de Razvan Iorga | apr. 10, 2018 | Principal, R. Moldova, Știri
Candidatul PSRM Ion Ceban și „independenta” PD-ului, Silvia Radu
La orice scrutin din Republica Moldova, miza geopolitică va fi și în acest an una supraestimată și speculată de toate forțele politice angrenate în acest proces. Ambele tabere se vor folosi ca sperietori reciproce pentru votanții celeilalte părți. La fel ca și la prezidențialele din 2016, atunci când Igor Dodon a zburdat de unul singur pe culoarul de stânga, forțele de pe acest palier al eșichierului politic din R. Moldova nu va a avea nicio concurență. În schimb, pe zona de dreapta este foarte dificil, la fel ca și atunci, de a se a închega o forță politică compactă de natură compactă care se contrapună stângii.
În spatele celor doi jucători puternici care fac legea în R. Moldova – PD, ca partid de guvernare și PSRM ca cel mai puternic partid de opoziție – stau întregi mașinării media, precum și foarte mulți bani și influență.
Celelalte forțe politice, cu excepția PAS-ului, se zbat într-o mediocritate organizatorică și de resurse financiare. Ele nu se pot contrapune în niciun fel a ceea ce a fost deja branduit ca „binomul Plahotniuc-Dodon”, cu ultimul în rol mai degrabă de servant al primului.
Nici cursa pentru Primăria Chișinăului nu fac excepție de la acestă regulă.
Sărbătorile – sfetnic bun și PR calculat
Marți, în ultima zi de Paște, atât candidatul PSRM-ului Ion Ceban, cât și candida sprijinită de facto de PD, Silvia Radu și-au făcut publice intențiile de a candida. Dacă Ceban a mers și a depus deja actele necasare înscrierii oficiale, Silvia Radu a anunțat că se va apuca înceând de astăzi de strângere semnăturilor necesare pentru a intra în cursă.
Ceban a promis că se va concetra pe o „politică socială activă”, dar a vorbit mai mult de măsuri investiționale mai degrabă de dreapta.
„Avem o viziune pe termen lung, pentru un termen de 20 de ani. Totul este expus într-un document. Acolo veți găsi toate compartimentele care sunt vitale pentru dezvoltarea orașului. Avem o viziune de dezvoltare pe termen mediu. Vom încerca să trecem managenent de dezvoltare pe proiecte şi programe. Există un plan de acţiuni de intervenție pentru acest an de zile, sunt peste 100 la număr, cum ar fi și elaborarea unui plan general urbanistic până în 2019, elaborarea și prezentarea hărții investiționle pentru a atrage resurse financiare suplimentare, un audit integral al tuturor instituțiilor ca să putem prezenta o nouă structură a Primăriei, etc.”, a menționat Ceban.
Ca și colegii de la PD, Ceban s-a axat și el pe dezvoltarea infrastructurii. Nu a oferit cifre precum 1.200 de kilometri de construcție și reabilitare de drumuri, ci s-a limitat doar la străzile și trotuarele din Chișinău, fără a le menționa cu exactitate.
„Vom insista pe reparația calitativă a drumurilor și trotuarelor din Chișinău, aceste lucrări să fie evaluate. Ne propunem o politică foarte activă. Astăzi, 90% din inițiative sunt implementate la propunerea colegilor mei din fracțiune”, a mai spus Ion Ceban.
Joc de scenă: se lasă aproape rugată pentru o candidatură
De asemenea, primarul interimar al Chișinăului, Silvia Radu, candidatul sprijinit din umbră de PD și-a anunțat astăzi intenția de a colecta semnături pentru a se înscrie și ea în această cursă, cu toate că toate semnele erau evidente că o va face.
„Mai mulţi oameni pe care i-am întâlnit sau mi-au scris pe reţele sociale, doresc să ştie dacă voi candida sau nu. Vă spun cu toată sinceritatea că vreau să candidez, însă decizia depinde de câţiva factori principali, pe care sper să-i lămuresc în perioada următoare”, a anunțat Silvia Radu pe pagina sa de Facebook.
Ea a mai precizat că, dacă va lua decizia să candideze, o va face doar în calitate de candidat independent, „oricât de greu ar fi”, a ținut ea să se victimizeze a priori.
„Spre deosebire de candidaţii politici, care pot candida fără semnăturile cetăţenilor, ca independent va trebui sa strâng semnături. Începând de mâine, împreună cu câţiva oameni dragi, care mi-au fost alături şi în campania electorala trecută, voi demara acest proces de strângere a semnăturilor”, a precizat edilul.Ea a mai spus că nu se va baza pe un discurs geopolitic și că se va concetra pe nevoiele orașului. „Prioritară rămâne activitatea la Primărie, avem multe proiecte urgente în derulare, de aceea voi dedica doar două ore seara pentru a colecta personal semnături, restul le vor strânge prietenii mei, voluntari, oamenii care s-au oferit pe reţele sociale să vină să mă ajute”, a subliniat Radu în anunțul său de intrare în cursa pentru Primăria Chișinăului.
Sondaje dubioase
În fapt, candidaturile celor doi au fost înaintate la nivel imagologic încă de săptămâna trecută, atunci când un sondaj al Asociaţiei Sociologilor şi Demografilor din Moldova, apropiat PD, îi dădea pe Ceban și Radu ca fiind cei doi candidați care vor intra în turul doi al alegerilor locale pentru Primăria Chișinăului.
Ion Ceban era creditat cu 20,5%, iar Silvia Radu cu 18,4%. Sondajul mai releva că 10,2% şi-ar da votul pentru Maia Sandu, iar pentru Andrei Năstase – 6,9%, chiar dacă Maia Sandu anunțase deja că nu are nicio intenție să candideze și că PAS îl va sprijini pe Năstase.
