de Anatol Terzi | aug. 20, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Autorităţile turce au distribuit duminică alimente şi materiale de primă necesitate sirienilor de cealaltă parte a frontierei turco-siriene, au anunţat responsabili ai serviciilor de intervenţie în cazuri de situaţii de urgenţă.
Distribuirea s-a făcut la nivelul zonei Reyhanli, în provincia Hatay din sudul Turciei, unde sute de sirieni aşteaptă în condiţii dificile să poată intra în Turcia. Valul de refugiaţi s-a intensificat net în ultima săptămână din cauza ofensivei armatei siriene şi a luptelor din Alep, iar autorităţile turce nu mai pot asigura intrarea lor imediat pe teritoriul propriu. Refugiaţii trebuie investigaţi mai întâi şi obligaţi să locuiască ore sau zile în Ţara nimănui care separă cele două state..
O mie de refugiaţi, între care ofiţeri şi soldaţi dezertori, au sosit în ultimele 24 de ore în Turcia, iar numărul sirienilor refugiaţi în pe teritoriul turc şi adăpostiţi în tabere se apropie de 70.000, potrivit autorităţilor. De la hrană pentru sugari până la aşternuturi şi echipamente sanitare au fost distribuite refugiaţilor care aşteaptă să poată intra în Turcia. Semiluna Roşie turcă a deschis patru centre la frontieră pentru a primi donaţii din partea populaţiei locale.
de Anatol Terzi | aug. 18, 2012 | Alte regiuni, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Patruzeci şi cinci la sută dintre turcii sau persoanele de origine turcă din Germania doresc să revină în Turcia, în timp ce numai 15% dintre ei consideră Germania drept patria lor, faţă de 21% în 2009, potrivit unui studiu dat publicităţii vineri.
Printre motivele invocate pentru stabilirea în Turcia se numără dorinţa de regăsire a originilor, dar şi cea de a trăi la pensie într-o climă mai blândă. Cei mai numeroşi dintre cei care îşi exprimă dorinţa de a reveni în Turcia au vârsta cuprinsă între 30 şi 49 de ani.
Conform aceluiaşi studiu, 62% dintre cei intervievaţi afirmă că se simt cel mai bine în compania altor turci. Potrivit autorilor studiului, valorile religioase şi tradiţionale joacă un rol tot mai mare printre aceşti imigranţi. De pildă, 55% dintre cele 1.000 de persoane intervievate doresc ca în Germania să fie construite mai multe moschei.
În Germania trăiesc circa 3 milioane de cetăţeni turci sau de origine turcă, dintre care 700.000 deţin cetăţenia germană. Dezbaterea privind integrarea turcilor şi, mai general, a imigranţilor revine cu regularitate în spaţiul public după ce, în 2010, cancelarul Angela Merkel a declarat eşecul multiculturalismului în Germania.
de Anatol Terzi | aug. 18, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Turcia a anunţat vineri că încă un cetăţean al său a fost răpit joi în Liban şi i-a avertizat pe ceilalţi locuitori ai săi să nu călătorească în ţara arabă, transmit agenţiile de presă internaţionale.
Un grup de şiiţi libanezi a răpit peste 20 de persoane, între care un om de afaceri, miercuri, în Liban, drept represalii la capturarea unui libanez şiit în Siria. „Încă un cetăţean turc a fost răpit la 16 august, în Liban. Situaţia în Liban a intrat pe un făgaş care ameninţă securitatea concetăţenilor noştri, iar aceştia trebuie să evite călătoriile cu excepţia deplasărilor obligatorii” în respectiva ţară, menţionează un comunicat al Ministerului de Externe difuzat la Ankara. Ministerul turc a confirmat că-şi continuă eforturile pe mai multe fronturi pentru a obţine eliberarea ostaticilor turci.
Situaţia din Siria, care se confruntă de 17 luni cu un sângeros conflict armat putere-opoziţie, a provocat divizarea ţării vecine Liban. În această ţară, echilibrul confesional este extrem de fragil, între şiiţi, care manifestă simpatie pentru comunitatea alawită, din care provine preşedintele Bashar al-Assad, şi suniţi, care sprijină insurecţia siriană.
În Liban şi-au găsit adăpost aproximativ 38.000 de refugiaţi sirieni. În urma valului de răpiri de pe teritoriul libanez, mai multe monarhii din Golf le-au cerut cetăţenilor lor să părăsească imediat Libanul, care nu s-a mai confruntat cu o asemenea situaţie din timpul războiului civil din 1975-1990.
de Anatol Terzi | aug. 16, 2012 | Alte regiuni, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Guvernul din Myanmar a permis ministrului turc de externe să distribuie ajutoare umanitare în taberele de musulmani şi budişti refugiaţi din calea violenţelor în iunie.
