de Anatol Terzi | dec. 7, 2011 | Alte regiuni, Balcani, Știri, Uncategorized @ro
NATO a reafirmat ca va propune Macedoniei sa adere la Alianta dupa ce aceasta tara îsi va rezolva diferendul cu Grecia, în urma deciziei Curtii Internationale de Justitie care a criticat pozitia Atenei în aceasta problema. „Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei îi va fi adresata o invitatie imediat ce se va obtine o solutie acceptabila pentru parti în problema numelui” tarii, a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. Aceasta propunere a fost prezentata în 2008 la summitul Aliantei de la Bucuresti, a amintit Anders Fogh Rasmussen într-un comunicat.
“Curtea a concluzionat că paratul – Grecia -, opunandu-se aderării reclamantului la NATO la summitul de la Bucureşti, nu şi-a respectat obligaţia impusă prin Paragraful 1 al Articolului 11 din acordul interimar” încheiat între cele două ţări, a declarat judecătorul Hisashi Owada, preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie, în cadrul unei audieri publice la Haga. Curtea nu a considerat totuşi necesar, contrar a ceea ce a cerut Macedonia, să oblige Grecia să se abţină în viitor de la a se opune aderării acesteia la alte organizaţii internaţionale din care face parte republica elenă.
CIJ a fost sesizată la 17 noiembrie 2008 de către Macedonia, care i-a reproşat Greciei că a încălcat un acord interimar încheiat între cele două ţări în 1995 folosindu-şi dreptul de veto în ceea ce priveşte aderarea la NATO în aprilie 2008. Acest acord stipula că Atena nu se va opune aderării Macedoniei la NATO sau la oricare altă organizaţie internaţională din care Grecia face parte, dacă acest lucru se va face sub numele de “Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” (FYROM).
de Anatol Terzi | dec. 7, 2011 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Ministerul rus de Externe a catalogat drept „inacceptabile” criticile Casei Albe şi ale Departamentului de Stat american în legătură cu modul în care s-au desfăşurat alegerile parlamentare din Rusia. Între timp, la Moscova şi la Snakt Petersburg, au avut loc noi proteste ale opoziţiei, forţele de ordine oprând sute de arestări. „Declaraţiile secretarului de Stat american, Hillary Clinton, şi comentariile reprezentanţilor Casei Albe sunt inacceptabile”, consideră Ministerul rus de Externe. „Diplomaţia rusă speră că partea americană se va abţine pe viitor să formuleze critici inamicale şi cere Washingtonului să renunţe la stereotipuri depăşite”, precizează comunicatul, subliniind că sistemul electoral american „nu reprezintă un exemplu de deschidere şi de dreptate”.
Intervenind la Vilnius cu ocazia unei reuniuni a OSCE, Hillary Clinton a declarat marţi că scrutinul din Rusia nu a fost „nici liber, nici echitabil”. Anterior, Washingtonul exprimase preocuparea în legătură cu modul în care s-au desfăşurat alegerile din Rusia. Potrivit misiunii OSCE, alegerile parlamentare din Rusia, câştigate de formaţiunea Rusia Unită cu 49,54% din voturi, au fost marcate de ”încălcări frecvente în timpul numărării voturilor, inclusiv ”prin umplerea urnelor”. ”Concurenţa politică a fost limitată şi neechitabilă” în timpul campaniei electorale, mai susţine OSCE, care scoate în evidenţă ”lipsa independenţei” autorităţilor electorale şi a presei din Rusia. “Cetăţenii ruşi merită să aibă parte de o anchetă în ceea ce priveşte semnalările credibile ale fraudelor electorale şi ale manipulărilor; sperăm că autorităţile ruse vor acţiona în acest sens”, a mai declarat, la Vilnius, Hillary Clinton.
Alegeri “libere si democratice”
În schimb, preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, a afirmat că alegerile au fost libere şi democratice. El a declarat marţi că sistemul politic rus nu este „problema Occidentului”, ca reacţie la raportul OSCE. „Să supravegheze alegerile, să semnaleze neregulile este un lucru, dar starea sistemului politic nu este problema lor”, a declarat Medvedev. “Curând, o să înceapă să ne spună şi cum să ne scriem Constituţia”, a mai declarat Medvedev.
