de Anatol Terzi | aug. 24, 2012 | Alte regiuni, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Responsabili americani şi turci s-au reunit, joi, la Ankara pentru a pune bazele unui „mecanism operaţional” care să pregătească era post-Assad în Siria.
Principiul unui astfel de mecanism a fost stabilit cu prilejul vizitei la Istanbul a secretarului american de stat Hillary Clinton, la data de 11 august. Potrivit sursei citate de presa internaţională, diplomaţi, responsabili militari şi ai serviciilor de securitate, sub coordonarea secretarului adjunct de stat Elizabeth Jones, de partea americană, şi a subsecretarului de stat Halit Cevik, de cea turcă, vizează coordonarea răspunsurilor în domeniile militar, politic şi de informaţii la criza siriană.
Grupul de lucru va mai lua în discuţie ameninţarea reprezentată de arsenalul chimic aflat la dispoziţia preşedintelui Bashar al-Assad, şi riscul ca Siria să devină un sanctuar pentru mişcări armate precum Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) sau reţeaua Al-Qaida. Secretarul de stat american, Hillary Clinton, a declarat, la Istanbul, că “Siria nu trebuie să devină un sanctuar pentru teroriştii PKK”. Hillary Clinton a declarat presei, la sfârşitul unei întrevederi cu omologul său turc Ahmet Davutoglu, că “împărtăşeşte îngrijorările” Turciei în legătură cu acest subiect, estimând că Siria nu poate deveni un sanctuar pentru rebelii kurzi “fie acum, fie după căderea regimului” preşedintelui Bashar al-Assad.
Şefa diplomaţiei americane s-a declarat îngrijorată de faptul că “teroriştii din PKK şi Al-Qaida ar putea profita de lupta legitimă a poporului sirian pentru a-şi promova propaganda”. Ministrul de externe turc, a cărui ţară se luptă cu PKK din 1984, consideră că “nu există loc pentru un vid de putere în Siria” de care ar putea beneficia rebelii PKK, subliniind că perioada de tranziţie trebuie să se încheie în cel mai scurt timp posibil în Siria. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a acuzat recent regimul de la Damasc că ar fi “încredinţat” PKK mai multe zone din nordul Siriei şi a avertizat că Turcia şi-ar putea exercita dreptul de a-i urmări în Siria pe aceşti rebeli.
Alte teme de discuţie vor fi cele umanitare, în special stabilirea şi coordonarea unei eventuale zone-tampon la frontiera turco-siriană, în cazul unui aflux masiv de refugiaţi. Turcia adăposteşte în prezent peste 70.000 de refugiaţi sirieni, dar a prevenit că nu va putea primi mai mult de 100.000.
de Anatol Terzi | aug. 24, 2012 | Federatia Rusa, România, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
După trei săptămâni de instruire în comun în cadrul Grupării BLACKSEAFOR, corveta „Contraamiral Horia Macellariu” va reveni în portul militar Mangalia duminică, 26 august.
Prima fază a celei de-a douăsprezecea activări a BSF s-a desfăşurat în perioada 6 -24 august şi a cuprins, pe lângă exerciţiile desfăşurate pe mare, activităţi de reprezentare în porturile Golcuk şi Trabzon (Turcia) şi Novorossijisk (Federaţia Rusă). Comanda Grupării va fi exercitată până în august 2013 de reprezentantul Turciei.
Exerciţiile la care au participat navele BSF au fost axate în principal pe dezvoltarea procedurilor comune de apărare colectivă, căutare şi salvare a oamenilor căzuţi în apă, intervenţie pentru ajutorarea unei nave avariate, precum şi limitarea efectelor unor accidente cu repercursiuni asupra mediului. Corveta „Contraamiral Horia Macellariu” este comandată de căpitan-comandorul Liviu Coman şi are la bord pentru această misiune un echipaj alcătuit din 90 militari.Unul dintre aceştia, aspirant Andreea Macovei, a şi realizat un “jurnal de bord” al misiunii, pe care îl publicîm în continuare.