Realizatorii sondajului au mai precizat că majoritatea indecișilor 24,6% vin din partea PPDA și PAS, pentru că ei nu au putut da un răspuns clar.
Dacă niciunul dintre pretendenții la fotoliu de primar nu va acumula mai mult de jumătate din voturile exprimate, atunci va fi organizat turul doi de scrutin la care câştigă cel care acumulează cele mai multe bile albe, oricare ar fi rata de participare.
Scorul de peste 18%al Silviei Radu i-a uimit până şi pe ce care au făcut sondajul.
„A fost şi pentru noi interesant pentru că dânsa nu demult a venit în funcţie şi cât a reuşit să facă. Cred că o să mai fie şi alte studii şi o să vedeţi că ea are o imagine de femeie activă, care vrea să facă ordine în oraş, să lupte cu corupţia. În fiecare zi sunt demisii la primărie. Taie capetele boierilor ceea ce foarte mult place populaţiei”, declara atunci preşedintele Asociaţiei Sociologilor şi Demografilor, Victor Mocanu.
Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este până pe 19 aprilie. Cinci concurenți la funcția de primar al municipiului Chișinău și-au depus până în prezent actele pentru a fi înregistrați ca pretendenți oficial la fotoliul de primar al Chișinău în scrutinul ce va avea loc pe 20 mai.
Mai precis, Vasile Costiuc (Partidul Democrația Acasă), Andrei Năstase (Platforma DA), Reghina Apostolova (Partidul Șor) și Valeriu Munteanu (Partidul Liberal), Alexandru Roșco (Casa Noastră Moldova). De asemenea, activiștii Sergiu Tofilat și Maia Laguta s-au apucat de strâns semnăturile necesare candidaturii, iar parlamentarul PMP și membru al PUN, Constantin Codreanu și-a anunțat și el intenția de a intra în cursă.
Sondajul a fost realizat în perioada 15 – 28 martie 2018 și are o marjă de eroare de +/- 3. Acesta a fost realizat pe 671 de respondenți din Chișinău.
Încurcă-i, drace!
Cu toate acestea, este puțin probabil ca Silvia Radu să intre în această curs electorală, fiind mai degrabă o prezentă lipsită de carismă. Un ingredient important în alegeri, cu atât mai mult în cele locale, acolo unde cetățenii R. Moldova votează omul și mai puțin proiectul său administrativ. În asemenea condiții, dreapta se auto-canibalizează, iar electoratul este bulversat.
Aparatul mediatic al PD-ului va încerca să acrediteze ideea că Silvia Radu este în fapt candidatul natural al dreptei, opozant lui Ceban, în încercarea de bulversare a electoratului de dreapta.
În fapt, PD-ul este foarte nepopular la nivel de Chișinău, iar politica sa a fost cea de încurcare a partidelor din zona de dreapta pro-europeană, adevărații adversari și pentru parlamentarele din toamnă. Scenariul politic este unul tras la indigo după cel din noiembrie 2016, atunci când, la nivel declarativ PD a spus că va ajuta forțele pro-europene, dar de facto a jucat în echipa lui Dodon.
PSRM și Dodon sunt adversari mult mai lejeri și mai comozi pentru PD cu care se poate negocia fie din poziție politică, fie din cea care presupune constrângere sau chiar cumpărare. Imagologic, câștigarea Primăriei de către candidatul PL sau PPDA ar presupune un semnal important pentru alegerile din toamnă, după care PD speră ca negocia o viitoare alianță pro-europeană din poziție de forță, având avantajul scorului electoral.
Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | mart. 14, 2018 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE
Se ascut săbiile în R. Moldova în acest an electoral decisiv. Miza este revenirea la putere a forțelor proruse care ar putea curca defintiv micul progresul făcut acești circa nouă ani de guvernare pro-europeană cu toate carențele ei aferente. Alegerile anticipate pentru primăriile Chișinăului și Bălțiului vor fi într-adevar un test pentru cele parlamentare. Un fel de încălzire pentru maratonul politic de la toamnă. Încet, dar sigur, tema europeană începe să fie înlocuită de cea a Unirii. Cel puțin la nivel de retorică.
Se aude mai puțin despre UE și relația Bruxellesului cu R. Moldova, reforme și schimbare și mai mult despre contondentele ciociniri dintre PSRM și unioniști. În general, scandalul e mai vandabil, iar normalitatea alunecă în zona banalului.
Pe de o parte avut un președintele prorus Igor Dodon care nu are nici cea mai mică soluție, împreună cu partidul său, despre cum ar putea arăta viitorul R. Moldova. Doar sloganuri și gargară de adormit mințile veșnic odihnite. Iar pe de cealaltă parte există o tabără de politicieni care vor să mulgă din nou dividendele temei Unirii în scopul de a se reanima din nou și de a se reconecta la priza puterii, ca un fel de „Lazări al politicii moldovenești”.
România nu achiesează încă la nivel oficial. Cam niciun oficial de la București nu zice însă nimic pe această temă. MAE stă în expectativă și analizează atent pe cine va supăra mai tare cu o eventuală implicare: pe UE sau pe Rusia?
Nimic despre, așa cum zice clișeul, „cel mai important obiect de politică externă a României”. Poate încă nu s-a creat masa critică. Poate cele deja peste 110 localități și trei raioane nu sunt suficiente. Poate nici institutele din cadrul Academiei sau Uniunea Scriitorilor, școli, spitale și alte instituții nu sunt de ajuns. Poate se aștepta o sumă rotundă. Poate chiar culmea simbolisticii – 1918 de declarații de unire. Cine știe?
Cert este că tema unionismului are dublu tăiș și va polariza și mai tare societatea în R. Moldova. De asemenea va alimenta forțele din capetele de extremă și nu le vor favoriza neapărat pe cele din zona mai centristă a problemei.