Konstantin Kosacev, preşedintele comisiei de politică externă din Duma de Stat, a ameninţat că, în cazul în care SUA vor acorda ajutor forţelor politice din Rusia, numite “democratice” de către Hillary Clinton, Moscova va “reacţiona dur şi consistent”. Kosacev a caracterizat drept “ciudate” şi periculoase pentru “îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale” declaraţiile secratarului de stat american, transmite Ria Novosti.
Sute de arestări
Începând cu seara zilei de duminică, 4 decembrie, când în Rusia au avut loc alegeri parlamentare, opoziţia protestează. În Moscova, au avut loc, deja, o serie de mitinguri neautorizate de autorităţi. Poliţia a decis să restabilească ordinea prin violenţă. În primele trei zile de proteste au fost reţinuţi peste 500 de protestatari, mulţi din ei au fost bătuţi cu cruzime. Pentru „protecţia ordinii publice” în Moscova au intrat şi trupe armate – divizia „Dzerjinski”, subordonată ministerului de interne.
Peste 15.000 de activişti ai mişcărilor de tineri „Naşîi” şi „Stal” s-au adunat în Piaţa Manej, pentru a susţine partidul „Rusia Unită”, al lui Vladimir Putin şi Dmitri Medvedev. Susţinătorii partidului şi Frontul Popular Rusesc au desfăşurat marţi seară un miting în centrul Moscovei, a menţionat Andrei Vorobiov, şeful Comitetului Executiv Central al Rusiei Unite. Manifestări de acest gen sunt programate şi pentru miercuri.
Opoziţia a organizat marţi seară un nou miting în centrul Moscovei. „Rusia lui Putin va deveni istorie”, scriau organizatorii pe Facebook. Peste 5.000 de persoane au confirmat participarea la eveniment. La mitingul de luni au participat 8.000 de persoane, aproximativ 300 fiind arestate. Acestea sunt ţinute în secţia poliţiei „Taganskaya” fără alimente şi fără îngrijiri medicale, scria, pe Twitter, Gazeta.ru, citată de Hotnews.md. Tot marţi, mai multe publicaţii şi bloguri ale opoziţie democratice din Rusia au fost indisponibilizate prin atacuri de tip DoS (“denial-of-service”), la fel ca şi în ziua alegerilor.
Moscova, militarizată
La Moscova, au fost intensificate rezervele mobile de poliţişti, inclusiv cu trupe din teritorul Federaţiei, ca urmare a mişcărilor de protest anunţate, au comunicat organele de ordine moscovite. Poliţia moscovită lucrează în regim de alertă de pe 1 decembrie. Potrivit datelor Serviciului de Presă al Departamentului principal de Interne al Moscovei, la manifestări vor acţiona 51.500 de angajaţi ai poliţiei şi două mii de militari.
Militarii se vor afla în Moscova până la anunţarea rezultatelor oficiale ale alegerilor parlamentare, a declarat şeful direcţiei pentru colaborarea cu presa al ministerului de Interne rusesc, Oleg Elnikov. Preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Vladimir Ciurov a afirmă că rezultatele vor fi făcute publice până sâmbătă, 10 decembrie.
de Anatol Terzi | dec. 7, 2011 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Guvernul Republicii Moldova a semnat marţi un acord de finanţare din partea Uniunii Europene pentru reabilitarea unei porţiuni de drum, ceea ce va conduce la reducerea traseului Iaşi-Chişinău. Grantul în valoare de 16,2 milioane de euro va fi acordat pentru reabilitarea centurii de ocolire a oraşului Ungheni, Republica Moldova. De asemenea, în prezent se poartă discuţii în privinţa acordării unui sprijin financiar pentru construirea unui pod peste Prut, în regiunea oraşului Ungheni, a declarat premierul de la Chişinău, Vlad Filat, la semnarea acordului. El a precizat că împreună cu premierul Emil Boc au semnat o scrisoare comună Comisiei Europene în această privinţă. De asemenea, Vlad Filat a declarat că o altă posibilitate de finanţare pentru construcţia podului ar fi o parte din cele 100 de milioane de euro pe care România s-a angajat să le acorde Republicii Moldova, menţionând că au fost purtate discuţii la acest subiect.
