Georgia, reformă electorală patronată de Occident

Georgia, reformă electorală patronată de Occident

Georgia, reformă electorală patronată de occidentali

Georgia, reformă electorală patronată de occidentali

Parlamentul Georgiei, ţară caucaziană care aspiră să devină membră a Uniunii Europene şi a NATO, a adoptat o reformă a sistemului său electoral solicitată în timpul unor ample proteste civile în ultimul an, relatează mass-media locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Conform reformei adoptate cu binecuvântarea europeană și americană, 120 din cele 150 de mandate parlamentare vor fi distribuite, la următoarele alegeri parlamentare din toamna acestui an, conform unui sistem de reprezentativitate proporţională. La alegerile din 2024, Parlamentul va fi ales în totalitate după sistemul proporțional.

„Am mai făcut un pas spre democrația și stabilitatea europeană” a declarat Președintele Parlamentului, Archil Talakvadze, reprezentant al partidului de guvernământ Visul Georgian, formațiune controlată de controversatul oligarh Bidzina Ivanishvili, care a revenit în 2018 oficial în conducerea partidului.

Chemări la revoluție

La începutul lunii iunie 2020, fostul ministru georgian al Economiei din timpul guvernării Saakașvilli, Giorgi Arveladze, a îndemnat georgienii să se pregătească în octombrie nu pentru alegeri parlamentare, ci pentru revoluție, pentru care trebuie create detașamente de rezistență, relata anterior cotidianul Взгляд. Rezident în Ucraina, Arveladze a chemat etnici georgieni care au luptat pentru Ucraina în timpul insurgenței pro-ruse din Donbass să fie pregătiți să lupte pentru democrație pe pământ georgian.

Autoritățile actuale de la Tbilisi au reacționat dur la demersurile aliaților fostului președinte Saakașvilli de a influența viața politică internă georgiană, inclusiv prin rechemarea ambasadorului georgian de la Kiev.

Saakașvilli, numit recent, cu sprijin occidental, la şefia Comitetului executiv al Consiliului Naţional pentru Reforme din Ucraina, un organ consultativ pe lângă Preşedinţia de la Kiev, face frecvent apeluri la unificarea opoziției față de actuala guvernare pentru alegerile parlamentare din octombrie 2020. Demersurile fostului președinte vin pe fondul relansării negocierilor dintre principalele formațiuni de opoziție pentru posibila formare a unui bloc electoral comun.

La rândul său, ambasadorul SUA la Tbilisi, ambasadorul SUA, Kelly Degnan, a avertizat recent cu privire la posibila implicare a Federației Ruse în alegerile parlamentare din octombrie, fără însă a prezenta probe concludente în acest sens.

Georgia rămâne un aliat important pentru SUA în zona caucaziană

Georgia rămâne un aliat important pentru SUA în zona caucaziană

Patronaj occidental

Cu 117 voturi pentru şi trei împotrivă (din cei 150 de deputați de la Tbilisi), parlamentarii georgieni au aprobat la începutul săptămânii schimbările constituţionale necesare. Parlamentarii din partidele de opoziție Mișcarea Națională Unită, condusă până în toamna anului trecut de Saakașvilli, și Georgia Europeană, reprezentate în parlamentul unicameral de la Tbilisi, nu s-au prezentat la vot în semn de protest față de menținerea în arest a fondatorului postului TV Mtavari Arkhi, Giorgi Rurua. Acesta este considerat deținut politic de către opoziție, fiind acuzat de deținere ilegală de arme.

Până acum Georgia a avut un sistem electoral complicat care, potrivit criticilor, le permitea oligarhilor să fie extrem de influenţi în politică.

Începând cu toamna anului trecut, mii de oameni au demonstrat la Tbilisi cerând modificările sistemului electoral promise de partidul de guvernământ, Visul Georgian. Potrivit acestei formaţiuni politice, cu aproximativ 100 de mandate în actualul parlament de la Tbilisi, schimbările adoptate luni se bazează pe sistemul electoral al Parlamentului European.

Pe 31 octombrie, alegerile parlamentare din Georgia vor avea loc într-o nouă formulă – 120 de deputați vor fi aleși pe liste de partid și 30 – în circumscripții uninominale, anterior principiul fiind de „77 plus 73”.