Oamenii nu vor avea de ales programe politice, ci aceleași povești pe care le călăresc politicienii impotenți de la Chișinău de zeci de ani deja. Din toată această psihoză, mai mult vor avea de câștigat cei de la PSRM, o gașcă de oportuniști incapabilă de schimbare reală și cu accente patetice de slugărit centrul de putere de la Moscova.
Comparativ, forțele unioniste nu par să poată da un partid care măcar să treacă pragul electoral. Ideea a fost dusă în derizoriu de mai mulți oportuniști politici în decadele ce au trecut. Este greu de crezut că astăzi va mai putea există un astfel de partid, oricâte băi de mulțime vor încerca să facă unii la bătrânețe.
Dacă vor fi doar de întreținut conștiința națională peste Prut, ele sunt salutabile, cum ar s-ar zice în limba de lemn folosită de diplo-politicieni, dar dacă se amăgește cineva că ele vor face un scor măsurabil de trecut pragul electoral de 6%, acest scenariu este mai degrabă unul de tip science-fiction.
În schimb, unul dintre beneficiarii acestui război, care crește acolo în umbră, este partidul bătrânului milițian cu accente paternalisto-bolșevice, tătuca Vladimir Voronin. Pe principiul „când doi se bat, al treilea câștigă”, comuniștii vin pe turnantă nevăzuți de mai nimeni și pot face surprize. Evident, neplăcute.
Iremediabila ceartă dintre PD și PAS nu face deloc bine zonei pro-europene, lăsând democraților marjă de manevră înspre formarea unui guvern de compromis, fie de dreapta, fie de stânga. Iar Dodon și ceata lui s-au arătat ușor de îmblânzit, atât timp cât nu vor putea pune mâna pe bâta instituțiilor de forță sau justiție.
Mai degrabă, în orice scenariu de câștig pro-european, vom avea din nou o „democrația originală” a la Moldova. Un hibrid greu de definit într-o grijă sau șablon al științelor politice aplicat pe situația din R. Moldova.
Dar până la alegeri mai este multă pâine de mâncat și multe povești colorate de tipul „șoc și groază” vor curge la Chișinău. Acest poligon al combinațiilor de toate felurile clocite la ceas de noapte de boierii locali.
Și de această dată, ei vor scotoci prin sertarele cu dosărele și vor da măsura „geopoliticii moldovenești” prin manevre neaoșe, lăsând ca la dentist pe marii clarvăzători contemporani ce îmbracă haina simandicoasă din spatele profesiei de „analiști politici”.
Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | ian. 5, 2018 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Ambasadorul rus la Chișinău Farit Muhametșin, la sfat cu președinte R. Moldova Igor Dodon
Cea de-a treia suspendare temporară pe care Dodon o primește în mai puțin de trei luni de zile, după deciziile Curții Constituționale, arată încă o dată limitarea prerogativelor președintelui pro-rus al Republicii Moldova și neputința acestuia de a gestiona corect instituțional relația cu Parlamentul și Guvernul R. Moldova. Nici măcar ipostaza de victimă a autocrației PD nu-l mai avantajează pe Dodon, deoarece este identificat mereu ca cel care generează crizele și blocajul instituțional în Republica Moldova. De altfel, Dodon încasează lovitură după lovitură, iar după fiecare bătălie pierdut își șifonează și mai tare imaginea prin amenințări directe la adresa judecătorilor Curții Constituționale.
Neputincios în fața binomului Curtea Constițională – Parlament/Guvern, Dodon încearcă tot felul de trucuri de resuscitare a imaginii sale. Fie prin afișarea tot mai desă și ostentativă a soției sale Galina Dodon, ca vehicul pozitiv de imagine, în special în rândul persoanelor de sex feminim, fie prin chemarea Moscovei în ajutor.
În ambele ipostaze, Dodon arată din ce în ce mai șubred și mai erodat în această luptă politică pe care a încercat să o poarte cu PD-ul mai mult mai nivel imagologic, fără a avea la dispoziție pârghii concret de atac.
Schimbare de optică
Cu siguranță, pendularea din cadrul repoziționării lui Dodon din „frontman” în „protejat”, prin chemarea Moscovei de a arbitra meciul lui Plahotniuc, va avea repercursiuni și mai adânci asupra declinul său anunțat.
Dodon are la dispoziție aproape un an de zile, iar până la alegerile de la finalul lui 2018, se vor împlini aproape doi ani de erodare politică. În toată această perioadă, clivajul societal s-a adâncit și mai tare, iar populația a devenit și mai divizată pe criterii geopolitice întreținute atât de el, cât și de PD.
Cu toate acestea, mașinăria de imagine a lui Dodon nci nu se compară cu cea a PD-ul care îl face încet, dar sigur, să pară un lider ce servește mai degrabă interesele Moscovei, decât a poporului care l-a ales.
Ultima sa mișcare de implicare a Rusiei, după cea de-a treia suspendare temporară, nu face decât să îl înfunde și mai tare pe președinte. Deși vorbește mereu în limbajul sovietic de lemn „privind neamestecul străinilor în treburile interne”, Dodon practic invită Rusia nu numai ca mediator, dar și să preia frâiele bătăliei cu Plahotniuc și PD-ul său.
Joi, Dodon s-a întâlnit cu ambasadorul rus la Chișinău, Farit Muhametșin, cu care a discutat despre „dezvoltarea relațiilor R. Moldova cu Rusia”, în contexul în care la nivel de președinție lucrurile stau bine, dar la nivel parlamentar și guvernamentale acestea stagnează.
Dodon a cerut să vină la Chișinău „reprezentantul conducerii Ministerului de Externe al Federației Ruse va întreprinde o vizită în Republica Moldova în scopul reluării bunelor relații dintre ţările noastre”. Deși nu a făcut public vreun nume, Dodon a sugerat că însuți șeful diplomației ruse Serghei Lavrov să vină la Chișinău pentru a-i da acestuia un impuls de imagine pentru alegători săi, cu precădere cei rusofoni.
