Liderul rus Vladimir Putin binecuvanteaza federalizarea Ucrainei

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Ucraina are viitor numai în caz de federalizare, relateaza postul de televiziune german ARD, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Ucraina este o țară complexă și nu numai din punct de vedere al componenței etnice, ci și al proceselor de formare a sa în forma actuală” a mai declarat, in cadrul interviului Vladimir Putin.
Întrebat dacă există viitor pentru această țară, președintele rus a răspuns ca „desigur există. Aceasta este o țară mare, o națiune mare, cu o populație de 43-44 de milioane de persoane. Aceasta este o mare țară europeană, cu o cultură europeană”. „Dar știți, doar un singur lucru lipsește: înțelegerea că dacă vrei să fii de succes, stabil și economia să-ți crească, fiecare trebuie să aibă un sentiment că aceasta este casa lui, indiferent de ce limbă vorbește — fie că este vorba de maghiară, rusă, ucraineană sau poloneză’, a spus liderul rus, subliniind că nu înțelege respingerea federalizării de către unele forțe politice din Ucraina.

Limbaj politic

„Auzim acum că ar putea fi vorba de descentralizare și nu de federalizare.Totul e un joc de cuvinte. Trebuie să înțelegem ce încorporăm în acești termeni: descentralizare, federalizare, regionalizare. Așa se poate adăuga încă o duzină de termeni”, a mai declarat liderul rus, potrivit căruia „principalul este ca oamenii, care trăiesc în acele teritorii, să înțeleagă cu au anumite drepturi, că pot rezolva în mod independent ceva în viața lor”.
Reamintim ca autoritatile de la Kievul resping federalizarea ca pe o încercare de destabilizare a țării, în contextul în care ostilitățile în estul separatist au făcut deja peste 4.000 de morți si zeci de mii de refugiati.

Avertismente germane

Cancelarul german, Angela Merkel, a sugerat că liderul rus Vladimir Putin a pus sub semnul întrebării pacea în Europa prin anexarea peninsulei Crimeea şi a avertizat că Moscova ar putea ameninţa şi alte ţări din regiune, inclusiv Republica Moldova, Serbia şi Georgia, relatează mass-media australiana, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Într-un discurs susţinut la Institutul Lowy din Sydney cu ocazia summitului G20, cancelarul german a declarat că Occidentul trebuie să acţioneze ferm în faţa acţiunilor Rusiei. „Criza din Ucraina nu este o problemă regională, ci un motiv de îngrijorare pentru toată lumea”, a mai adaugat cancelarul german.

Serbia, tabara militara rusa

De asemenea, Angela Merkel a subliniat că Occidentul trebuie să rămână unit în disputa cu preşedintele rus cu privire la criza din Ucraina. Şefa Guvernului de la Berlin a adăugat că este foarte important ca Europa şi Statele Unite să adopte o poziţie comună în privinţa crizei din Ucraina. Angela Merkel a exclus posibilitatea unei intervenţii militare occidentale şi a precizat că toate opţiunile trebuie să fie luate în calcul pentru soluţionarea crizei pe cale diplomatică.
Declaraţia cancelarului german intervine în contextul în care Guvernul de la Berlin este îngrijorat în legătură cu politica agresivă antiocidentală a Rusiei în Balcani. Mass-media germana, citand surse din comunitatea de informatii de la Berlin, considera că temerile sunt motivate de intenţia Rusiei de a consolida cooperarea în sectorul energetic şi militar cu Serbia, stat care vizeaza aderarea la UE.

Kremlinul acuza

Diplomaţia de la Moscova a respins, luni, acuzaţiile NATO cu privire la prezenţa militară rusă în estul Ucrainei şi a apreciat că Alianţa Nord-Atlantică întreţine „sentimentele antiruse” pentru a-şi justifica prezenţa crescută în apropierea graniţelor Rusiei. Ministerul rus de Externe afirmă, într-un comunicat, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, „nu a atins nivelul belicos de rusofobie” al predecesorului său Anders Fogh Rasmussen şi acuză NATO că oferă opiniei publice „aberaţii” cu privire presupusa susţinere a rebelilor din estul Ucrainei, în loc să propună o soluţie diplomatică pentru conflictul ucrainean.
„Din păcate, Alianţa Nord-Atlantică nu încearcă să discute constructiv despre probleme grave şi preferă să susţină sentimentele antiruse pentru a-şi justifica proiectele (..) care vizează consolidarea prezenţei militare a NATO în apropierea graniţelor ruse”, mai arata comunicatul diplomaţiei ruse.

Riscuri grave

Atitudinea NATO „aduce riscuri grave pentru securitatea în spaţiul euroatlantic”, subliniază comunicatul diplomaţiei ruse. „În loc să contribuie efectiv la găsirea unei soluţii pentru reglementarea conflictului ucrainean, Jens Stoltenberg s-a alăturat celor care oferă opiniei publice aberaţii (…) în legătură cu presupusa trecere a frontierei ucrainene a echipamentului şi armelor din Rusia”, a acuzat diplomaţie rusă. „Este trist că NATO preferă să nu remarce eforturile Rusiei în vederea stabilizării situaţiei din Ucraina” mai adaugă comunicatul.
Reamintim ca autoritatile de la Kiev si majoritatea statelor occidentale acuză Rusia că oferă susţinere militară separatiştilor pro-rusi din estul Ucrainei şi a trimis trupe pe teritoriul ucrainean, ceea ce Moscova a dezminţit categoric în mai multe rânduri.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a acuzat la începutul lunii noiembrie Rusia că oferă în continuare susţinere rebelilor ucraineni, prin livrarea de echipamente şi trimiterea de forţe speciale în Ucraina. La randul sau, comandantul forţelor aliate NATO în Europa, Philip Breedlove, a afirmat săptămâna trecută că Alianţa Nord-Atlantică a „observat coloane de echipamente, tancuri, sisteme de apărare antiaeriană, artilerie şi trupe ruse intrând în Ucraina”.