Ieşirea din portul Mangalia
Pe data de 5 august a.c, la ora 13.00 corveta 265 „Contraamiral Horia Macellariu” a executat manevra de ieşire din portul Mangalia în vederea participării la prima fază a celei de-a douăsprezecea activare a Grupului de Cooperare Navală din Marea Neagră BLACKSEAFOR. Nava românească, având la bord un echipaj de 90 de marinari sub comanda căpitan-comandorului Liviu Coman, a părăsit apele teritoriale româneşti navigând în mare liberă aproximativ 140 de mile marine spre strâmtoarea Bosfor, pentru a acosta în primul port de escală al misiunii, Gölcük – Turcia.
Navele participante în acest an la BSF, alături de nava noastră, sunt dragorul maritim Shkval din Bulgaria, nava de desant Novocerkassk din partea Federaţiei Ruse, corveta multirol Heybeliada din Turcia şi nava de comandament Slavutych din partea Ucrainei.
Intrarea în portul Gölcük a avut loc, după mai bine de 24 de ore de marş, iar activităţile în port au debutat cu o vizită oficială a comandanţilor navelor din grupare la Comandamentul Flotei tuceşti. Tot în port s-au organizat ateliere de lucru în vederea optimizării exerciţiilor planificate în următoarea etapă pe mare, vizite socio-culturale la obiective istorice din regiunea Izmit, exerciţii simulate la Centrul de Instruire pentru Navele de Suprafaţă Yildizlar, competiţii sportive şi o conferinţă de presă la bordul navei turceşti Heybeliada. Activitatea emblematică a primei faze a activării a fost desigur ceremonialul de schimbare a comenzii Grupării. Comanda BLACKSEAFOR se schimbă în fiecare an, în ordine alfabetică. Pe timpul acestei activări, comanda grupării va aparţine Tuciei, iar celelalte ţări riverane Mării Negre vor desemna ofiţeri în cadrul statului major al BSF, precum şi ofiţeri de legătură în portul Gölcük pentru comandantul operaţional al BSF.
La orizont Trabzon
Cea mai aşteptată perioadă de antrenamente a fost, aşa cum era de aşteptat, prima petrecută pe mare. În perioada 10 – 13 august, cele 5 nave din grupare au desfăşurat exerciţii în comun în apele teritoriale turceşti, în Marea Marmara, în Strâmtoarea Bosfor, precum şi în largul Mării Negre, pe o distanţă de aproximativ 540 de mile marine, între Gölcük şi Trabzon (Turcia). Activităţile au cuprins diverse manevre în formaţie sub conducerea ofiţerilor de cart, exerciţii de reaprovizionare pe mare şi remorcaj, exerciţii de recuperare a omului căzut peste bord, antrenamente de comunicaţii, precum şi exerciţii de respingere a atacurilor aeriene inamice simulate. Pntru creşterea complexităţii scenariului, la activităţi au contribuit şi forţe adiţionale din partea Turciei: o ambarcaţiune rapidă a Gărzii de Coastă şi avioane aparţinând Forţelor Aeriene. Luni, 13 august, începând cu ora 18.00, navele din grupare au ambarcat piloţi pentru intrarea în portul Trabzon.
Din nou în port
Faza a treia a activării a coincis cu staţionarea în portul Trabzon pe o durată de 4 zile. Personalul desemnat de la bordul corvetei româneşti a participat la ateliere de lucru, în cadrul cărora s-au pus la punct ultimele detalii privind activităţile care vor urma pe mare. De asemenea, echipajul a sărbătorit Ziua Marinei Române, ocazie cu care comandantul navei a dat citire mesajului primit din partea Şefului Statului Major al Forţelor Navelor, Vam. dr. Aurel Popa.
Ca în fiecare port prin care au trecut, şi în Portul Trabzon, navele grupării au putut fi vizitate de către populaţia civilă.