Insistențe pe toate planurile
Concomitent cu întâlnirea cu emisarul rus, Dodon l-a chemat pentru un interviu și pe corespondentul agenției TASS la Chișinău, căruia i-a acordat un amplu interviu despre cât de bine ar fi ca relațiile dintre Rusia și Republica Moldova să fie reluate pe fiecare palier instituțional.
El a girat că există această dorință de dialog la nivel parlamentar și guvernamental, deși conducerile celor două instituții s-au declarat în ultima vreme împotriva unor relații apropiate cu Rusia. Ba din contră, recent, R. Moldova și-a retras ambasadorul de la Moscova pe „perioadă nedeterminată” în semn de protest față de „hărțuirea oficialilor moldoveni” de către autoritățile ruse.
Totul a culminat după ce un Tribunal din Moscova a decis dare în urmărire internațională a liderul PD, Vladimir Plahotniuc pentru presupuse asasinate comandate la adresa unor persoane din Rusia.
În astfel de circumstanțe, este foarte dificil de crezut că liderii puterii de la Chișinău vor marșa pe un dialog cu Moscova pus la cale de Igor Dodon. Chiar și așa, Vlad Plahotniuc are suficientă influență în cercurile de putere de la Moscova de a discuta singur astfel de astfel.
Totuși, strategia lui Dodon este de a aduce cu orice preț oficiali ruși la Chișinău în anul electoral 2018. În toamna acestui an, Dodon îl va aduce la Chișinău pe Patriarhul Rusiei Kirill cu ocazia Congresului Mondial al Familiei.
„Pot să confirm că reprezentanți atât ai Parlamentului, cât și ai Guvernului și-au exprimat interesul unei întâlniri cu oficiali ai diplomației ruse. Sper ca, după aceste discuții ce se vor purta până la finele lunii, să intrăm într-o nouă fază a cooperării la nivelul comisiilor interguvernamentale, la șefii de Parlamente și la nivel ministerelor”, a declarat Dodon pentru TASS.
El a mai adăugat că „fără sprijinul Rusiei, Moldova nu va rezista ca stat” și că oamenii i-au dat un mandat un mandat clar de a reînnoda relațiile cu Rusia. Dodon a folosit și o metafora în dialogul cu jurnalistul rus, precizând că „Moldova nu poate zbura cu o singură aripă” și că trebuie să-și desfacă larg aripile „atât spre Est, cât și spre Vest”.
Dodon cere ajutorul Rusiei
Ulterior, în cadrul aceluiași interviu, Dodon și-a reluat retorica anti-guvernamentală și a spus că există două posibilități de a se ieși din criză: fie să scoată oamenii în stradă la proteste masive, fiesă fie „concentrate toate forțele” pe victoria în cadrul alagerilor parlamentare din toamnă.
El a mai adăugat că primul scenariu ar include destabilizarea țării, inclusiv cu agitarea spiritelor la Tiraspol, fapt ce care „anumite cercuri din Vest și le-ar dori”.
El a mai dat vina pe Occident că ar sta în spatele atitudinii anti-Moscova afișată de Guvernul de la Chișinău și că nu va „răspunde la astfel de provocări”.
De asemenea, Dodon a reluat temele retoricii sale obișnuite încercând să pună corupția internă pe seama cursul pro-european al țării în cadrul aceluiași interviu. Acestea au devenit deja un șablon pentru presa de la Moscova care îl citează pe Dodon reventilând aceleași idei din arsenalul discursul său politic.
Cert este că Dodon se află într-o criză de idei în ceea ce privește lupta cu puterea executivă și legislativă de la Chișinău. Tocmai de aceea are nevoie de Rusia pe post de aliat și în același timp de „frate mai mare” cu care să se afișeze imagologic în fața electoratului său. Dodon este conștient că pierde din ce în ce mai mult teren la capitolul imagine, tocmai de aceea insistă pe lângă Moscova să primească sprijin politic sub toate formele.
Preș la Moscova
Nici la Moscova, Dodon mai este văzut ca un proiect politic viabil în totalitate. Fost deputat al Dumei de Stat a Federației Ruse și corespondent NTV la războiul moldo-rus din 1992, Alexandr Nezrov l-a desființat pe Dodon, într-un interviu acordat postului rus de radio „Eho Moskvî”.
„Prostul Dodon, care este președintele Moldovei, s-a jucat prea mult de-a președintele și l-au trimis pe jos la Moscova. Aici, lui i-au promis ajutor în deschiderea unei afaceri, dar în prima perioadă de timp va locui în Mausoleu și-l va spăla pe Lenin”, a declarat acesta.
De altfel, vara trecută, și liderul de la Kremlin Vladimir Putin a glumit pe seama lui Dodon, în ceea ce analiștii politici au comentat ca fiind o paralelă între cneazul Ivan Cel Groaznic și bufonul său, care ar fi trebuit să răspundă la toate întrebările incomode care i se adresau stăpânului său. Cert este că liderii ruși sunt obișnuiți să respecte conducătorii care au curaj și demnitate, chiar și pe cei care le sunt potrivnici, și rareori tratează cu respect liderii obedienți din sfera de influență a Moscovei, iar Igor Dodon nu este nicio excepție de la această regulă.
Autor: Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | ian. 3, 2018 | Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Galina Dodon, alături de soțul său Igor Dodon în cadrul cuvântării televizate de la finalul lui 2017
Încă din martie 2017, imediat după instalarea în cea mai înaltă funcție, președintele prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon, a gândit o strategie de PR interesantă. Dodon și-a atins maximul de popularitate odată cu alegerea sa, în noiembrie 2016, în funcția de președinte al Republicii Moldova și a realizat rapid că va aluneca pe panta erodării politice și de imagine aferentă funcției din care nu poate face mai nimic din punct de vedere al prerogativelor limitate pe care le are.
