de Isac Mihai | nov. 7, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, UE, UE, Uncategorized @ro
Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia
Serbia nu îşi va călca în picioare Constituţia şi demnitatea prin recunoaşterea statului artificial Kosovo de dragul perspectivei europene, a subliniat recent ministrul de externe sârb Ivica Dacic, transmite Tanjug, citat de KARADENIZ PRESS. Referitor la o declaraţie recentă a parlamentarului german Peter Beyer potrivit căreia Serbia nu va putea adera la Uniunea Europeană în absenţa recunoaşterii (independenţei) Kosovo de către Belgrad, Dacic a declarat cotidianului Vecernje Novosti că mesajul ar trebui să fie luat în serios întrucât Beyer este un oficial al Uniunii Creştin-Democrate (CDU), partidul cancelarului german Angela Merkel.
”Dar dacă lucrurile ar sta aşa, atunci care este scopul dialogului de la Bruxelles şi al procesului obositor – pentru noi – şi extrem de frustrant dacă rezultatul este cunoscut dinainte? Bătălia diplomatică pentru Kosovo-Metohija este încă în faţa noastră”, a spus şeful diplomaţiei sârbe.
Blocaj politic
Problema Kosovo este cel mai mare obstacol în calea integrării europene a Serbiei, a afirmat preşedintele sârb Aleksandar Vucic, comentând o declaraţie recentă a comisarului european pentru politică de vecinătate şi negocieri în vederea extinderii Johannes Hahn, conform căreia Kosovo nu este singura problemă esenţială pe calea aderării Serbiei la Uniunea Europeană. Potrivit lui Vucic, menţinerea păcii şi a stabilităţii şi apărarea securităţii cetăţenilor sârbi din Kosovo-Metohija vor deveni din ce în ce mai dificile, întrucât este tot mai evident că nu va exista o soluţie de compromis.
Acest lucru este cauzat de atmosfera din Serbia centrală şi din Kosovo-Metohija, ca şi de factori externi care nu doresc un acord, a declarat Vucic pentru postul de televiziune sârb Pink. ”Cetăţenii trebuie să înţeleagă că economia poate înregistra progrese numai dacă avem pace şi stabilitate şi dacă nu există niciun incident serios în Kosovo”, a reiterat Aleksandar Vucic.
Reamintim că Republica Kosovo şi-a declarat independenţa în februarie 2008, aceasta fiind recunoscută până în prezent de 23 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Ţările membre UE care nu au făcut acest lucru sunt Spania, România, Slovacia, Grecia şi Cipru. În acest moment, între Priștina și Belgrad se duce un război diplomatic dur pentru a obține, respectiv împiedica, recunoașterea independenței kosovare.
Negocierile sârbo-kosovare mediate de Bruxelles au dus la un acord cadru în 2013. Totuşi, fiecare parte susţine că cealaltă îşi încalcă angajamentele în domenii precum energia, învăţământul şi drepturile minorităţii sârbe din Kosovo.
NATO sprijină independența Kosovo
Kosovo, armată proprie
Parlamentul din Kosovo, teritoriu din Balcani ce se bazează pe trupele NATO pentru a-i asigura protecţia, a aprobat recent crearea unei armate naţionale, deşi minoritatea sârbă susţine că măsura este ilegală, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS. Deputaţii sârbi din Parlamentul de la Priștina, susţinuţi viguros de Belgrad, care nu recunoaşte independenţa Kosovo, au blocat o astfel de măsură în trecut spunând că înfiinţarea unei armate naţionale necesită o schimbare a Constituţiei.
Însă, trei legi promovate de guvernul kosovar şi votate de parlamentul unicameral de la Pristina modifică mandatul Forţei de Securitate din Kosovo (KSF), care va deveni astfel o armată naţională cu 5.000 de militari activi şi 3.000 de rezervişti – ceea ce, susţine guvernul kosovar, nu necesită modificări ale Constituţiei. Măsura a fost aprobată cu 98 de voturi în parlamentul de 120 de locuri al Kosovo, deşi a fost boicotată de cei 11 deputaţi sârbi. Un al doilea vot va avea loc în zilele următoare.