Spre Federaţia Rusă
În dimineaţa zilei de vineri, 17 august, navele sub pavilionul BLACKSEAFOR au executat manevra de ieşire din portul Trabzon. Activităţile pe mare au cuprins exerciţii de reaprovizionare pe mare, de remorcaj, un exerciţiu de căutare şi salvare pe mare, precum şi exerciţii de manevre simple cu formaţia navală. De asemenea, s-a executat şi un exerciţiu de interdicţie maritimă şi boarding, în care navele din grupare au jucat, pe rând, rolul de navă comercială suspectă. Nava românească a colaborat, în cadrul acestui exerciţiu, cu nava de desant rusească Novocerkassk. Aceasta din urmă, conform procedurilor, după interogarea navei a trimis echipa de control (boarding) la bordul navei „comerciale”. Aici, urmând aceeaşi paşi bine stabiliţi, s-a trecut la verificarea documentelor, a echipajului şi binenţeles a încărcăturii. Marinarii români, acum transformaţi în echipaj civil, au făcut ca, în limitele scenariului, situaţia să fie cât mai complexă şi provocatoare.
După 3 zile de marş şi exerciţii intense pe mare, luni 20 august, navele iau în vizor ultima „ţintă” a acestei prime faze a celei de-a douăsprezecea activări: portul Novorossiysk din Federaţia Rusă. Pe timpul staţionării, au fost organizate vizite oficiale la Primăria oraşului Novorossiysk şi la conducerea Bazei Navală, clasica de acum conferinţă de presă, excursii pentru echipaje, precum şi program de vizite la bord pentru populaţia civilă în scopul promovării scopurilor exclusiv paşnice ale Grupării.
Activarea august 2012 a Grupului de Cooperare Navală se încheie vineri, 24 august, când navele participante îşi vor lua rămas-bun şi se vor îndrepta spre locurile de dislocare permanentă. Corveta „Contraamiral Horia Macellariu” va intra în apele teritoriale ale României în dimineaţa zilei de duminică, 26 august, urmând a executa manevra de intrare în portul Mangalia începând cu ora 09.00.
de Razvan Iorga | aug. 23, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Nu mai putin de trei milioane de kurzi traiesc in nordul Siriei iar dupa un an si jumatate de revolte care au degenerat intr-un razboi civil, poporul kurd care pana atunci s-a aratat supus regimului, a gasit prilejul de a obtine autonomia. De cand s-au retras fortele siriene in urma cu cateva luni, Partidul Uniunii Democratice (PYD) a preluat controlul asupra birourilor guvernului si instalatiilor militare din provincia Afrin (regiunea nord-occidentala kurda). Retragerea tactica a fortelor regimului din zonele kurde a fost impusa de nevoia de a concentra trupele la Alepo si Damasc, cele doua focare ale insurgentiei populare, noteaza joi ziarul La Razon. Acest vid de putere le-a permis kurzilor sa declare kurda limba oficiala, care se studiaza acum in scoli. Au deschis si propriulpost Ronahit TV si au schimbat steagul sirian cu cel tricolor kurd inaltat uneori alaturi de cel al PKK, considerata grupare terorista de Turcia si SUA. PYD in Afrin si Consiliul National Kurd (CNK) din Qamishli au incheiat o controversata alianta la Erbil (nordul Irakului) privind crearea Consiliului Suprem Kurd care si-a infiintat propriile comitete de aparare populara, o militie ‘civila’, pentru a-i proteja pe kurzi. Desi presedintele PYD din Afrin, Bagran Civakurd, neaga ca aceste comitete seamana cu militiile armate afiliate PKK, acestea sunt inarmate cu arme kalasnikov si patruleaza provincia.