Preluând modelul occidental al „Primelor Doamne”, care organizează acțiuni filantroprice, Dodon și-a pus în fața un paravan bun pentru strângerea de fonduri și de circulație a banilor veniți din sponsorizari de peste granițe.
Prins cu sponsorizări din conturi rusești din offshor-uri din Bahamas în plină campanie electorală pentru prezidențiale în 2016, Dodon și-a găsit o nouă metodă de a primi stinpedii din afara granițelor care să nu alerteze la fel de mult precum firmele prietenului său Corneliu Furculiță, deținătorul Exclusiv Media și patron de posturi TV pro-PSRM și licențe de emisie pentru mai multe posturi rusești în R. Moldova.
De altfel, Galina Dodon nu este străină de Exclusiv Media, acolo unde a fost angajată ani buni de către deputatul socialist mai sus menționat.
Cu toate acestea, Galina Dodon beneficiază de o imagine bună, neafectată de scandaluri, soție iubitoare și mamă a trei copii. Cu alte cuvinte un vehicul electoral bun de atragere a voturilor, în special pentru electoratul feminin, acolo unde lidera PAS Maia Sandu are un avantaj considerabil.
În ultimii ani, Dodon a alăturat campania sa „Iubesc Moldova”, începută de prin 2011 și menită să-i aducă dividende politice, cu acțiunile fundaţia primei-doamne „Din Suflet” care realizează programe şi proiecte destinate copiilor şi tinerilor din familii vulnerabile, familii monoparentale şi în situaţii de risc, vârstnicilor, persoanelor aflate în dificultate şi cu nevoi speciale.
Astfel, Dodon a pus la punct un tandem de imagine împreună cu soția sa – Galina Dodon. Mișcare urmărește mai multe planuri și pe care le vom analiza pe rând.
„Plagiat” la acțiunile României
La bilanțul primul său an de mandat, Dodon a afirmat încă din startul discursul său de circa o oră că 70.000 de oameni nevoiași au fost ajutați de Fundația Primei Doamne.
Ce este de remarcat este faptul că Dodon a început o mișcare de plagiat și de acoperire a inițiativelor României privind renovarea grădinițelor și școlilor din Republica Moldova. În această zonă, guvernul României a investit deja circa 30 de milioane de euro în ultimii ani și a redat speranța unei educații mai bune în circa 1.000 de școli și grădinițe de pe tot teritoriul Republicii Moldova.
Succesul unei astfel mișcări de imagine a fost enorm pentru România, motiv pentru care Igor Dodon a introdus Fundația Primei Doamne pentru a face gesturi similare la o scară incomparabil mai mică, dar care să rivalizeze ca imagine cu acțiunile Bucureștiului.
Acesta tactică s-a văzut cel mai bine la renovarea grădinițe din satul Sadova, Călărași, de acolo de unde este originar Dodon. România a renovat grădinița la care a fost educat chiar președintele, fapt ce l-a determinat pe acesta să vină cu o contribuție minoră de circa 500 de euro. Banii s-au plătit pe ultima sută de metri pentru amenajarea unui loc de joc la acea grădiniță.
De altfel, Dodon a fost prezent la a eveniment, iar mass-media a prezentat pe alocuri în cheie ironică sosirea sa ca amfitrion al evenimentul, când tocmai țara pe care o atacă cel mai mult în discursurile sale populiste – România – a făcut un gest pe care Dodon poate ar fi trebuit să-l facă mai demult. Cel al reparării grădiniței din satul unde mama sa trăiește într-o casă foarte mare, ce nu putea fi construistă doar din salariul său de profesoară de limba română.
Fundația filantropo-politică
La o simplă căutare pe Google se poate observa că Fundația „Din Suflet” a primei-doamne, cum numai așa o numește Dodon pe soția sa, nu are un domeniu propriu de internet.
Fundația are doar o pagină de Facebook, acolo unde sunt prezentate toate acțiunile de binefacere și link-uri preluate din media controlată de PSRM. De altfel, în acțiunile Fundației se regăsesc deputați socialiști, precum Adrian Lebedisnchi, care a împărțit cadouri de Crăciun pe stil nou -25 decembrie – copiilor din persoanelor vulnerabile social.
Nu în ultimul rând, de acest vehicul de imagine se agață și bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, care participă și ea la acțiunile caritabile ale fundației.
La majoritatea evenimentelor Fundației participă Igor Dodon care pozează alături de soția sa în filantropi în cea mai săracă și coruptă țară din Europa, conform statisticilor Eurostat.
Bani din surse gri
Banii Fundației sunt și ei de o proveniență incertă. Dodon a afirmat mereu că va face rost de banii pentru diverse proiecte din surse alternative și nu va utiliza bani din bugetul de stat. Însă niciodată nu a putut identifica concret originea lor.
Fie că a fost vorba de „oameni de afaceri ruși” sau diverse țări, niciodată aceste sume nu au fost transparente.
Cu toate acestea, Fundația a vehiculat sume generoase în ultimul an.
„Noi am reușit, pe parcursul acestui an, în special Prima Doamnă, să stabilească contacte cu mai multe federații și organizații din exterior. Pot să vă dau și unele sume, în acest an am reușit să strângem aproximativ 20 de milioane de lei din diferite surse. Ambasada Chinei ne-a ajutat atunci cand a fost vorba de copii”, a declarat Igor Dodon la bilanțul de un an al mandatului său prezidențial.
Familia și politica merg mână în mână cu Moscova
Anul acesta va fi pentru Chișinău și locul unde Dodon a aranjat Congresul Mondial al Familiilor din anul 2018. O oportunitate pentru Dodon de a poza în familist convins și pentru soția sa de a puncta la nivelul imaginii în dublă ipostază de nevastă și mamă.
