de Isac Mihai | mart. 8, 2019 | Balcani, Știri, UE
Kosovo, problema strategica in Balcani
Parlamentul kosovar a votat o serie de principii de negociere prin care sunt interzise orice schimbări de frontieră în cadrul Dialogului Belgrad-Priştina, ce vizează normalizarea relaţiilor dintre cele două părţi, relatează mass-media regională, citând portalul de informaţii Kossev, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform principiilor aprobate joi de legislativul de la Priştina, obiectivul principal vizează obţinerea recunoaşterii independenţei din partea Serbiei, respectarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale şi acordul Belgradului care să permită aderarea Kosovo la instituţiile internaţionale. Documentul subliniază, de asemenea, că un astfel de acord ar deschide pentru Kosovo calea spre UE şi admiterea în ONU.
Reacții dure
Se prevede, de asemenea, că nu pot exista alte tipuri de putere în afara celei centrale şi locale, principiu care face ca o posibilă comunitate a municipalităţilor sârbe din Kosovo să nu poată avea puteri executive. Parlamentul de la Priștina a stabilit că acordul încheiat cu Serbia va fi supus unui referendum pe teritoriul Kosovo, pe care îl va ratifica.
In vara anului trecut, atât preşedintele sârb Aleksandar Vucic, cât şi omologul său kosovar, Hashim Thaci, au sugerat că o ‘corecţie a frontierelor’, care ar implica un schimb de teritorii, ar putea conduce la un acord care să pună capăt conflictului.
Directorul biroului pentru Kosovo din cadrul guvernului de la Belgrad, Marko Djuric, a criticat aceste condiţii impuse de Priştina, considerând că ele reprezintă un alt indiciu al faptului că autorităţile kosovare nu doresc un dialog sau o înţelegere.
Aceste principii au fost aprobate de parlamentul kosovar într-un moment în care Dialogul Belgrad-Priştina, mediat de UE, este întrerupt ca urmare a impunerii de către Priştina, la sfârşitul anului trecut, a unei taxe vamale de 100% pentru produsele importate din Serbia.
UE şi SUA au făcut apel, fără succes, în mai multe rânduri, ca această taxă vamală să fie revocată, pentru a permite reluarea dialogului început în 2013 de Belgrad şi Priştina.
Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia
Apel american
Serbia şi Kosovo ar trebui să înceteze să se mai provoace una pe alta şi ar trebui să reia negocierile de normalizare a relaţiilor după două decenii da la terminarea războiului dintre cele două state, a declarat vineri David Hale, subsecretar de stat al SUA pentru afaceri politice. „Statele Unite fac apel la eliminarea tarifelor, la stoparea provocărilor reciproce şi reluarea dialogului”, a declarat David Hale, subsecretar de stat al SUA pentru afaceri politice, într-un mesaj transmis în limba sârbă prin Ambasada SUA de la Belgrad, informează Radio România, citat de mass-media regională. David Hale urmează să se întâlnească sâmbătă cu liderii albanezi la Pristina.
Apelul oficialului american survine după o întrevedere la Belgrad cu preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic şi la două zile după ce Parlamentul din Kosovo a adoptat o platformă de negociere cu 12 puncte care prevede recunoaşterea reciprocă între Serbia şi Kosovo, cu menţinerea graniţelor actuale între cele două state.
Ripostă de la Belgrad
Premierul sârb, Ana Brnabic, a declarat vineri că platforma de negociere votată de Kosovo este „împotriva bunului simţ… Reprezintă o lovitură letală dată negocierilor, iar reacţia Serbiei va fi adecvată, morală şi în interesul poporului sârb”.
La rândul său, preşedintele sârb a spus în mod repetat că Serbia nu va relua negocierile cu Kosovo până când nu vor fi abolite taxele vamele la importuri. Pristina doreşte ca Serbia să recunoască statalitatea Kosovo şi să înceteze să mai blocheze Kosovo în drumul său spre ONU şi alte organizaţii internaţionale, inclusiv Interpol. (M.B.)
de Isac Mihai | mart. 5, 2019 | Balcani, Știri, UE, UE
Kosovo, problema strategica in Balcani
Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a sugerat recent că Serbia ar putea fi de acord să recunoască Kosovo, cu condiţia obţinerii de compensaţii în cadrul unei înţelegeri mai largi, într-un interviu acordat agenţiei italiene ANSA, citat de mass-media de la Belgrad, preluată de KARADENIZ PRESS. „Trebuie să găsim mai întâi compromisul, nu putem recunoaşte Kosovo fără a obţine ceva din partea cealaltă”, a declarat şeful statului sârb. „Cu ajutorul prietenilor noştri europeni şi cu sprijinul Rusiei, al Statelor Unite, al Chinei şi al altor ţări, sunt sigur că putem ajunge la o soluţie”, a adăugat Vucic.