Legi contestate
Forţa de Securitate din Kosovo este alcătuită din 2.500 de militari, echipată cu armament uşor şi pregătită de NATO. Ea asigură misiuni precum gestionarea situaţiilor de criză, protecţia civilă şi aprovizionarea.
‘Cele trei legi au un singur scop, acela de a proteja integritatea teritorială a Kosovo, de a proteja cetăţenii tuturor comunităţilor din Kosovo’, a declarat premierul Ramush Haradinaj înaintea votului.
Teritoriul balcanic fără ieşire la mare, cu 1,8 milioane de locuitori, este încă păzit de 4.000 de militari NATO la aproape două decenii de la încheierea războiului. NATO a declarat că nu intenţionează să părăsească Kosovo în viitorul apropiat, dar a sugerat că orice schimbare a statutului KSF ar putea conduce la o reducere a forţelor sale. ‘Orice schimbare în structura, mandatul şi misiunea Forţei de Securitate din Kosovo trebuie decisă de autorităţile kosovare’, a declarat un oficial NATO, citat de mass-media internațională.
UE, obiectiv pentru Belgrad și Priștina
Garanții pentru Kremlin
Serbia nu vrea şi nu va adera la Alianţa Nord-Atlantică, a declarat recent, în Rusia, Maja Gojkovici, preşedintele Parlamentului de la Belgrad, informează site-ul agenţiei Tass. „În actualele condiţii geopolitice marcate de instabilitate, Serbia a decis în Parlament să menţină neutralitatea militară. Ca naţiune, vrem să ne protejăm spaţiul aerian şi ţara”, a declarat Maja Gojkovici într-un discurs rostit în Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului Rusiei.
„Serbia nu doreşte şi nu intenţionează să adere la NATO. Istoria noastră în privinţa acestei relaţii este prea dificilă pentru a ne mai gândi. Totuşi, Serbia rămâne deschisă cooperării, iar politica de neutralitate militară face posibilă cooperarea activă cu toţi partenerii din regiune şi din alte zone, în interesul stabilităţii”, a precizat Gojkovici.
Kosovo, așa-zis stat
Kosovo este pentru Serbia un aşa-zis stat, indiferent cum se referă la el Washingtonul şi ambasadorul SUA la Belgrad, a declarat recent preşedintele sârb Aleksandar Vucic, comentând o declaraţie a ambasadorului american Kyle Scott conform căreia Kosovo este un stat suveran, relatează mass-media sârbă. „Ar fi fost frumos din partea lui să fi arătat ceva mai mult respect pentru ţara gazdă”, a afirmat Vucic, adăugând că reprezentantul guvernului sârb care a participat la evenimentul în cadrul căruia Kyle Scott a făcut respectiva declaraţie, ar fi trebuit să reacţioneze. „Orice ar însemna pentru dumneavoastră aşa-zisul guvern din Kosovo, pentru noi este un aşa-zis guvern”, a insistat preşedinte sârb, care a mai menţionat în context că datoria diplomaţilor nu este de a-i corecta pe jurnalişti, ci de a le răspunde la întrebări.
Bătălia pentru resurse
Parte integrantă a Kosovo’, ‘proprietate a Serbiei’: lacul artificial Gazivode aminteşte cât de departe este un acord de normalizare între Pristina şi Belgrad, care ar trece printr-o modificare a frontierelor, notează France Presse, citată de mass-media. Susţinută public de către Washington şi cu jumătate de voce de Paris, respinsă de Berlin, această idee are meritul simplităţii aparente.
Evocată fără a intra în detalii în această vară de preşedinţii sârb şi kosovar, Aleksandar Vucic, şi Hashim Thaci, ea ar consta – potrivit presei locale – într-un schimb de teritorii: Serbia ar oferi cel puţin parţial Valea Presevo (populată preponderent de albanezi) şi va recupera zona situată la nord de oraşul divizat Mitrovica, unde staţionează în continuare o forţă internaţională de menţinere a păcii.