Dacă Maia Sandu este susținută de un segment considerabil de persoane de sex feminin, cu ajutorul Bisericii și a acestui Congres al Familiilor, Dodon vrea să scoată maximum de punctaj electoral din astfel de manifestări.
De altfel, în pelegrinările sale la Moscova, Dodon ar fi obținut și antamat vizita Patriarhului rus Kirill în toamna lui 2018 la acest Congres, plasat abil înaintea alegerilor pentru a transforma tot acest eveniment într-o acțiune majoră de imagine pentru PSRM.
Jocurile au fost făcute încă din vara lui 2018, atunci când Karadeniz Press a relatat în exclusivitate despre întâlnirea lui Dodon cu oligarhul rus Konstantin Malofeev. Atunci, Dodon i-ar fi cerut acestuia sprijin financiar și politic pentru acest Congres.
Malofeev, numit de presa occidentală „oligarhul lui Dumnezeu”, a acceptat organizarea lucrărilor celui de al 12-lea Congres Mondial al Familiilor (World Congress of Families), organizație acuzată de strânse legături cu Moscova.
WCF (World Congress of Families), cu sediul în Statele Unite, este catalogat în diferite rapoarte ale unor ONG-uri drept un „grup care incita la ura” din cauza rolului său în privința legii contra propagandei gay, adoptate în 2013, în Rusia, relata mass-media cu ocazia cele mai recente reuniuni a WCF, desfășurate, în mai 2017, la Budapesta sub patronajul premierului maghiar Victor Orban.
Mass-media occidtale au relatat că legăturile grupului cu oligarhi și lideri ai Bisericii Ortodoxe Ruse apropiați Kremlinului, unii dintre ei prezenți și la Congresul Mondial al Familiilor din Budapesta, sunt îngrijorătoare. Activitatea WCF este finanțată și de oligarhul ortodox Konstantin Malofeev.
Lucrările WCF de la Budapesta au fost folosite de premierul maghiar Viktor Orban pentru a acuza Uniunea Europeană că este dominata de „o ideologie liberală ce relativizează și se constituie într-o insultă la adresa familiilor”.
Și lucrările WCF de la Tbilisi din 2016 (unde Igor Dodon a participat în calitate de reprezentant al Republicii Moldova, fără însă a existat un document oficial în acest sens, mai ales datorită faptului că nu era încă președinte al republicii) au fost folosite extensiv de către participanții din Federația Rusă și state aliate pentru a lansa atacuri publice dure față de politica UE și NATO din spațiul CSI, mai scrie sursa citată.
Carieră politică pentru Prima Doamnă?
Nu ar fi exclus ca în cazul alegerilor parlamentare de anul viitor, pe listele PSRM să se regăsească și numele Galinei Dodon. Aceste acțiuni filantropice i-ar putea spori popularitatea, astfel încât să poată candida fie într-o circumscripție eligibilă, fie pe listele PCRM în noul sistem de vot mixt.
Cert este că Dodon dorește o acumulare de imagine pentru ea și un succes asociativ pentru el. Imaginea lui Dodon a avut foarte mult de suferit în ultimele luni, mai ales în cazul celor două suspendări temporare succesive pe care le-a primit în urma unor decizii ale Curții Constituționale.
Dodon și-a dat măsura adevăratelor sale puteri în stat și a ieșit șifonat din lupta cu puterea din Parlament și Guvern. Tocmai pentru a mai repara din această imagine terfelită, Dodon a ținut cuvântarea de final de an alături de soția sa, Galina.
Preț de circa patru minute, Dodon a înșirat obișnuita sa retorică politică, iar soția sa Galina a avut doar două intervenții. La începutul și finalul videoclipului, punctând diverse teme sociale legate de familia și de ajutorarea celor nevoiași.
Introducerea în scena politică a Galinei Dodon poate fi o sabie cu două tăișuri pentru Igor Dodon care poate fi acuzat și că încearcă să-și repare imaginea de atotputernic al țării la adăpostul imaginii soției sale și a implicării pentru sensibilizare a copiilor săi în toată această lume murdară a politicii. Gestionarea acestei probleme este foarte periculoasă, iar adversarii săi politici pot ataca cu ușurință această ascundere a lui Dodon după fustele soției sale în scopul de a-și spori credibilitatea politică.
Analiză de Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | iun. 12, 2017 | Alte regiuni, Balcani, Federatia Rusa, Info Militar, Principal, R. Moldova, România, Turcia, Ucraina, UE
Finalul săptămânii trecute a avut drept cap de afiș vizita președintelui român Klaus Iohannis la Washington, acolo unde a fost primit la Casa Albă de omologul său american, Donald Trump. Vizita este într-adevăr una de anvergură, fiind catalogată de experții internaționali drept una istorică pentru parteneriatul strategic pe care România îl are cu SUA de mai bine de două decade. Sintagma „Vin americanii!”, la care românii au jinduit preț de zeci de ani, își găsește tot mai mult în ultimii ani și o aplicabilitate materială, relatează EvZ Moldova, într-o analiză a vizitei. De altfel, mesajele României nu a mai fost niciodată atât de puternic transmise la Washington pentru topul ierarhiei administrative, dar și către publicul american. România este de asemenea prima țară din Europa de Est cu care Donald Trump are discuții atât de aprofundate la cel mai înalt nivel, urmând ca în perioada imediat următoare să aibă discuții similare și în Polonia, un alt aliat apreciat la Washington.
De la luptele cot mai cot ale soldaților români și americani pe diverse fronturi ale lumii sub egida misiunilor militare internaționale, la ultimele investiții de calibru pe care SUA le face în infrastructura de apărare a României la Deveselu sau Mihail Kogălniceanu, sacrificiul acestora se cristalizează tot mai mult în ceea ce România nu a avut niciodată și anume o umbrelă de securitate reală din partea cele mai puternice națiuni a lumii. De altfel, președintele Iohannis a și participat a comemorare simbolica a soldaților americani căzuți pe câmpurile de luptă Cimitirul Național Arlington din Washington, acolo unde a avut loc cel mai înalt ceremonial care se acordă unui oficial străin, pentru pomenirea soldaților americani încă de la Războiul Civil American, de la mijlocul secolului al XIX-lea.
