de Anatol Terzi | ian. 27, 2012 | Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat, joi, la Strasbourg o rezoluţie prin care cere renunţarea la acuzaţiile împotriva foştilor membri ai Guvernului ucrainean, între care fostul premier Iulia Timoşenko.
APCE i-a cerut preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici să „examineze posibilitatea ca aceştia să fie eliberaţi şi să li se permită să participe la viitoarele alegeri legislative”, potrivit unui comunicat al acestei organizaţii. Ucraina este unul dintre cei 47 de membri ai aceste organzaţii paneuropene, al cărei rol principal este apărarea drepturilor omului şi a democraţiei şi care îşi are sediul la Strasbourg.
APCE, care reuneşte 318 parlamentari din aceste 47 de ţări, s-a declarat „îngrijorată de degradarea stării de sănătate a doamnei Timoşenko şi le-a cerut autorităţilor să permită tratarea ei de către medici independenţi”, transmite Mediafax. Membrii săi au considerat câmpul de aplicare a articolelor din Codul Penal ucrainean utilizat pentru demararea urmăririi „mult prea extins” şi că aceste articole permit „o penalizare postfactum a unor decizii politice normale, ceea ce contravine principiului statului de drept şi este inacceptabil”.
Aceste probleme decurg din „deficienţele sistemice” în funcţionarea justiţiei în Ucraina, potrivit lor. APCE a enumerat „o serie de măsuri de luat pentru creşterea independenţei puterii judiciare, diminuarea recursului excesiv la arestul preventiv şi la încetarea subiectivismului în favoarea acuzării”. Membrii săi au reiterat „apelul în favoarea unei reforme constituţionale şi a unor noi modificări ale legislaţiei electorale ucrainene”.
„Dacă aceste recomandări, în special cele privind urmăririle penale demarate împotriva unor membri ai fostului Guvern, nu vor fi aplicate în termen rezonabil, acest lucru va genera îndoieli grave cu privire la aderarea autorităţilor la principiile democraţiei şi preeminenţei dreptului”, a conchis APCE.
de Anatol Terzi | ian. 25, 2012 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Bosnia şi Herţegovina şi-ar putea pierde statutul de membru al Consiliului Europei dacă nu va adopta rapid reforme democratice, a avertizat marţi, la Strasbourg, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
Într-o rezoluţie adoptată marţi în sesiune plenară, APCE a criticat „târguiala constantă referitoare la repartiţia pe criterii etnice în funcţii” în cadrul guvernului din Bosnia şi Herţegovina, unde un premier urmează să fie învestit abia după 15 luni de la alegerile generale. Pentru a deveni o „democraţie modernă”, această ţară trebuie să adopte „o reformă constituţională globală” şi să pună în aplicare o hotărâre dată în 2009 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în afacerea numită „Sejdic şi Finci”, a estimat APCE.
Conform hotărârii CEDO, Constituţia Bosniei şi Herţegovinei încalcă Convenţia europeană a drepturilor omului, împiedicând anumite persoane (în acest caz un evreu şi un rom) să se prezinte la alegeri. Această decizie „are caracter obligatoriu din punct de vedere juridic”, se afirmă în rezoluţia APCE. „În cazul în care modificările necesare nu sunt adoptate în timp util înainte de următoarele alegeri din 2014”, APCE „avertizează că menţinerea calităţii de membru în Consiliul Europei al Bosniei şi Herţegovinei ar putea fi ameninţată”.
de Marius-Alin Batca | nov. 28, 2011 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Coraportorii Comisiei de monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei Lise Christoffersen din Regatul Norvegiei şi Piotr Wach din Republica Polonă vin la Chişinău în perioada 28 noiembrie – 1 decembrie. Principalele subiecte ale discuţiilor se vor axa pe situaţia politică din Republica Moldova, analiza proiectului planului de acţiuni privind onorarea angajamentelor Republicii Moldova faţă de Consiliul Europei, reforma în domeniul justiţiei, combaterea corupţiei şi a crimei organizate, situaţia privind reglementarea transnistreană. La 1 decembrie Lise Christoffersen şi Piotr Wach vor susţine o conferinţă de presă.
Coraportorii Consiliului Europei vor avea întrevederi cu Preşedintele Parlamentului Marian Lupu, Preşedinte interimar al Republicii Moldova, cu delegaţia Parlamentului Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, cu reprezentanţii fracţiunilor parlamentare. Programul vizitei include întrevederi cu prim-ministrul Vlad Filat, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene Iurie Leancă, ministrul Justiţiei Oleg Efrim, Procurorul General Valeriu Zubco, cu membrii Consiliului Superior al Procurorilor, ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Curţii Supreme de Justiţie, ai Curţii Constituţionale, ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului, cu alţi demnitari, precum şi cu reprezentanţi ai societăţii civile.
de Marcu Viadi | oct. 4, 2011 | Alte regiuni, Știri, UE, Uncategorized @ro
APCE, atrasa in razboiul diplomatic israeliano-palestinian
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a conferit statutul de „partener al democraţiei” Consiliului Naţional Palestinian, care a salutat un „eveniment istoric”, informează mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Parlamentul palestinian este al doilea care beneficiază de acest nou statut acordat începând cu 2009. Marocul a primit acest statut în iunie 2011.