Cu o lungime de 24 de km şi traversat de graniţă, lacul cu 370 de milioane de metri cubi de apă reaminteşte însă că nimic nu este simplu între Serbia şi fosta sa provincie predominant albaneză, a cărei independenţă Belgradul refuză să o recunoască.
Serbia a pierdut controlul asupra Kosovo în urma bombardamentelor NATO care au forţat-o să-şi retragă trupele implicate într-un conflict împotriva gherilei separatiste kosovare albaneze (1998-1999, 13.000 de morţi). Potrivit estimărilor, circa 120.000 de sârbi au rămas în Kosovo şi îşi susţin fidelitatea faţă de Belgrad.
Gazivode, noul front in razboiul economic sarbo-kosovar
Gazivode, pe care kosovarii albanezi îl numesc Ujman, se întinde în proporţie de trei sferturi pe teritoriul kosovar, dar într-un sector predominant sârb, unde Pristina nu a ajuns să-şi impună jurisdicţia. Lacul are o importanţă crucială pentru independenţa energetică şi alimentarea cu apă a provinciei Kosovo.
‘Gazivode arată cel mai bine în multe privinţe amploarea problemei cu care ne confruntăm, diferenţele noastre, luptele noastre politice aprige’, a declarat Aleksandar Vucic în timpul vizitării acestui lac la 9 septembrie. Pristina s-a opus acestei vizite, dar apoi a cedat: ‘Au existat presiuni din partea Uniunii Europene, nu am avut de ales’, a explicat ministrul de externe kosovar Behgjet Pacolli.
Trei săptămâni mai târziu, Hashim Thaçi a replicat printr-o sesiune foto în cursul unei plimbări cu barca cu motor pe lac, suscitând indignarea Belgradului. ‘O vizită normală la una dintre frumuseţile noastre’, a spus el.
În timpul vizitei lui Aleksandar Vucic, lucrătorii de la baraj l-au decorat cu un drapel sârbesc. ‘Dreptul de a gestiona Gazivode aparţine Serbiei’, a declarat Srdjan Vulovic, directorul companiei ‘Ibar’, societate publică înfiinţată de Belgrad, care vinde apă în Kosovo aşa cum a făcut-o şi în perioada iugoslavă. Potrivit acestuia, barajul a fost construit în anii 1970 şi ‘întregul împrumut, în valoare de aproximativ 90 de milioane de dolari, a fost rambursat de Republica Serbia’.
Linii roșii
Şeful negociatorilor kosovari, Avni Arifi, avertizează că la viitoarele discuţii va considera ‘deplasată orice tentativă de a lansa vreo dezbatere legată de lac’. ‘Este o resursă a Kosovo, (…) şi nu discutăm despre resursele noastre cu Serbia’, a declarat el pentru AFP. Lacul aparţine ‘teritoriului inalienabil al unei ţări suverane’, adaugă şi premierul Ramush Haradinaj.
‘Vucic şi amicii săi politici din Serbia ştiu foarte bine’ că acest lac ‘este călcâiul lui Ahile al Kosovo’ a cărei ‘independenţă şi stabilitate ar fi pusă sub semnul întrebării’ dacă ‘ar reveni Serbiei’, susţine Agon Dida, expert kosovar în probleme energetice.
Lacul furnizează apă celor două centrale cu cărbune ‘Kosovo A’ şi ‘Kosovo B’, care produc 95% din energia electrică a provinciei.
‘Fără Gazivode, Kosovo ar fi lipsit de energie electrică’, recunoaşte Srdjan Vulovic. ‘Kosovo ar fi într-o situaţie de risc energetic’, recunoaşte şi Agon Dida. Fără răcire, ‘Kosovo A’ şi ‘Kosovo B’ s-ar putea opri rapid, lăsând în întuneric circa 1,8 milioane de persoane.
Potrivit lui Ilir Abdullahu, directorul noii staţii de epurare a apelor uzate care a rezolvat lipsa cronică de apă din Pristina, lacul este ‘singura alternativă pentru aprovizionarea’ acestei infrastructuri. Circa 700.000 de locuitori din sudul regiunii depind de el.