Vlad Filat a semnat marţi la Chişinău patru acorduri de finanţare din partea UE, în valoare totală de aproximativ 64 de milioane de euro. Cel mai mare, în valoare de peste 42 de milioane de euro va fi direcţionat spre sectorul energetic, inclusiv pentru proiecte de eficientizare energetică a instituţiilor sociale şi blocurilor de locuit, în special din municipiul Chişinău.
În curând, guvernul de la Chişinău urmează să semneze un alt pachet de acorduri cu UE, în valoare de 36 de milioane de euro. De asemenea Chişinăul speră să obţină şi aproximativ 52 de milioane de euro pentru reforme în domeniul justiţiei.
de Anatol Terzi | dec. 6, 2011 | Alte regiuni, România, Știri, Uncategorized @ro
Directorul FBI, Robert S. Mueller, se va afla miercuri la Bucureşti. El se va întâlni cu şeful Poliţie Române şi cu directorul SRI. O intensificare a incidentelor cibernetice, de la atac asupra unor baze de date până la încercări de culegere de informaţii în spaţiul electronic, s-a constat în ultimele luni.Acestea au fost contracarate, a declarat marţi. directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior. Directorul SRI a precizat că România trebuie să fie pregătită pentru acest nou tip de ameninţare, punctând că ameninţările cibernetice reprezintă doar unul dintre domeniile de interes comun dintre SRI şi NATO. Jamie Shea a vizitat marţi centrul naţional Cyberint din cadrul SRI unde a discutat cu experţii români inclusiv despre cum va fi transpus în practică memorandumul încheiat de SRI cu NATO pe tema apărării cibernetice.
„Ameninţările cibernetice reprezintă doar unul dintre domeniile de interes comun al SRI şi NATO, însă în ultima perioadă, din motive evidente, acesta a devenit un subiect prioritar al preocupărilor statelor membre, dar şi al Alianţei, aspect reflectat şi în noul Concept Strategic. Am discutat cu dl Shea despre stadiul actual al iniţiativelor NATO în ceea ce priveşte apărarea cibernetică şi despre sprijinul pe care Alianţa îl poate oferi pentru facilitarea schimbului de informaţii şi de bune practici, precum şi despre contribuţia pe care Serviciul Român de Informaţii o poate avea în format aliat”, a declarat George Maior.
“Memorandumul de Înţelegere pe tema apărării cibernetice între SRI, autoritate naţională în domeniul cyber-intelligence, şi NATO reprezintă principalul instrument de cooperare în acest domeniu, atât în format aliat, cât şi în relaţia cu celelalte instituţii româneşti cu astfel de responsabilităţi. Pentru a identifica modalităţile de intensificare a cooperării cu NATO, am încercat să-i oferim d-lui Shea o imagine detaliată asupra sistemului de apărare cibernetică al României, a cadrului legislativ, preocupărilor naţionale în gestionarea acestor ameninţări şi implicării naţionale în iniţiativele NATO în domeniu. Astfel, dl Shea a vizitat dimineaţă Centrul Naţional CYBERINT din cadrul SRI, unde a discutat cu experţii noştri inclusiv despre cum va fi transpus în practică Memorandumul încheiat de SRI cu NATO”, a mai spus directorul SRI.
de Anatol Terzi | dec. 6, 2011 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
La Moscova începe să miroasă a “primăvară arabă”, fapt constat şi de senatorul american John McCain. Între timp, Kremlinul a dcis aducerea în capitală a forţelor speciale ale ministerului de Interne. Cunoscut pentru criticile aduse Rusiei, McCain l-a avertizat pe Vladimir Putin că Rusia ar putea avea de-a face cu propria sa „primăvara arabă”, după protestele postelectorale de pe străzile Moscovei. „Dragă Vlad, primăvara arabă se apropie foarte mult de tine”, a spus McCain pe contul său de Twitter. Senatorul a adăugat un link la un articol apărut în „Wall Street Journal”, care vorbea despre „dovezi de necontestat ale fraudelor din procesul electoral”, care ar putea afecta relaţiile Rusiei cu capitalele occidentale, în următoarele zile.