De asemenea, pragul electoral pentru partide a fost redus de la 3% la 1%, toate modificările fiind salutate de puterile occidentale, precum ambasadorul SUA, Kelly Degnan, german Hubert Knirsch și europran Carl Hartzell. O poziție similară au avut și coraportorii APCE, Claude Kern și Titus Corlățean. (Mihai Isac)

Share our work
Kremlinul și Kievul își intensifică războiul diplomatic pe arena organizațiilor internaționale

Kremlinul și Kievul își intensifică războiul diplomatic pe arena organizațiilor internaționale

OSCE, arenă pentru confruntări diplomatice ruso-ucrainene

OSCE, arenă pentru confruntări diplomatice ruso-ucrainene

Planurile Federaţiei Ruse de a reveni în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), fără respectarea rezoluțiilor, au eșuat, a declarat vicepreşedintele Parlamentului ucrainean, Irina Gheraşcenko, membru al Delegaţiei Ucrainei la APCE, citată de mass-media regională. „Toate planurile pentru revenirea rapidă a rușilor, fără punerea în aplicare a rezoluțiilor, au eșuat. Consiliul Europei a renunţat la summit-ul aniversar, gândit ca o întoarcere triumfală a Rusiei. Reprezentanţii Federației Ruse sunt văzuţi la Strasbourg nu doar ca elemente toxice. Ar fi nevoie de cuvinte mult mai dure pentru o descriere în acest sens” a scris Gheraşcenko pe Facebook. Aceasta a menționat că delegația ucraineană a reuşit să modifice Rezoluția privind neîndeplinirea de către țările membre ale Consiliului Europei a rezoluțiilor anterioare referitoare la controlul pe care Federația Rusă îl deţine în Donbas, regiune ucraineană aflată sub ocupaţie rusă. „Rezoluția despre combaterea războiului hibrid și privind persoanele strămutate intern se referă la infracţiunile comise de Rusia și la implicarea acesteia în toate războaiele de pe continent, atât în cele reale, cât şi în cele hibride” – a adăugat vicepreşedintele Parlamentului de la Kiev, Irina Gheraşcenko.

Susținere strategică

Miniştri de externe ai statelor din Grupul celor şapte mari economii ale lumii (G7), care s-au reunit la Toronto, au convenit să susţină poziția Ucrainei cu privire la desfăşurarea unei misiuni de pace ONU în Donbas a anunţat anterior ministrul ucrainean de externe, Pavlo Klimkin, invitat special al reuniunii miniştrilor din G7. „Discutând formatul misiunii de menținere a păcii, toţi au fost de acord că, în primul rând, este nevoie de o siguranță fundamentală, în care armele grele să nu fie folosite şi să fie strict controlate, după care să fie preluat controlul asupra teritoriilor ocupate, să existe o componentă alcătuită din polițişti şi, după aceea, să înceapă pregătirile pentru alegeri” a explicat Klimkin. Ministrul ucrainean a precizat că formatul propus de Rusia este inacceptabil și are ca scop „consolidarea și continuarea protectoratului său ca un cal troian în regiune, pentru a destabiliza situaţia și pentru a ne distruge”. „Rusia încearcă să-şi menţină protectoratul în teritoriu. Nu vrea să-l schimbe, ci, dimpotrivă, îşi propune să să-l consolideze” a remarcat Klimkin, citat de mass-media internațională.

Ofensivă la OSCE

La rândul său, reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă OSCE, Aleksandr Lukașevici, a remarcat necesitatea monitorizării „situației limbii ruse și a limbile minorităților” în Ucraina. „Misiunea de monitorizare specială a OSCE trebuie să pregătească un raport tematic referitor la manifestările de naționalism radical, neonazism și intoleranță rasială în Ucraina„, a declarat recent reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă OSCE, Aleksandr Lukașevici, la ședința desfășurată la Viena a Consiliului permanent al organizației, citat de mass-media rusă. „Este oportună  intensificarea activității de observare în locurile de ședere compactă a minorităților naționale„, a remarcat Lukașevici. „Legea discriminatoare referitoare la învățământ a încălcat serios drepturile populației rusofone și ale minorităților naționale care locuiesc în Ucraina, care sunt private de posibilitatea de a primi educație în limba maternă” a adăugat diplomatul. „Aceasta este o încălcare flagrantă a îndatoririlor OSCE și a Constituției ucrainene” a constatat reprezentantul permanent rus.

„Sunt demne de atenția mass-media atacurile asupra bisericii ortodoxe, persecutarea jurnaliștilor, îngrădirea libertății cuvântului, piedicile puse în calea justiției independente. Observăm că misiunea urmărește dosarele lui Muravițki, Șcepa și Savcenko. Le propunem observatorilor să-i viziteze pe aceștia la închisoare. Necesită atenție și situația a numeroși alți deținuți politici din Ucraina” – a remarcat reprezentantul permanent al Federației Ruse pe lângă OSCE.