Dar preşedintele sârb Aleksandar Vucic spune că dependenţa este dublă: ‘Nici oamenii din Zubin Potok şi Ibar Kolasin (sectoarele sârbeşti) nu pot rămâne fără Gazivode’. (M.B.)
de Isac Mihai | oct. 27, 2018 | Analize, Balcani, Principal, UE, UE, Uncategorized @ro
Kosovo, problema strategica in Balcani
Parte integrantă a Kosovo’, ‘proprietate a Serbiei’: lacul artificial Gazivode aminteşte cât de departe este un acord de normalizare între Pristina şi Belgrad, care ar trece printr-o modificare a frontierelor, notează France Presse, într-o amplă analiză citată de mass-media internațională. Susţinută public de către Washington şi cu jumătate de voce de Paris, respinsă de Berlin, această idee are meritul simplităţii aparente.
Evocată fără a intra în detalii în această vară de preşedinţii sârb şi kosovar, Aleksandar Vucic, şi Hashim Thaci, ea ar consta – potrivit presei locale – într-un schimb de teritorii: Serbia ar oferi cel puţin parţial Valea Presevo (populată preponderent de albanezi) şi va recupera zona situată la nord de oraşul divizat Mitrovica, unde staţionează în continuare o forţă internaţională de menţinere a păcii.
Cu o lungime de 24 de km şi traversat de graniţă, lacul cu 370 de milioane de metri cubi de apă reaminteşte însă că nimic nu este simplu între Serbia şi fosta sa provincie predominant albaneză, a cărei independenţă Belgradul refuză să o recunoască.
Serbia a pierdut controlul asupra Kosovo în urma bombardamentelor NATO care au forţat-o să-şi retragă trupele implicate într-un conflict împotriva gherilei separatiste kosovare albaneze (1998-1999, 13.000 de morţi). Potrivit estimărilor, circa 120.000 de sârbi au rămas în Kosovo şi îşi susţin fidelitatea faţă de Belgrad.
Amenințări militare
Preşedintele sârb Aleksandar Vucic și-a plasat armata în stare de alertă maximă, ca urmare a desfăşurării unui comando de trupe speciale kosovare în apropiere de graniţa administrativă dintre Kosovo şi Serbia, după cum au relatat anterior numeroase media sârbă și kosovare. Desfăşurarea trupelor speciale kosovare a fost legată de plimbarea făcută de preşedintele Kosovo, Hashim Thaci, pe un lac care alimentează cu apă centrala hidroelectrică ‘Gazivode’, controlată oficial de Belgrad, a transmis postul de televiziune sârb RTS.
Un detașament din trupele speciale kosovare au luat poziţii lângă un Centru de ecologie şi sport din zonă şi, potrivit Ministerului de Interne sârb, ‘au reţinut câţiva etnici sârbi care nu săvârşiseră niciun fel de încălcare a legii’.
Pristina ar dori includerea hidrocentralei ‘Gazivode’ în sistemul energetic al Kosovo, dar Belgradul, care susţine că a cheltuit 2 miliarde de euro pentru infrastructură şi întreţinerea barajului de acumulare, se opune categoric
Conform mass-media kosovare, Hashim Thaci a făcut un ocol al lacului de acumulare ‘Gazivode’ preţ de 15 minute la cârma unei bărci cu motor a poliţiei kosovare. După care a urcat în maşină şi, însoţit de trupe speciale şi poliţie, a plecat spre Pristina, transmite TASS. Şeful administraţiei de la Pristina a fost însoţit în această călătorie de ministrul de interne kosovar Rashit Xhalaj şi cel de finanţe Bedri Hamza, unii dintre cei mai importanți aliați politici ai acestuia.
Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia
Gazivode vs. Ujman
Gazivode, pe care kosovarii albanezi îl numesc Ujman, se întinde în proporţie de trei sferturi pe teritoriul kosovar, dar într-un sector predominant sârb, unde Pristina nu a ajuns să-şi impună jurisdicţia. Lacul are o importanţă crucială pentru independenţa energetică şi alimentarea cu apă a provinciei Kosovo.