Peisaj regional agitat
Contextul regional este și el unul tulbure, cu o Rusie militaristă în coasta României, și în genere a flancului estic NATO, acolo unde alături de ea se mai află și Polonia sau țările baltice. De la anexarea peninsulei Crimeea, la războiul din estul Ucrainei, acolo unde Rusia sprijină vădit forțele separatiste proruse, la exercițiile militare pe care Moscova le ordonă regulat în regiunea separatistă transnistreană, Republica Moldova este prinsă în această menghină a tensiunilor Est-Vest. De asemenea, instabilitatea politică de la Chișinău este un factor ce trebuie luat în calcul într-o ecuație regională ce devine tot mai complicată. La toate acestea, „ingredientul turcesc” tot mai imprevizibil la Marea Neagră și dă noi motive pentru o reașezare a echilibrului de putere zonal. Luate pe rând, toate aceste piese ale tot mai complicatului puzzle regional alcătuiesc un tablou complex ce necesită explicații în amănunt.
De altfel, președintele Iohannis nu se mai opri la efortul singular de a merge doar la Washington, ci va avea în perioada 19 – 20 iunie, o vizită la Berlin, acolo unde se va întâlni la cel mai înalt nivel cu cancelarul german Angela Merkel și omologul său german, Frank Steinmeier. Imediat după, în marja Consiliului European de la Bruxelles, care va avea loc în perioada 22 — 23 iunie, președintele Klaus Iohannis va avea o întrevedere cu șeful statului francez, Emmanuel Macron, au precizat surse oficiale pentru agenția Agerpres.
Dimensiunea politico-militară
Președintele român Klaus Iohannis a mers la Washington cu un mesaj clar cum că „România este cel mai bun partener pe care SUA îl pot avea”. Acolo a avut o serie de întâlniri cu unii dintre cei mai importanți „stakeholderi” din administrația SUA. De la congresmeni, la șeful diplomației și nu în ultimul rând la șeful de la Casa Albă, Donald Trump. În ceea ce privește discuțiile despre securitatea regiunii, Iohannis a precizat că ascensiunea militaristă a Rusiei pune în gardă toată lumea și că este nevoie de dialog pentru a se ajunge la o soluție fezabilă. „Toată lumea este îngrijorată, dar a fi îngrijorat ar trebui să te ducă către la a fi pregătit, așa că trebuie să fim foarte clari și foarte deschiși dacă vorbim despre Rusia. În opinia mea, avem nevoie de dialog, dar pe de altă parte avem nevoie de ceea ce noi toți am decis la NATO — o descurajare a Rusiei. Un dialog ar trebui să ducă către o soluție fezabilă”, a spus vinerea trecută șeful statului, la Washington, la conferința de presă comună cu omologul său american, Donald Trump, întrebat dacă acțiunile Rusiei ar trebui să creeze îngrijorare.
Liderul de la Cotroceni a mai precizat că România se bazează pe Parteneriatul cu SUA în ceea ce privește Flancul estic. „România este foarte conștientă că se află pe Flancul de est și ne bazăm puternic pe Parteneriatul dumneavoastră domnule Trump pentru că nu putem sta acolo fără SUA, nu putem fi singuri acolo. Pe de altă parte, Parteneriatul nostru are oportunități imense nu doar în chestiuni de siguranță, dar și de natură comercială, economică. De aceea este foarte important. România este membră a Uniunii Europene și cred că este în interesul ei și al dumneavoastră să fie un partener puternic pentru SUA”, a mai spus Iohannis. El a mai explicat că este nevoie de o cooperare strânsă între SUA și Europa și că este necesar ca cele două entități „să lucreze împreună de așa natură încât să producă efecte sinergetice, să facă NATO mai puternic, să facă Europa mai puternică, să facă SUA mai puternice”.
Trump către România: „Cu siguranţă suntem aici pentru a proteja”
La rândul său, președintele american Donald Trump a calificat Parteneriatul strategic comun drept unul „măreț”. El a replicat că SUA sunt complet angajate în a susține „principiul mușchetarilor”, prevăzut în Tratatul NATO, de apărare prin intervenție militară împotriva unui stat al Alianței. „Statele Unite s-au angajat şi angajez Statele Unite faţă de Articolul 5. Cu siguranţă suntem aici pentru a proteja (…) Cu siguranţă suntem acolo să protejăm şi acesta este unul dintre motivele pentru care vreau ca oamenii să se asigure că avem resursele şi forţa necesare, plătind banii care sunt necesari pentru a avea acele resurse. Dar da, suntem angajaţi în a aplica articolul 5 ”, a răspuns Trump, la o întrebarea dacă SUA vor respecta Articolul 5 din Tratatul NATO în cazul în care un alt stat membru va fi atacat.
Mai mult, Trump a dat România drept exemplu de bune practici în ceea ce privește alocărea de 2% din bugetul național pentru apărare, politică pe care administrația sa mizează puternic. „România a fost un membru de încredere în lupta împotriva ISIS. Al patrulea contributor, ca şi număr de trupe, în Afganistan. Au fost 23 de militari care au plătit preţul suprem şi America aduce omagii sacrificiului lor. Vreau să remarc implicarea preşedintelui Iohannis în decizia de anul acesta a României de a mări de la 1.4 la 2% din PIB pentru apărare. Sperăm că şi alţi aliaţi NATO vor urma exemplul României”, a mai precizat Trump.