Dialog blocat
Provincia Kosovo şi-a proclamat unilateral independenţa faţă de Serbia în 2008, la zece ani după războiul dintre forţele sârbe şi cele albaneze, care luptau pentru independenţă (1998-1999), confruntare care a făcut peste 13.000 de victime.
Autorităţile de la Belgrad refuză să recunoască independenţa fostei sale provincii. Ambele părţi sunt supuse unor presiuni internaţionale intense pentru a ajunge la un acord prin care să îşi normalizeze relaţiile, o miză de care depind şansele celor două părţi de a avansa pe calea înspre o viitoare aderare la UE.
Dialogul mediat de UE este blocat, în special după impunerea de către Priştina în noiembrie a unui tarif de 100% pentru produsele sârbe. Belgradul a avertizat că nu va relua dialogul ce vizează normalizarea relaţiilor cu Priştina atât timp cât această măsură vamală este în vigoare. (M.B.)
de Isac Mihai | feb. 11, 2019 | Balcani, Știri, UE
Serbia-zguduită-de-proteste-masive
Zeci de mii de sârbi au manifestat în acest weekend la Belgrad împotriva preşedintelui Aleksandar Vucic, pe care îl acuză de autoritarism, a zecea defilare în tot atâtea săptămâni de mobilizare, informează mass-media locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Manifestanţii, care s-au mobilizat în Belgrad și în alte 40 de oraşe din statul balcanic, acuză puterea că reduce la tăcere mass-media şi societatea civilă. Totodată, manifestanții solicită demisia conducerii canalului public naţional RTS, acuzat că a devenit portavocea regimului Vucic.
Proteste cu repetiție
Prima manifestaţie a fost organizată la 8 decembrie 2018 la apelul unor organizaţii cetăţeneşti şi cu sprijinul Alianţei pentru Serbia, un grup de zece partide de opoziţie de la stânga la extrema dreaptă.
Vucic, un ultranaţionalist devenit proeuropean, respinge acuzaţiile de autocratism şi a lansat o campanie în întreaga ţară denumită „Viitorul Serbiei” pentru a promova rezultatele politicilor sale.
Observatorii văd în aceasta un răspuns la manifestaţii, dar de asemenea un început al campaniei electorale în timp ce preşedintele, la putere din 2014 mai întâi ca prim-ministru şi apoi preşedinte din 2017, a lăsat să se înţeleagă de mai multe ori că ar putea convoca alegeri anticipate în primăvară ca o „concesiune” pentru manifestanţi.
Vucic, lider in sondaje
Conform legislației electorale din Serbia, următoarele alegeri ar trebui organizate în mod normal în 2020. Potrivit sondajelor din ultimele săptămâni, Aleksandar Vucic ar ieşi învingător. Partidul său SNS domină scena politică în faţa unei opoziţii divizate.
În această săptămână, lideri din toate sectoarele opoziţiei au publicat un „acord cu cetăţenii” anunţând următoarele lor acţiuni, inclusiv refuzul de a participa la alegeri până când nu există garanţii că ele vor fi libere şi corecte. Opoziţia s-a angajat de asemenea să părăsească parlamentele locale, precum și pe cel naţional şi să le boicoteze până la desfăşurarea de alegeri libere.
Anul trecut, Comisia Europeană şi-a exprimat îngrijorarea faţă de libertatea mass-media în Serbia, denunţând ameninţările, actele de intimidare şi violenţă împotriva jurnaliştilor, dar preşedintele Vucic a respins acuzaţiile. (M.B.)
de Isac Mihai | ian. 26, 2019 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Kosovo, problema strategica in Balcani
Preşedintele Republici Kosovo, Hashim Thaci, l-a invitat pe preşedintele rus Vladimir Putin să efectueze o vizită la Pristina, informează RIA Novosti, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Îl invităm să vină (într-o vizită) în Kosovo. Este important să stabilim relaţii bune şi să avem contacte’, a declarat Hashim Thaci într-un interviu acordat agenţiei ruse de presă cu ocazia Forumului Economic Mondial de la Davos, pe fondul recentelor declarații dure ale președintelui rus la adresa autorităților de la Priștina.