Lavrov forțează la UE

Rusia face apel la Uniunea Europeană să convingă Ucraina să implementeze acordul de la Minsk, a declarat anterior ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în urma negocierilor cu omologul său din Cipru, Nikos Christodoulides, relatează agenţia Tass, preluată de KARADENIZ PRESS. „Ne reafirmăm dorinţa ca liderii din Uniunea Euripeană, în special Germania şi Franţa ca participanţi ai Formatului Normadia, să influenţeze autorităţile de la Kiev”, a declarat Lavrov. Ministrul rus de Externe a subliniat că Rusia consideră că nu există o altă soluţie la criza din Ucraina.

Grupul de contact Normandia a fost creat în iunie 2014 pentru a pentru a media între părţile aflate în conflict în vederea începerii unui proces de pace în regiunile controlate de rebelii separatişti în estul Ucrainei. Din acest format fac parte şefii de stat şi de guvern, precum şi miniştrii de Externe din Germania, Rusia, Ucraina şi Franţa. (N.G.)

Share our work
Controversata Lege a Educației din Ucraina, susținută cu tărie de Poroșenko la APCE

Controversata Lege a Educației din Ucraina, susținută cu tărie de Poroșenko la APCE

 

Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, a declarat, miercuri, la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) că este inacceptabil ca tinerii și copii din cadrul minorităților din Ucraina să nu știe limba ucraineană, fapt ce apoi se răsfrânge asupra dezvoltării ulterioare a țării. „Este inacceptabil ca acei copii care aparțin minorităților naționale din Ucraina să nu aibă o cunoaștere adecvată a limbii ucrainene, de care apoi vor avea nevoie să studiile universitare și institute, pentru a-și construi o carieră, pentru serviciul civil și auto-realizare în Ucraina”, a declarat Poroșenko, citat de Karadeniz Press.

Președintele a declarat că Legea educației, care ar fi prea politizată, corectează această situație. El a subliniat că Rada Supremă de la Kiev a luat măsuri pentru intensificarea studiului în limba ucraineană la nivel de grădiniță și clasele primare, pentru ca mai apoi să se poată trece la studiul în limba de stat pentru a nu lăsa limba maternă neglijată.

Potrivit lui Poroșenko, poziția sa în privința educației este clară: „calitatea educației determină viitorul și securitatea fiecărui stat, astfel că nu putem ține această zonă nereformată”.

„Legea Educației recent adoptată a devenit nu numai o parte semnificativă a reformei în educație, dar o lege a oportunităților egale pentru toți participanții la procesul de educație. Eu personal subliniez că acum oportunități egale există pentru toți studenții! Sunt egali, indiferent de origini, locul de reședință sau naționalitate”, a adăugat el.

Poroșenko a reamintim că Carta Europeană pentru limbile regionale sau ale minorităților, adoptată la Strabourg în 1992, stipulează că toate obligațiile către minoritățile naționale trebuie să fie îndeplinite „fără a fi prejudiciată învățarea limbii oficiale a statului”.

„Sunt sigur că prevederile acestei Charte ar trebui observate potrivit de toți semnatarii ei”, a declarat Poroșenko. El a mai spus că Ucraina asigură educația în limbile minorităților, dar și că învățarea limbii ucrainene trebuie asigurată. Liderul de la Kiev a mai spus că intenția Ucraina de a trimite această normă către Comisia de la Veneția este „cea mai bună dovadă în acest sens”. El mai speră ca avizul Comisei de la Veneția să conțină referiri faptul că această lege „țintește să asigure un loc decent pentru toate minoritățile naționale într-o singură societatea ucraineană”.

„Ucraina va fi capabilă să implementeze acele recomandări în cadrul noii legislații educaționale”, a conchis Poroșenko.

Share our work
Rezolutie APCE: Rusia a trimis trupe in Ucraina

Rezolutie APCE: Rusia a trimis trupe in Ucraina

ukraine-3Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (APCE) a adoptat, joi , o rezolutie pe baza unei monitorizari a situatiei din Ucraina, in care recunoaste ca Rusia a trimis trupele pe teritoriul ucrainean. „Rusia sprijina rebelii inarmati din partea de est a Ucrainei si a fost semnalata inclusiv o interventie militara directa in conflict”, se precizeaza in textul rezolutiei, relateaza Radio Chisinau. in documentul adoptat, APCE cere Federatiei Ruse „sa inceteze furnizarea oricarui tip de sprijin militar pentru rebeli, sa isi retraga trupele din estul Ucrainei, precum si de la granitele sale, si sa se abtina de la orice actiune care agraveaza in mod direct sau indirect situatia din estul statului ucrainean”. APCE subliniaza in rezolutie ilegalitatea anexarii peninsulei ucrainene Crimeea de catre Rusia si cere Moscovei sa revina asupra deciziei sale, astfel incat Crimeea sa redevina parte a teritoriului ucrainean.