‘Gazivode arată cel mai bine în multe privinţe amploarea problemei cu care ne confruntăm, diferenţele noastre, luptele noastre politice aprige’, a declarat Aleksandar Vucic în timpul vizitării acestui lac la 9 septembrie. Pristina s-a opus acestei vizite, dar apoi a cedat: ‘Au existat presiuni din partea Uniunii Europene, nu am avut de ales’, a explicat ministrul de externe kosovar Behgjet Pacolli.
Trei săptămâni mai târziu, Hashim Thaçi a replicat printr-o sesiune foto în cursul unei plimbări cu barca cu motor pe lac, suscitând indignarea Belgradului. ‘O vizită normală la una dintre frumuseţile noastre’, a spus el.
În timpul vizitei lui Aleksandar Vucic, lucrătorii de la baraj l-au decorat cu un drapel sârbesc. ‘Dreptul de a gestiona Gazivode aparţine Serbiei’, a declarat Srdjan Vulovic, directorul companiei ‘Ibar’, societate publică înfiinţată de Belgrad, care vinde apă în Kosovo aşa cum a făcut-o şi în perioada iugoslavă.
Potrivit acestuia, barajul a fost construit în anii 1970 şi ‘întregul împrumut, în valoare de aproximativ 90 de milioane de dolari, a fost rambursat de Republica Serbia’.
Gazivode, noul front in razboiul economic sarbo-kosovar
Linii roșii
Şeful negociatorilor kosovari, Avni Arifi, avertizează că la viitoarele discuţii va considera ‘deplasată orice tentativă de a lansa vreo dezbatere legată de lac’. ‘Este o resursă a Kosovo, (…) şi nu discutăm despre resursele noastre cu Serbia’, a declarat el pentru AFP. Lacul aparţine ‘teritoriului inalienabil al unei ţări suverane’, adaugă şi premierul Ramush Haradinaj.
‘Vucic şi amicii săi politici din Serbia ştiu foarte bine’ că acest lac ‘este călcâiul lui Ahile al Kosovo’ a cărei ‘independenţă şi stabilitate ar fi pusă sub semnul întrebării’ dacă ‘ar reveni Serbiei’, susţine Agon Dida, expert kosovar în probleme energetice.
Lacul furnizează apă celor două centrale cu cărbune ‘Kosovo A’ şi ‘Kosovo B’, care produc 95% din energia electrică a provinciei.
‘Fără Gazivode, Kosovo ar fi lipsit de energie electrică’, recunoaşte Srdjan Vulovic. ‘Kosovo ar fi într-o situaţie de risc energetic’, recunoaşte şi Agon Dida. Fără răcire, ‘Kosovo A’ şi ‘Kosovo B’ s-ar putea opri rapid, lăsând în întuneric circa 1,8 milioane de persoane.
Potrivit lui Ilir Abdullahu, directorul noii staţii de epurare a apelor uzate care a rezolvat lipsa cronică de apă din Pristina, lacul este ‘singura alternativă pentru aprovizionarea’ acestei infrastructuri. Circa 700.000 de locuitori din sudul Ibar depind de el.
Dar preşedintele sârb Aleksandar Vucic spune că dependenţa este dublă: ‘Nici oamenii din Zubin Potok şi Ibar Kolasin (sectoarele sârbeşti) nu pot rămâne fără Gazivode’. (M.B.)
de Isac Mihai | oct. 2, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Principal, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Rusia şi Serbia organizează exerciţii aeriene comune în perioada 1-5 octombrie pe teritoriul Republicii Sârbe, la care vor participa avioane de luptă MiG-29 şi elicoptere Mi-8, a anunţat Ministerul Apărării rus, citat de agenţia de presă TASS, preluată de KARADENIZ PRESS. Aceste aplicaţii au loc pe fondul degradării situației securitare din regiune și a plasării armatei sârbe în stare de alertă maximă după acțiunile în forță ale trupelor speciale kosovare în apropiere de graniţa dintre cele două state.