„Este un eveniment istoric pentru noi, cu toate implicaţiile”, a apreciat preşedintele Consiliului Naţional Palestinian (CNP), Salim Zaanoon. „Această decizie este o bază pentru pacea din regiune”, a adăugat el.
La randul sau, raportorul proiectului de rezoluţie, olandezul Tiny Kox, a declarat ca „se poate spune că este un eveniment istoric, pentru că, odată cu «primăvara arabă», au apărut noi democraţii”.
Statutul de „partener” vizează consolidarea legăturilor cu parlamentele statelor din vecinătatea Europei. Mai mulţi membri APCE au subliniat că acordarea acestui statut nu înseamnă în niciun caz recunoaşterea statului palestinian.
Israel vrea sa se aseze din nou la masa tratativelor
Israelul a acceptat propunerea internationala de reluare a negocierilor de pace cu palestinienii, a declarat purtatorul de cuvant al premierului Benjamin Netanyahu. Propunerea Cvartetului pentru Orientul Mijlociu – SUA, UE, ONU si Rusia – stabileste ca termen-limita pentru negocieri sfarsitul lui 2012. Comitetul executiv al OEP (Organizatia pentru Eliberarea Palestiniei) a asigurat saptamana trecuta ca ”nu va accepta negocieri care sa nu aiba limite minime de responsabilitate si seriozitate in ce priveste asezarile evreiesti, confiscarea pamanturilor si distrugerea proprietatilor palestiniene de catre colonistii” israelieni. OEP si-a reafirmat „angajamentul fata de solutia a doua state intre frontierele din 1967 si vointa de a negocia pentru a se ajunge la o solutie” si i-a cerut guvernului israelian ”sa tina cont de toate bazele si referirile cererii Cvartetului, mai ales cele referitoare la incetarea activitatii de colonizare si de recunoastere a frontierelor din 1967 pentru ca negocierile sa poata fi reluate repede cum se doreste”. Propunerea cere relansarea discutiilor intr-o luna si sa se faca progrese semnificative pe chestiunea granitelor si a securitatii, inainte de analizarea altor chestiuni sensibile, ca Ierusalimul si refugiatii palestinieni. Organizatia pentru Eliberarea Palestinei a reiterat joi ca va negocia numai daca guvernul israelian opreste colonizarea si accepta granitele de dinainte de 1967, ca baza pentru discutii. Israelul a luat Cisiordania de la Iordania si Fasia Gaza de la Egipt in razboiul de sase zile din 1967.
Pentagon: Israelul, din ce in ce mai izolat
Israelul este “din ce în ce mai izolat” în Orientul Mijlociu în contextul “primăverii arabe” şi este “realmente important să facem tot posibilul pentru a-l ajuta să-şi refacă relaţiile cu ţări ca Turcia şi Egiptul”, a declarat duminică secretarul american al Apărării, Leon Panetta. Panetta a declarat că nu are prea multe îndoieli cu privire la faptul că Israelul îşi menţine superioritatea militară. “Dar problema este dacă e suficient să-ţi menţii avantajul militar, dacă eşti pe punctul de a te izola pe arena diplomatică”, a adăugat Panetta, adresându-se jurnaliştilor la bordul avionului care îl conducea în Israel în cadrul unui turneu în Orientul Mijlociu, transmite Mediafax. “În acest moment extraordinar în Orientul Mijlociu, în timp ce se produc atâtea schimbări, nu este bine pentru Israel să fie din ce în ce mai izolat. Şi asta este pe cale să se întâmple”, a precizat el. “Cred că pentru securitatea acestei regiuni este realmente important să facem tot posibilul pentru a-l ajuta să-şi refacă relaţiile cu ţări ca Turcia şi Egiptul”, a adăugat oficialul american. Panetta are programate întâlniri cu lideri israelieni şi palestinieni luni, înainte de a merge în Egipt, apoi la o reuniune a NATO la Bruxelles, în cursul săptămânii. El a mai afirmat că va exercita presiuni asupra liderilor israelieni şi palestinieni pentru a reveni la masa negocierilor. “Principalul meu mesaj pentru cele două părţi este: nu pierdeţi nimic reluând negocierile”, a subliniat el. Secretarul american al Apărării urmează să se întâlnească luni cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, şi cu ministrul Apărării, Ehud Barak, precum şi cu preşedintele palestinian, Mahmoud Abbas, la câteva zile după depunerea cererii de aderare a unui stat Palestina la ONU.