Share our work
Sevciuk la Moscova: Cererile de retragere a soldatilor rusi din regiune poate fi periculoasa

Sevciuk la Moscova: Cererile de retragere a soldatilor rusi din regiune poate fi periculoasa

Rogozin Sevciuk la Moscova

Liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk, a declarat joi la Moscova ca retragerea misiunii militare ruse poate reprezenta un pericol pentru regiune. „Astfel de cereri (de retragere -n.r.) pot destabiliza regiunea”, a declarat Sevciuk, citat de Itar-Tass. Apelurile de retragere nu pot fi ignorate, a mai spus el. Liderul transnistrean a precizat ca misiunea de mentinere a pacii poate fi reevaluata numai cand o solutie politica la criza transnistreana va fi gasita. „Numai atunci va putea fi posibila, dar acum nu ar face decat sa destabilizeze situatia”, a mai spus el. O misiune comunca formata din militari rusi, ucraineni si moldoveni asigura mentinerea pacii pe ambele maluri ale Nistrului. Agentia rusa citata scrie ca pe parcursul prezentei acestei misiuni nu s-au inregistrat conflicte iar Chisinaul si Tiraspolul au putut negocia disputele intr-un mod pasnic. Cu toate acestea in urma cu circa doi ani de zile un tanar de numai 18 ani si-a pierdut viata dupa ce a fost impuscat mortal de „pacificatorii rusi” in zona de granita. Republica Moldova sustine ca acest conflict s-a incheiat si ca este vremea pentru schimbarea formatului misiunii si de a aduce o misiune de observatori internationali sub steagul OSCE. Luna trecuta, sefa diplomatiei de la Chisinau, Natalia Gherman, a declarat la Moscova ca retragerea misiunii actuale va contribui la deblocarea negocierilor dintre Chisinau si Tiraspol.

APCE: in Transnistria se afla mai mulți soldați rusi decat este necesar, ceea ce constituie un pericol

Pe de alta parte, vicepresedintele delegatiei poloneze la APCE, Piotr Wach, a declarat joi in cadrul unui interviu pentru Europa Libera ca soldatii rusi stationati in regiunea separatista transnistreana sunt mai multi decat s-a agreat si ca acestia reprezinta un pericol la adresa Republicii Moldova. El a mai spus ca influenta Rusiei in aceasta regiune este una ce pune in pericol interesele Chisinaului fata de acest dosar. „Moldova, ca si alte tari, este mult mai vulnerabila in aceasta relatie de vecinatate cu Rusia, decat tara mea, Polonia, care este mai mare. Avem granita directa cu Rusia numai la Kaliningrad, nu avem nevoie de viza pentru Kaliningrad si suntem mult mai putin dependenti energetic de Rusia. Moldova este acum intr-o situatie cu adevarat dificila, pentru ca dependenta de orice fel se adanceste. Cea mai mare problema o reprezinta Transnistria, aceasta regiune moldoveneasca separatista, populata in mare parte de vorbitori de limba rusa, care, de fapt, vrea sa devina parte a Federatiei Ruse. Insa Moldova incearca sa faca totul foarte bine, iar UE recunoaste aceste eforturi, mai ales in privinta respectarii drepturilor omului, apreciind si imbunatatirea situatiei tarii. Moldova se misca in directia cea buna, dar obstacolele sunt foarte mari, mai ales din partea vecinatatii sale, care este, de fapt o vecinatate la distanta, caci Moldova nu are granita directa cu Rusia. Este vorba doar de Transnistria, o parte a Moldovei, unde se afla soldati rusi. Cred ca acolo se afla mai multi soldati decat s-a agreat si decat este necesar. Iar aceasta este o amenintare pentru tara”, a declarat oficialul APCE. Acesta a mai afirmat ca vorbitorii de limba romana sunt oprimati in aceasta regiune si ca „acesti oameni nu mai au acolo nici un viitor”. El a mai spus ca este important ca in urma alegerilor parlamentare din noiembrie, actuala coalitie pro-europeana sa se pastreze la guvernare.

Share our work