Federația Rusă rămâne unul din principalii aliați politici și militari ai Belgradului, Serbia fiind frecvent acuzată de statele occidentale de o politică duplicitară față de blocul comunitar. Concomitent, Kremlinul folosește problema Kosovo pentru a obține concesii din partea Occidentului în ceea ce privește anexarea unilaterală a Crimeei de către Federația Rusă în 2014.
Desant prezidențial la Moscova
Întrevederea dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său sârb, Aleksandar Vucic, aşteptat astăzi într-o vizită de lucru la Moscova, nu are vreo legătură cu escaladarea tensiunilor în regiune, fiind planificată cu mult dinainte, discuţiile urmând să se axeze pe dezvoltarea relaţiilor comerciale şi economice dintre cele două ţări, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de mass-media.
Serviciul de presă al Kremlinului anunţase anterior că Putin şi Vucic vor discuta despre dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi vor aborda probleme regionale şi internaţionale.
‘Această întâlnire a fost planificată cu câteva luni în urmă, prin urmare nu are vreo legătură cu escaladarea tensiunilor în regiune’, a insistat Peskov, în contextul în care media ruse au relatat în ultimele zile că preşedintele Serbiei i-ar putea cere lui Putin sprijinul Rusiei în forurile internaţionale în problema Kosovo.
Sprijin rus
Vizita vine ‘în continuarea contactului periodic de lucru între conducerea Rusiei şi cea a Serbiei. Această ţară este partenerul nostru’, a subliniat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, întrebat dacă vizita preşedintelui Serbiei la Moscova fusese planificată din timp şi despre agenda discuţiilor.
Totuşi, Peskov a afirmat că unul din subiectele incluse pe agenda discuţiilor între Putin şi Vucic vizează ‘creşterea tensiunilor în zonă’.
Întrebat săptămâna trecută, într-o conferinţă de presă, despre posibilitatea ca Rusia să acorde sprijin militar Serbiei în problema Kosovo după exemplul Siriei, Aleksandar Vucic a răspuns negativ, explicând că nu şi-ar dori conflicte militare majore pe teritoriul sârb, potrivit RIA Novosti.
Exerciții cu tâlc
‘Aviatori ai armatei aerului a Rusiei şi ai forţelor aeriene şi antiaeriene ale Serbiei vor efectua un exerciţiu tactic comun „BARS-2018” pe teritoriul Republicii Serbia’, precizează Ministerul Apărării de la Moscova într-un comunicat, potrivit căruia la bordul aparatelor MiG-29 şi Mi-8 vor acţiona echipaje mixte ruso-sârbe. ‘În total, vor fi implicate 10 aparate de zbor ale forţelor aeriene şi antiaeriene sârbe’, se mai spune în comunicatul citat.
În cadrul acestor manevre, echipajele vor efectua interceptări de ţinte aeriene, vor executa elemente de lupte antiaeriene, inclusiv manevre complexe de pilotaj superior, vor simula lovituri asupra unor ţinte terestre, precum şi exerciţii privind desantul de trupe şi acordare de sprijin în operaţiuni de căutare şi salvare.
Problematica Kosovo-Crimeea consolidează relațiile Belgrad-Moscova
Mobilizare de forțe
Aceste manevre survin la două zile după ce preşedintele Aleksandar Vucic a plasat armata sârbă în stare de alertă maximă, ca urmare a desfăşurării unui comando de trupe speciale kosovare în apropiere de graniţa administrativă dintre Kosovo şi Serbia, după cum au relatat în weekend numeroase media sârbă și kosovare. Desfăşurarea trupelor speciale kosovare a fost legată de plimbarea făcută de preşedintele Kosovo, Hashim Thaci, pe un lac care alimentează cu apă centrala hidroelectrică ‘Gazivoda’, controlată de Belgrad, a transmis duminică postul de televiziune sârb RTS.
Un detașament din trupele speciale kosovare au luat poziţii lângă un Centru de ecologie şi sport din zonă şi, potrivit Ministerului de Interne sârb, ‘au reţinut câţiva etnici sârbi care nu săvârşiseră niciun fel de încălcare a legii’.
