şi a unei grafii străine filonului latin al etnicilor români face parte din politica agresivă a partidelor de guvernământ care intenţionează să ne oblige să renunţăm definitiv la identitatea noastră românească’, a precizat Zavişa.
Potrivit acestuia, iniţiativa de calificare a limbii vlahe drept limbă maternă a minorităţii româneşti din Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării s-a aflat pe ordinea de zi a şedinţei din 28 decembrie 2011 a CNMNV, dar românii s-au mobilizat şi au protestat, fapt care a condus la suspendarea acesteia.
‘Credeam că strigătul nostru de durere va impresiona Belgradul şi Bucureştiul şi că propunerea unei asemenea aberaţii nu va mai fi posibilă. Din păcate nu am luat în calcul înverşunarea cercurilor anti-româneşti din Serbia, potrivit cărora românii vlahi au origine sârbească, adică sunt sârbi românizaţi, şi în 24 ianuarie am asistat la falsificarea istoriei şi oficierea minorităţii şi limbii vlahe’, a afirmat Zavişa.
În speranţa că totuşi autorităţile sârbe nu vor permite decimarea minorităţii naţionale româneşti care trăieşte pe teritoriul său, un număr de şase entităţi culturale româneşti din zonă au trimis vineri un apel organismelor româneşti, sârbeşti şi internaţionale prin care dezaprobă înfiinţarea limbii vlahe şi solicită sprijin pentru obligarea autorităţilor sârbeşti să le respecte românilor drepturile constituţionale.
‘Acest nou atentat la identitatea noastră românească, sperăm, nu va putea fi tolerat. Limba vlahă, care va utiliza caractere chirilice, nu poate deveni limba oficială a românilor din Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării, pentru simplul motiv că nu există!’, a fost de părere Zavişa.