Vijay Nambiar, consilier special pentru Myanmar al secretarului general al ONU Ban Ki-moon, a declarat, într-un comunicat, că asistenţa turcă „este printre primele ajutoare umanitare internaţionale acceptate de Myanmar, în afară de cel oferit de ONU”. Nambiar a adăugat că vizita ministrului turc de externe Ahmet Davutoglu „a fost semnificativă” în lumina luptelor dintre minoritatea musulmană Rohingya şi majoritatea budistă ce au făcut cel puţin 78 de morţi şi au lăsat zeci de mii de persoane fără adăpost.
ONU consideră Rohingya printre populaţiile cele mai persecutate din lume. Nambiar a notat de asemenea că distribuirea ajutoarelor turce a demonstrat disponibilitatea Myanmar „de a coopera cu comunitatea internaţională pentru a atenua suferinţele poporului său”.
de Razvan Iorga | aug. 14, 2012 | R. Moldova, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Ambasadorul Turciei in Republica Moldova, Mehmet Selim Kartal a declarat marti ca se doreste liberalizarea regimului de vize intre cele doua state, iar acest lucru va avea repercursiuni si asupra securitatii in regiune. Astfel, Ministerele de Interne ale celor doua state urmeaza sa-si intensifice cooperarea, intru obtinerea rezultatelor reciproc avantajoase, potrivit moldova.org. Declaratiile in acest sens au fost facute in cadrul intrevederii de luni, 13 august, cu ministrul de Interne, Dorin Recean. Ambasadorul Turciei a reiterat si faptul ca relatiile bilaterale dintre cele doua state, pe linia afacerilor interne, au fost intotdeauna bune si a mentionat ca partea turca doreste consolidarea in continuare a acestora. La randul sau, ministrul Recean a confirmat ca Ministerul de Interne este gata sa depuna eforturi maxime in cadrul cooperarii, in special pe segmentul securitatii, in conditiile in care cele doua state vor conveni sa accepte un regim liberalizat de vize. Totodata, ministrul Recean a accentuat ca exista toate preconditiile pentru consolidarea cooperarii si ca la Chisinau se pune miza pe disponibilitatea colegilor din Turcia de a-si impartasi experienta, in domenii precum mentinerea ordinii publice, combaterea crimei organizate, imbunatatirea cooperarii intre institutiile educationale si schimburile culturale. Ambasadorul Mehmet Selim Kartal a mentionat ca autoritatile turce sunt deschise pentru cooperare si acordarea asistentei necesare in procesul de reformare a Ministerului de Interne de la Chisinau.
de Anatol Terzi | aug. 14, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Conflictul din Siria ar putea să se termine rău pentru Turcia. Încet, dar sigur, kurzii îşi stabilesc controlul în zona din nord-estul Siriei, iar autorităţile turce încep să realizeze întreaga dimensiune a coşmarului – apariţia unei federaţii kurde, chiar dacă graniţele acesteia nu vor fi recunoscute.
Concluzia aparţine Financial Times, care a fost preluat de mai multe publicaţii din Turcia. Pentru elita de la Ankara, aceasta constituie o ameninţare la însăşi existenţa statului turc. Pe teritoriul Turciei trăiesc în prezent circa 13 milioane de kurzi. Apariţia embrionului unui stat kurd pe teritoriul autonomiei kurde din Irak şi în zonele „eliberate” din Siria ar putea să ducă la ruperea unor mari bucăţi din Turcia.
Cel mai neliniştitor factor în Siria este, în opinia clasei politice turce, consolidarea PYD (Partidul Unităţii Democratice), un aliat ferm al PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), care în decursul ultimilor 30 de ani duce un război de gherilă împotriva autorităţilor Turciei. PKK se foloseşte de oportunităţile oferite de conflictul din Siria şi în ultimele săptămâni a organizat mai multe atacuri majore în sud-estul Turciei, soldate cu zeci de victime printre soldaţii turci. Colapsul Siriei relevă fisurile profunde pe care se bazează influenţa Turciei în regiune, comentează Financial Times. Consecinţele unei astfel de evoluţii ar putea fi dintre cele mai neplăcute nu doar pentru Turcia, ci şi pentru Occident, care are nevoie de un aliat stabil în lumea musulmană.
Turcia pare lipsită de putere în situaţia actuală: încercările primului ministru Recep Tayyip Erdogan de a intra în graţia liderului Kurdistanului irakian, Massoud Barzani, s-au soldat fără succes. Răspunsul lui Barzani la aceste mişcări ale lui Erdogan a fost organizarea unei coaliţii a kurzilor din Siria, care luptă împotriva regimului condus de preşedintele Bashar al-Assad şi a cărei forţă motrice este PYD.