Interese energetice
Centrala ‘Gazivoda’ şi staţia ‘Valac’ reprezintă obiective-cheie în nordul Kosovo, zonă populată în principal de sârbi, şi fac parte din sistemul energetic sârbesc. Profitul acestora s-ar ridica – conform unor date – la zeci de milioane de dolari pe an.
Tot aici se află un alt obiectiv-cheie pentru nordul Kosovo, hidrosistemul Ibar-Lepenac care alimentează cu apă zona.
Administraţia de la Pristina declarase anterior că este necesar ca hidrocentrala ‘Gazivoda’ să fie integrată în sistemul energetic al Kosovo.
Conform mass-media kosovare, Hashim Thaci a făcut un ocol al lacului de acumulare ‘Gazivoda’ preţ de 15 minute la cârma unei bărci cu motor a poliţiei kosovare. După care a urcat în maşină şi, însoţit de trupe speciale şi poliţie, a plecat spre Pristina, transmite TASS. Şeful administraţiei de la Pristina a fost însoţit în această călătorie de ministrul de interne kosovar Rashit Xhalaj şi cel de finanţe Bedri Hamza.
Preşedintele sârb a calificat această călătorie drept un ‘afront’ şi a protestat într-un mesaj trimis secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg.
Pristina ar dori includerea hidrocentralei ‘Gazivoda’ în sistemul energetic al Kosovo, dar Belgradul, care susţine că a cheltuit 2 miliarde de euro pentru infrastructură şi întreţinerea barajului de acumulare, se opune categoric. (M.B.)
de Isac Mihai | feb. 28, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Minoritați, România, UE, UE
Comisarul european Jean Claude Juncker sprijină aderarea Serbia la UE
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că Serbia este țara candidată la aderare care a avansat cel mai mult în procesul de integrare europană, relatează mass-media de la Belgrad, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Acesta a subliniat că data aderării depinde în primul rând de Serbia, iar la conferința de presă comună cu președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a spus că nu a venit la Belgrad pentru a da lecții Serbiei. Președintele Comisiei Europene a afirmat că UE consideră că sunt șase domenii în care Serbia trebuie să acţioneze pe drumul spre UE. Oficialul UE a menționat faptul că este absolut necesar ca Serbia să își rezolve problemele cu Republica Kosovo pentru a putea adera la blocul comunitar.
Reamintim că Serbia este cel mai important aliat al Federației Ruse din Balcani, Moscova sprijinind demersurile Serbiei de blocare a recunoașterii independenței Republicii Kosovo de către comunitatea internațională. Federația Rusă vinde sisteme de armament Serbiei, iar o parte importantă din economia sârbă este controlată de firme cu capital rusesc, cel mai bun exemplu fiind Gazprom.
Presiuni germane
Serbia va trebui să accepte independenţa Kosovo pentru a putea adera la Uniunea Europeană, a declarat recent, în timpul unei vizite la Pristina ministrul german de externe, Sigmar Gabriel. Oficialul german a promis liderilor kosovari că îi va ajuta pentru a obţine recunoaşterea independenţei şi din partea statelor UE care încă nu au recunoscut-o, România fiind printre ele.
„Dacă Serbia doreşte să se îndrepte către Uniunea Europeană, construirea statului de drept este prima condiţie, dar în mod firesc şi acceptarea independenţei Kosovo”, a spus Sigmar Gabriel, citat de agenţia Reuters, la o conferinţă de presă comună cu premierul kosovar, Ramush Haradinaj. „Aceasta este condiţia esenţială pentru a merge către Europa”, a insistat ministrul de externe german, susţinând că a transmis acelaşi mesaj şi la Belgrad, unde a avut întrevederi cu oficialii sârbi înainte de a veni la Pristina.
Kosovo visează la integrarea europeană
Kosovo, viitor membru UE?!
Sigmar Gabriel a mai spus la Pristina că Germania va ajuta Kosovo să obţină recunoaşterea independenţei şi din partea celor cinci state membre ale UE care încă nu au recunoscut această independenţă autoproclamată de kosovari în anul 2008, respectiv România, Spania, Grecia, Cipru şi Slovacia.