Kurzii, instrument anti-Turcia
Inca din vremea lui Hafez al Assad, kurzii au fost folositi ca instrument al politicii regimului care a permis PKK sa-si mentina activitatile pe teritoriul sirian pentru a tine la respect Turcia. Bashar al Assad i-a permis liderului PYD, Mohamad Saleh Muslim, sa revina din exil si a eliberat 600 de detinuti kurzi in aprilie. Frictiunile dintre Siria si Turcia au venit tocmai de la sprijinul aratat de Damasc lui Abdullah Öcalan, fondatorul PKK, incarcerat din 1999 in Turcia. Posibilul control al PYD asupra nordului Siriei a pus in sah Ankara, care se teme ca PKK se va instala liber in nord cu sprijinul PYD, care guverneaza ‘de facto’ in regiunea occidentala a Kurdistanului sirian. Un lucru semnificativ este ca dupa ce premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat ca Turcia nu va tolera prezenta grupurilor teroriste kurde in apropierea frontierei sale cu Siria, PKK a declansat o ofensiva impotriva fortelor militare turce in localitatile Hakary, Shamzinan si Chale, de la granita cu Iranul, ca raspuns la amenintarile Ankarei. Daca fortele turce decid sa intre in nordul Siriei, 6.000 de combatanti ai PKK vor apara PYD. PYD si-a exprimat neincrederea fata de Consiliul National Sirian, asigurand ca ‘urmeaza agenda turca’. Nu sprijina fortele siriene, dar nici nu lupta impotriva lor, avand in vedere ca acestea s-au retras fara rezistenta din Afrin Kobani, Derek, Amude, Sari Kani si Qamishili. Cand a inceput revolutia siriana, PYD a propus altor partide kurde sub umbrela Consiliului National Kurd (CNK), sa formeze o alianta pentru a unifica toate formatiunile politice si a avea o agenda comuna. insa diferentele dintre CNK si PYD au fost majore, astfel incat CNK si-a creat pe ascuns propriul Consiliu Suprem alaturi de alte 9 partide, lasand in afara PYD. Pana la urma la 4 august, gratie medierii moderatului Massoud Barzani, PYD a fost din nou acceptat in Consiliul Suprem Kurd. Diaspora kurda este cea mai numeroasa din lume care nu are un stat propriu. Populatia kurda este repartizata in Turcia, Siria si Iran: 30 de milioane de kurzi traiesc in intreaga lume. In Turcia sunt 12 milioane, in nordul Siriei 3 milioane, iar in Irak si Iran restul, kurzii reprezentand 10% din populatie.
de Anatol Terzi | aug. 23, 2012 | Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Patru militari turci au fost ucişi miercuri, iar alţi doi au fost răniţi, din cauza mai multor explozii care au vizat un convoi militar din sud-estul Turciei, potrivit unor surse militare.
În urma unei ambuscade organizate de către membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), au avut loc patru explozii pe un drum al oraşului Semdinli (din provincia Hakkari) pe care circula convoiul militar. Confruntările au continuat miercuri seara în Semdinli, localitate aflată în apropiere de graniţa cu Irakul.
Aceste incidente au survenit după un atac de luni cu o maşină-capcană, care s-a soldat cu nouă morţi, dintre care patru copii, şi zeci de răniţi, în provincia Gaziantep. Oficialii turci au acuzat PKK-ul că a organizat atentatul de luni dar rebelii nu au revendicat atacul.
La începutul lunii august, nouasprezece persoane au murit in urma unor confruntari ce au avut loc in sud-estul Turciei intre armata turca si rebeli kurzi in apropiere de frontiera cu Irakul, a anuntat duminica guvernatorul local citat de agentia Anadolu. Sase soldati, doi agenti de paza si 11 combatanti kurzi au fost ucisi si alti 15 soldati raniti, dupa ce kurzii au atacat un post al armatei intr-o localitate din provincia Hakkari, potrivit bilantului oficial. in urma unor atacuri similare ce au avut loc in ultima perioada, Ankara a lansat recent o ampla ofensiva terestra si aeriana impotriva PKK, desfasurând circa 2.000 de soldati in regiune in incercare a-i alunga pe rebeli din orasul Semdinli. Frontiera turco-irakiana, lunga de circa 350 de kilometri, se afla intr-o zona muntoasa, fiind astfel propice infiltrarilor rebelilor kurzi. PKK a lansat in 1984 o campanie militara pentru obtinerea autonomiei regiunii din sud-estul Turciei, conflictul soldându-se cu peste 45.000 de morti.
de Anatol Terzi | aug. 22, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Circa 2.500 de persoane fugite de violenţele din Siria au trecut graniţa în Turcia în ultimele 24 de ore, au anunţat marţi un oficial turc şi surse din cadrul opoziţiei siriene, unul din cele mai mari fluxuri de refugiaţi înregistrate într-o singură zi din ultimele săptămâni.