Întâlnire parizană
În acest context, preşedintele kosovar a amintit că a vorbit cu Vladimir Putin în urmă cu două luni la Paris. ‘Am fost inspirat de discuţia directă şi corectă pe care am avut-o cu preşedintele Putin acum două luni la Paris. Preşedintele Putin a spus că dacă Kosovo şi Serbia vor ajunge la un acord de pace pe cale paşnică, prin dialog, el va accepta şi va susţine un astfel de document. Acesta este un pas nou şi pozitiv’, a declarat Hashim Thaci.
Potrivit lui, ‘Kosovo nu este un inamic al Rusiei’ şi doreşte ‘relaţii normale, ca între două ţări suverane’.
Diplomație oligarhică
Mass-media de la Priștina a precizat, citând surse guvernamentale kosovare, că președintele Hashim Thaci mizează în acest demers pe sprijinul oligarhului kosovar Behgjet Pacolli, o figură controversată, cu puternice legături de afaceri cu Federația Rusă.
Behgjet Pacolli, patronul Mabetex Group și eroul mai multor episoade politice interne controversate în Kosovo, este cunoscut pentru campania dusă în primii anii de independență ai Republicii Kosovo pentru obținerea recunoașterii din partea comunității internaționale.
Reamintim că posibila îmbunătățire a relațiile dintre Priștina și Moscova a fost grav afectată de decizia din decembrie 2018, când parlamentul de la Pristina a votat pentru crearea unei armate proprii a Kosovo, iar Moscova a calificat demersul ca pe o încălcare flagrantă a rezoluţiei Consiliului de Securitate.
Liderul rus Vladimir Putin, îngerul politic pentru Republica Serbia
Supărare rusă
Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat autorităţile din Kosovo că au întreprins o serie de provocări, inclusiv prin decizia de a-şi înfiinţa propria armată, o mişcare care a dus la tensionarea relaţiilor cu Serbia care ar fi putut destabiliza regiunea. Putin a mai declarat că este de părere că decizia Kosovo de a-şi înfiinţa propria armată a fost ilegală. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă pe care Vladimir Putin a susţinut-o la Belgrad în urma discuţiilor avute cu preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, în marja recentei vizite efectuate în Serbia.
Formarea unei armate în Kosovo reprezintă un risc privind repetarea unui conflict armat în regiunea Balcanilor, a declarat și Vasili Nebenzia, reprezentantul permanent al Rusiei la Naţiunile Unite, relata anterior site-ul agenţiei Tass. „Formarea unor forţe armate în Kosovo reprezintă o ameninţare la adresa păcii şi securităţii, riscând repetarea unui conflict armat”, a declarat diplomatul rus. Nebenzia a acuzat Uniunea Europeană pentru „politica iresponsabilă”, afirmând că aceasta a trecut o linie periculoasă.
Anterior, un consilier prezidenţial din Serbia a evocat posibilitatea unei intervenţii militare sârbe în Kosovo, după decizia Parlamentului de la Priştina de formare a unei armate. Alianţa Nord-Atlantică a îndemnat ambele părţi să dea dovadă de reţinere.
Nikola Selakovici, un consilier al preşedintelui sârb Aleksandr Vucici, a declarat, potrivit agenţiei Associated Press, că armata sârbă ar putea trimite trupe şi ar putea declara Kosovo teritoriu ocupat. Administraţia de la Belgrad a catalogat decizia de înfiinţare a armatei kosovare drept „cea mai mare ameninţare directă la adresa păcii şi stabilităţii regionale”.
Goran Rakici, liderul etnicilor sârbi din Kosovo, a catalogat „inacceptabilă” decizia privind armata kosovară, argumentând că „acest lucru arată clar că Priştina nu vrea pace”. Rakici i-a îndemnat totuşi pe etnicii sârbi din Kosovo să „manifeste reţinere şi să nu răspundă la provocări”.
Vizită strategică
Preşedintele rus Vladimir Putin s-a aflat într-o vizită oficială la Belgrad unde s-a întâlnit cu omologul său sârb, Aleksandar Vucic, şi a semnat o serie de acorduri şi memorandumuri, subliniind căldura dintre cei doi aliaţi slavi, a informat mass-media regională.
Preşedintele rus Vladimir Putin a beneficiat de o primire demnă de un “superstar”, în vizita sa oficială în Serbia, principalul aliat al Rusiei din Balcani. Peste 100.000 de sârbi ar fi luat parte la primirea grandioasă de care a avut parte Vladimir Putin, conform kurir.rs. Marșul a fost organizat de partidul președintelui Vučić și de organizațiii proruse din Serbia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru și Republica Kosovo.