„În mod natural, aderarea la UE este obiectivul final. Pentru aceasta una dintre condiţii este să convingem cele cinci state ale UE care nu recunosc Kosovo că o asemenea recunoaştere este logică, întrucât Kosovo nu va mai face parte niciodată din Serbia”, a motivat şeful diplomaţiei germane.
UE vs. Kosovo
Mai mult de jumătate dintre sârbi ar vota în favoarea aderării la Uniunea Europeană, în timp ce aproape un sfert s-ar pronunţa împotriva intrării ţării lor în blocul comunitar, relatează mass-media locală, citată de agenția KARADENIZ PRESS.
Potrivit sondajului, realizat de Ministerul sârb al Integrării Europene, la întrebarea ”Susţineţi Serbia să devină stat membru al UE ?”, 52% dintre cei chestionaţi au răspuns afirmativ, 24% – negativ, iar 12% au spus că nu vor vota sau nu ştiu cum să răspundă.Sprijinul faţă de reformele cerute de aderarea la UE rămâne foarte mare: 65% dintre respondenţi cred că ele ar trebui aplicate indiferent de aderarea la organizaţie, spre binele cetăţenilor şi al ţării, transmite Agerpres.
Întrebaţi care este cel mai mare donator pentru Serb ia începând din 2000, 24% au indicat Uniunea Europeană, restul enumerând Rusia, China, Japonia şi alte ţări. Potrivit unor date oficiale, UE şi membrii săi au donat Serbiei 4,31 miliarde de euro începând din 2000, fiind cel mai mare donator pentru Belgrad.
Acelaşi sondaj arată că aproximativ 19 % dintre sârbi sunt de părere că aderarea la UE va spori şansele oamenilor de a găsi un loc de muncă, 15% cred că le va oferi tinerilor perspective mai bune, iar 13% consideră că intrarea în blocul comunitar va fi o ocazie de a transforma ţara lor într-un stat de drept. Sondajul a fost efectuat în decembrie anul trecut, pe un eşantion de 1.050 de persoane cu vârste de peste 18 ani. Comparativ cu Serbia, în Muntenegru peste 80% dintre cetăţeni susţin aderarea ţării lor la UE.
2025, o dată deschisă tuturor candidaților
Jean-Claude Juncker, a declarat, la Tirana, că țările din vestul Balcanilor ar trebui să fie pregătite pentru aderarea la Uniunea Europeană în 2025, dacă vor fi îndeplinit până atunci toate criteriile necesare pentru a deveni membre. „Contrar celor citite peste tot, Comisia şi eu nu am spus că Serbia şi Muntenegru vor fi neapărat membri ai UE în 2025. Termenul din 2025 este deschis tuturor ţărilor candidate. Iar în măsura în care o ţară candidată va îndeplini până atunci sau mai devreme toate criteriile pentru aderare, vom acţiona astfel încât eforturile acesteia să fie recunoscute de UE”, a declarat acesta.
Serbia şi Muntenegru sunt considerate cele mai avansate pe calea aderării la UE, menţionează Reuters. Aceste ţări negociază deja mai multe capitole din cele obligatorii pentru intrarea în Uniune şi au încheiat deja câteva. Albania şi Macedonia speră să primească undă verde de la Bruxelles pentru începerea negocierilor în câteva luni.
Albania, Macedonia, Muntenegru și Serbia sunt candidate oficiale la aderarea la UE, în timp ce Bosnia și Kosovo încearcă să obțină acest statut.
Regiune importantă
UE consideră Balcanii Occidentali o regiune importantă în dosare precum controlul imigrației și combaterea unor amenințări mergând de la presupusul amestec al Rusiei la islamul radical.
Țările membre au conștientizat că „poate fi obținută pacea în Balcani și că în acest scop perspectiva aderării la UE este vitală”, a adăugat reprezentantul Comisiei Europene. El nu a susținut însă ideea unei Europe cu mai multe viteze, întrucât, în opinia sa, acest lucru ar duce la apariția unor linii de separație între țările membre. (N.G./M.I.)