Majoritatea refugiaţilor au trecut graniţa în provincia Hatay din sud-estul Turciei, ţară care acum găzduieşte aproape 70.000 de refugiaţi sirieni şi care încearcă să facă faţă acestui val de persoane dislocate. Alte câteva sute de refugiaţi, majoritatea din provinciile siriene Idlib şi Alep, au rămas blocate în partea siriană a frontierei şi li s-a spus să aştepte până miercuri din cauza afluxului prea mare, potrivit unor surse din rândul opoziţiei siriene. „Alep, regiune rurală din nord, era considerată o zonă sigură, însă bombardamentele la întâmplare ale armatei din ultimele zile îi determină pe refugiaţii ajunşi aici să plece mai departe în Turcia”, a spus Ahmad al-Sheikh, activist sirian care îi ajută pe refugiaţi.
Turcia nu va putea adăposti mai mult de 100.000 de refugiaţi sirieni pe teritoriul său, fiind indispensabilă o zonă-tampon pentru a face faţă afluxului acestora, a indicat ministrul turc al afacerilor externe, Ahmet Davutoglu, potrivit unor declaraţii publicate luni. „Dacă numărul de refugiaţi creşte la 100.000, nu îi putem găzdui în Turcia. Trebuie să-i adăpostim pe teritoriu sirian”, a declarat ministrul turc pentru jurnalul Hürriyet. Şeful diplomaţiei turce a sugerat ca ONU să instaleze tabere de refugiaţi „în interiorul graniţelor Siriei” pentru a face faţă afluxului de persoane strămutate.
Ahmet Davutoglu a indicat că Turcia va participa la o reuniune ministerială în Consiliul de Securitate al ONU, ce va fi organizată de Franţa la 30 august, pentru a examina situaţia umanitară în Siria şi în ţările vecine, unde speră că va fi luată o decizie în această problemă. Fluxul de refugiaţi în Turcia s-a intensificat în ultima săptămână, din cauza ofensivei armatei siriene şi a luptelor de la Alep (nordul Siriei), atingând 70.000.
Autorităţile turce au distribuit duminică alimente şi materiale de primă necesitate refugiaţilor de pe teritoriul sirian. Turcia a mai sugerat anterior înfiinţarea unei zone-tampon la frontiera sa cu Siria, însă accelerarea fluxului de refugiaţi îi creează temeri privind o repetare a coşmarului războiului din Golf în 1991, când la frontiera turco-irakiană erau adunaţi 500.000 de kurzi irakieni.
de Razvan Iorga | aug. 21, 2012 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Opt persoane au fost ucise si alte 50 au fost ranite luni seara intr-un atac cu masina-capcana produs in Turcia, in centrul orasului Gaziantep, dupa cum a anuntat primarul orasului, Asim Guzelbey. Explozia puternica a avut loc in apropierea unei sectii de politie din oras, fapt ce a provocat incendierea mai multor vehicule si a unui autobuz municipal, a mai declarat primarul orasului Gaziantep. Canalele de televiziune au transmis imagini ale masinilor carbonizate in timp ce pompierii incercau sa stinga flacarile. Sud-estul Turciei, al carui teritoriu este populat in principal de kurzi, a devenit campul de actiune al rebelilor kurzi care fac parte din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Gaziantep, unul dintre marile orase din aceasta zona, a ramas relativ neatins de violentele care au avut loc dupa ce PKK a lansat o rebeliune separatista in 1984 impotriva fortelor de la Ankara, violente soldate cu 45.000 de morti. De asemenea, Gaziantep gazduieste un centru de ajutor international pentru refugiatii sirieni care au parasit Siria in urma revoltelor impotriva presedintelui Bashar Al-Assad. Partidul Muncitorilor din Kurdistan, al carui nume a fost nominalizat de autoritatile locale in acest atac sangeros, este considerat drept o organizatie terorista de mai multe tari.
Responsabili americani şi turci s-au reunit, joi, la Ankara pentru a pune bazele unui „mecanism operaţional” care să pregătească era post-Assad în Siria.