Manifestanții s-au strâns încă de dimineaţă pentru a-l însoţi pe preşedintele rus până la Catedrala Sfântul Sava, unul din principalele lăcaşuri de cult ortodoxe din lume, a cărui renovare a fost finanţată parţial de gigantul rus al gazelor Gazprom.
Putin, salvarea Serbiei
Pe lângă legăturile istorice, religioase şi culturale cu “fratele cel mare slav ortodox”, sârbii sunt recunoscători pentru sprijinul oferit de Moscova în problema Kosovo. “Sunt încântat să vizitez Serbia prietenă, soră, să discut despre ce s-a făcut deja şi să conturăm perspectivele cooperării noastre ulterioare”, a comentat Putin, aflat la a patra vizită în fosta republică iugoslavă, relatează mass-media.
Vladimir Putin “este salvarea Serbiei. Uniunea Europeană se destramă, până să ajungem noi acolo nu va mai exista”, a comentat pentru France Presse un general în retragere în vârstă de 66 de ani, Mitar Pekic, instalat în faţa catedralei cu şase ore înainte de sosirea prevăzută a liderului de la Kremlin.
Relaţia ruso-sârbă este “mai mult emoţională decât raţională”, a remarcat la Belgrad analista economică Biljana Stepanovic.
Analistul Branko Radun a declarat că Serbia și Rusia au o apropiere religioasă, istorică și lingvistică și că această primire și recunoștință față de Rusia se datorează ajutorului de care a beneficiat Serbia de-a lungul aanilor din partea Rusiei.
Problematica Kosovo-Crimeea consolidează relațiile Belgrad-Moscova
Poziția NATO
O eventuală intervenţie militară sârbă în Kosovo ar genera o confruntare directă cu mii de membri ai Misiunii NATO de menţinere a păcii, inclusiv cu militari americani.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a îndemnat Serbia şi Kosovo să evite escaladarea conflictului. „Reiterez apelul adresat Priştinei şi Belgradului de a menţine calmul şi a evita orice declaraţii şi acţiuni care pot conduce la escaladarea tensiunilor”, a spus Jens Stoltenberg.
Alianţa Nord-Atlantică a denunţat decizia Kosovo de a transforma structurile de securitate în armată şi va reanaliza „nivelul angajamentului” în relaţia cu Administraţia de la Priştina, relatează site-ul cotidianului Le Figaro. „Regret că a fost luată această decizie în pofida preocupărilor NATO. Consiliul Nord-Atlantic va fi nevoit să reanalizeze nivelul de angajament al NATO în relaţia cu Forţele de securitate din Kosovo”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.
„(…) Considerăm că momentul luării acestei decizii este greşit. Toate părţile trebuie să aibă grijă ca decizia să nu conducă la amplificarea tensiunilor în regiune”, a subliniat Jens Stoltenberg.
Republica Kosovo, unul dintre cele mai sărace state din Europa, și care are o populaţie de 1,8 milioane de locuitori, este protejată de trupe NATO de la proclamarea independenţei în anul 2008. (M.B.)
de Isac Mihai | dec. 27, 2018 | Balcani, Știri, UE
Kosovo, problema strategica in Balcani
Ministrul român de externe Teodor Meleşcanu a indicat miercuri la Belgrad, în cadrul întâlnirii sale cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic, că România va susţine politica de extindere a Uniunii Europene în timpul preşedinţiei sale, care va debuta la 1 ianuarie 2019, relatează agenţia Tanjug, citată de KARADENIZ PRESS.
În cursul convorbirilor privind relaţiile bilaterale, situaţia din regiune şi priorităţile preşedinţiei române a UE, preşedintele Vucic şi-a exprimat satisfacţia în legătură cu relaţiile tradiţionale bune şi prieteneşti dintre cele două ţări, subliniind faptul că trebuie intensificată cooperarea în domeniul economiei, al infrastructurii şi al energiei.
Potrivit unui comunicat al biroului de presă al preşedinţiei sârbe, în primele 10 luni ale acestui an, volumul schimburilor comerciale dintre Serbia şi România a ajuns la 1,29 miliarde de euro, fiind cu 21,8 % mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Şeful statului sârb a exprimat mulţumiri României pentru că a votat împotriva aşa-numitei admiteri a Kosovo în Interpol şi pentru poziţia sa principială privind integritatea teritorială şi suveranitatea Serbiei. (M.B.)