Presiuni diplomatice
Secretarul de stat american Hillary Clinton a lansat recent un apel la ‘presiune’ asupra Israelului şi a palestinienilor pentru reluarea negocierilor de pace întrerupte, relatează agenţiile de presă internaţionale. ‘Egiptul, SUA, Cvartetul, toată lumea trebuie să fie gata să facă presiune asupra celor două părţi pentru a încerca să progreseze spre un acord asupra chestiunilor nesoluţionate’, a declarat ea după o întrevedere cu omologul său egiptean Mohammed Kamel Amr de la Washington. Fosta primă doamnă a făcut această declaraţie la câteva zile după depunerea unei cereri de adeziune a unui stat palestinian la ONU. Iniţiativa a fost condamnată de SUA, care văd în ea un act ‘unilateral’ care nu poare substitui negocierile între israelieni şi palestinieni. Demersul palestianian a fost imediat urmat de o declaraţie a Cvartetului pentru Orientul Mijlociu (SUA, Rusia, UE şi ONU), prin care părţilor li se cere să reia dialogul. ‘Dacă ar avea un acord asupra frontierelor, nu ar mai exista o dezbatere asupra coloniilor, pentru că toată lumea ar şti care parte a frontierei este pentru palestinieni şi care pentru Israel’, a pledat şefa diplomaţiei americane. ‘Nu există alternativă la negocieri. Trebuie să cerem imediat părţilor să-şi lase la o parte reticenţele şi neîncrederea’, a subliniat secretarul de stat american.
Cererea palestiniana, la Comitetul pentru Adeziuni
Consiliul de Securitate al ONU s-a întrunit, saptamana trecuta, într-o şedinţă foarte scurtă şi a hotărât să trimită candidatura de aderare palestiniană Comitetului pentru Adeziuni al Consiliului, care se va reuni vineri. Într-o reuniune care a durat mai puţin de două minute, preşedintele în exerciţiu al Consiliului de Securitate, ambasadorul libanez la ONU Nawaf Salam, a citit o scurtă declaraţie asupra trimiterii candidaturii palestiniane la Comitetul pentru Adeziuni.Nicio obiecţie nefiind manifestată de cei 15 membri ai Consiliului, Nawaf Salam a validat transferul şi a anunţat o reuniune a Comitetului vineri la ora locală 10.00 (19.00, ora României).”Doar dacă voi auzi o poziţie contrară voi trimite cererea de aderare a Palestinei Comitetului pentru Noi Membri”, a declarat Nawaf Salam. Deoarece nu a fost formulată nicio obiecţie, el a închis şedinţa. Consiliul de Securitate a purtat recent primele consultări, după depunerea istorică a unei cereri de aderare la ONU a statului Palestina, de către preşedintele palestinian Mahmoud Abbas. Statele Unite au anunţat deja că îşi vor exercita dreptul de veto în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, dacă va fi necesar.
de Anatol Terzi | aug. 2, 2010 | Alte regiuni, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
APCE condamna regimul separatist transnistrean
Parlamentari din cadrul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) se declara ingrijorati de situatia incalcarii drepturilor omului in regiunea transnistreana. Oficialii europeni sunt de parere ca prin arestarile si intimidarea jurnalistilor si a reprezentantilor societatii civile, regiunea separatista tinde sa devina o „gaura neagra” a Europei la capitolul respectarii drepturilor omului, scrie presa de la Chisinau, preluata de KARADENIZ PRESS. Mesajul a fost transmis prin intermediul unei declaratii semnate de 30 de deputati ai APCE care amintesc arestarile ilegale ale jurnalistul Ernest Vardanean si a lui Ilie Cazac. „Situatia drepturilor omului in regiunea secesionista Transnistria s-a inrautatit considerabil, autoritatile locale ale regiunii procedand la arestari, intimidarea si amenintarea reprezentantilor societatii civile”, se mentioneaza in declaratia celor 30 de deputati ai APCE. Arestarile Ernest Vardanean, un jurnalist independent, si Ilie Cazac, un agent fiscal, Elena Dubrovitskaya, absolventa unei scoli, si Eugen Stirbu, presedintele Comisiei Electorale Centrale din Chisinau, sunt doar cateva exemple in acest sens, evidentiaza autorii declaratiei.
Semnatarii declaratiei indeamna forurile europene sa exercite presiuni asupra autoritatilor separatiste din Transnistria, in vederea stoparii incalcarilor drepturilor omului. Autorii declaratiei cer, de asemenea, autoritatilor transnistrene sa elibereze cetatenii retinuti ilegal.
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat, joi, la Strasbourg o rezoluţie prin care cere renunţarea la acuzaţiile împotriva foştilor membri ai Guvernului ucrainean, între care fostul premier Iulia Timoşenko.
Bosnia şi Herţegovina şi-ar putea pierde statutul de membru al Consiliului Europei dacă nu va adopta rapid reforme democratice, a avertizat marţi, la Strasbourg, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
Coraportorii Comisiei de monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei Lise Christoffersen din Regatul Norvegiei şi Piotr Wach din Republica Polonă vin la Chişinău în perioada 28 noiembrie – 1 decembrie. Principalele subiecte ale discuţiilor se vor axa pe situaţia politică din Republica Moldova, analiza proiectului planului de acţiuni privind onorarea angajamentelor Republicii Moldova faţă de Consiliul Europei, reforma în domeniul justiţiei, combaterea corupţiei şi a crimei organizate, situaţia privind reglementarea transnistreană. La 1 decembrie Lise Christoffersen şi Piotr Wach vor susţine o conferinţă de presă.