Divizia „Dzerjinski”, subordonată Ministerului Afacerilor Interne rus, a intrat în capitala Rusiei, Moscova, transmite Eho Moscvî. Serviciul de presă al ministerului a confirmat că divizia a fost chemată „pentru a asigura ordinea publică în perioada post-electorală”, scrie Hotnews.md. Moscoviţii au observat în orele amiezii de astăzi coloane de automobile militare care se îndreptau spre centrul Moscovei.
Câteva minute după apariţia mesajelor cu privire la introducerea trupelor în capitala rusă şi locuitorii suburbiilor oraşului Sankt Petersburg au observat coloane de automobile militare care se îndreptau spre oraş. Paginile unora din cele mai importante surse de informaţii din Rusia sunt blocate în aceste clipe.
de Razvan Iorga | dec. 6, 2011 | Orientul Mijlociu, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Senatul Romaniei a ratificat, marti, Acordul intre Romania si SUA privind amplasarea sistemului de aparare impotriva rachetelor balistice al Statelor Unite in Romania. Votul a fost unanim pentru aprobarea Acordului, respectiv 90 de voturi „pentru”. Senatul este Camera Decizionala. Ultimul pas al procedurii legislative este promulgarea legii privind acordul de catre presedintele Basescu. Proiectul de lege privind ratificarea acordului intre Romania si Statele Unite privind amplasarea sistemului de aparare impotriva rachetelor balistice al SUA in Romania a fost adoptat de catre deputati pe 15 noiembrie cu 261 de voturi pentru, patru contra si o abtinere. La sedinta in care a fost votat acest Acord a asistat si ambasadorul SUA la Bucuresti, Mark Gitenstein, adoptarea documentului fiind sustinuta in plen de ministrul de Externe, Teodor Baconschi. Baconschi i-a indemnat pe parlamentari sa voteze in favoarea proiectului de lege privind scutul antiracheta, explicand ca „acordul este primul instrument juridic negociat in intregime si incheiat de Statele Unite in cadrul noului concept privind apararea impotriva rachetelor balistice lansat de catre presedintele SUA in septembrie 2009”. „Valoarea acordului consta si din consacrarea, pentru prima oara intr-un document bilateral obligatoriu din punct de vedere juridic, a parteneriatului strategic romano-american. Amplasarea unor elemente ale sistemului antiracheta al SUA reprezinta o contributie foarte importanta la securitatea Romaniei, a SUA si a intregii Aliante”, a spus el.
Sub umbrela SUA
Potrivit lui Baconschi, „textul acordului contine referiri clare la parteneriatul strategic cu SUA, garantii clare privind conformitatea scutului cu normele internationale”. Baconschi a mentionat explicit garantarea scopului exclusiv defensiv al scutului antiracheta. El le-a reamintit senatorilor ca, potrivit articolului 3(4) al acordului, SUA se angajeaza ferm sa apere Romania impotriva unui atac cu racheta sau a unei amenintari. Totodata, Baconschi a amintit ca prevederile scutului vizeaza „neafectarea jurisdictiei si suveranitatii” Romaniei, precum si obligatia fortelor SUA de a respecta legislatia romana. „Raspunderea juridica privind scutul exclude responsabilitatea Romaniei pentru eventuale prejudicii produse in afara teritoriului sau”, a mai spus Baconschi, amintind de asemenea ca acordul prevede ca toate costurile revin SUA. Pe 19 octombrie, membrii Executivului au aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului cu SUA pentru instalarea sistemului antiracheta pe teritoriul Romaniei si l-au transmis Parlamentului cu solicitarea ca votul pe proiect sa se dea in regim de urgenta. Acordul privind scutul antiracheta a fost semnat la 13 septembrie la Washington de catre ministrul roman de externe, Teodor Baconschi, si secretarul de stat american Hillary Clinton.