Ce se prefigurează în plan economic
Întâlnirea dintre Trump și Iohannis a avut și o relevanță economică. Încă de la început, președintele român a mers în SUA cu gândul de a deschide noi porți pentru investitorii americani. „Avem nevoie în continuare de investitori americani”, a spus Iohannis înainte de a ajunge în America. Probleme de ordin economic au fost reiterate de Iohannis chiar în timpul conferinței comune de vinerea trecută susținută alături de Donald Trump. „Pe de altă parte, Parteneriatul nostru are oportunități imense nu doar în chestiuni de siguranță, dar și de natură comercială, economică. De aceea este foarte important. România este membră a Uniunii Europene și cred că este în interesul ei și al dumneavoastră să fie un partener puternic pentru SUA”, a spus șeful statului, la Washington, la conferința de presă comună cu omologul său american, Donald Trump. El a arătat că întărirea Parteneriatului strategic va duce la un schimb comercial mai ridicat. „Asta am discutat, asta ne dorim pentru că suntem responsabili nu doar pentru securitate, ci pentru bunăstarea cetățenilor noștri”, a conchis șeful statului.
Cu vizele pe masă
Nu îl ultimul rând, Klaus Iohannis a discutat joi, în cadrul întâlnirilor de la Congresul SUA, despre simplificarea procesului în ceea ce priveşte VisaWaiver şi a primit asigurări din partea senatorilor şi membrilor Camerei Reprezentanţilor că sprijină ridicarea vizelor pentru România. Subiectul vizelor a fost reluat în discursul lui Iohannis de la Casa Albă. „Am menționat acest aspect. L-am menționat și în timpul altor întâlniri, pentru că este important pentru noi, este important pentru românii care vor să vină în Statele Unite. Tot mai mulți oameni vin din România în Statele Unite, unii vin ca turiști, unii vin pentru afaceri, iar cei care vin pentru afaceri ar trebui încurajați. Problema vizelor ar putea fi important să o discutăm și probabil că vom avansa în această privință”, a spus Iohannis. Răspunsul lui Trump pe această chestiune nu s-a lăsat prea mult așteptat, precizând că subiectul va fi discutat „în mod cert”.
Cum descifrează analiștii vizita istorică
Unul dintre cei mai solicitați să ofere o opinie despre vizita lui Iohannis la Washington a fost analistul geopolitic american de la Stratfor, George Friedman. El a declarat la TVR că întâlnirea celor doi șefi de stat reprezintă o confirmare a importanței relațiilor dintre cele două țări și că aceasta este cu atât mai special cu cât Trump pune la îndoială o parte dintre alianțele actuale ale SUA. „Trebuie să se înțeleagă că era de așteptat ca președintele Statelor Unite să vrea o întâlnire cu președintele României, țară unde sunt trupe americane, consilieri, reprezentanți ai SUA, asta este important. Cred că ceea ce s-a întâmplat nu e nimic nou, a fost pur și simplu o confirmare a importanței relațiilor și o garantare reciprocă de continuare a bunelor relații și asta era important. Era important pentru publicul american să îl vadă pe președintele României, să știe cine este liderul țării unde sunt desfășurate trupe americane”, a spus Friedman.
În ceea ce privește Rusia, acesta crede că s-a transmis un mesaj foarte puternic. Statele Unite au dezvoltat o strategie în relația cu rușii. Nu ne așteptăm la un război cu Rusia, nu ne dorim un război. Nu atacăm Rusia, dar vrem să ne asigurăm că Europa este protejată și pentru noi flancul estic este crucial. Două țări sunt cruciale pentru acest flanc, una este Polonia și cealaltă este, bineînțeles, România. Iar România are o dublă semnificație. În primul rând, este în prima linie împotriva Rusiei, dar, totodată, are și o relație geografică cu Turcia și acea regiune este imprevizibilă. Deci sunteți o țară riverană Mării Negre, între munții Carpați, sunteți o țară balcanică, sunteți importanți strategic în multe feluri”, a explicat Friedman.
De altfel, Trump a pus un accent deosebit și pe continuarea luptei anticorupției în România, fapt reiterat și de către analistul american citat. „România are acum o valoare imensă pentru Statele Unite și asta are un potențial imens pentru voi. Vă îndemn să vă folosiți, să exploatați acest lucru”, a conchis Friedman.
Moldova, călcâiul lui Ahile pentru România
Analistul american a avut și o serie de considerații strategico-militare față de vulnerabilitățile României în relația cu Rusia și a indicat Republica Moldova, stat cu care România împărtășește o relație istorică, drept un punct de presiune care va fi apăsat de la Moscova. „În mod cert, (România, n.red.) este o ţară foarte proamericană. Cred că e pentru că e interesul său naţional. România e expusă pe frontul estic, Moldova se confruntă cu presiuni din partea ruşilor. Celelalte ţări pot oferi o susţinere economică, dar numai Statele Unite oferă informaţiile şi resursele militare pe care România trebuie să le aibă pentru a rămâne liberă”, a declarat același Friedman pentru Digi24.
România, adusă în „prime time”-ul american
Presa de peste Ocean a relatat din plin întrevederea Trump-Iohannis. Site-ul revistei americane TIME a oferit imagini live de la conferința de presă a celor doi șefi de stat. Același lucru l-a făcut și televiziunea americană Fox News. Ziarul New York Times a titrat „Trump angajează SUA să apere statele NATO”, într-un articol semnat de Peter Baker, în care se vorbește despre declarația în premieră a lui Trump legată de activare a articolului 5 al NATO de apărare în caz de atac a oricărui membru al Alianței, chiar dacă în urmă cu două săptămâni, la sediul NATO de la Bruxelles, refuzase să facă acest lucru. Subiectul este reluat și de către site-ul politico.com, amintind de dorința lui Trump ca toți aliații din cadrul NATO să aloce 2% din bugetul național pentru apărare, dar și de către LA Times, USA Today sau AFP.
