de Razvan Iorga | feb. 8, 2012 | România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Dezvoltarea de relaţii bilaterale “speciale” cu statele UE şi relaţii de cooperare „consolidată” cu Turcia, Azerbaidjan, Coreea de Sud, China şi Japonia sunt câteva dintre obiectivele diplomatice ale noului Guvern Ungureanu. Amplificarea unei noi dinamici a relaţiilor cu Rusia şi Ucraina, precum şi sprinirea aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova se regăsesc în capitolul „Diplomaţie şi afaceri externe” din programul de guvernare. Guvernul mai promite dezvoltarea unei “noi dimensiuni dinamice”, bazată pe proiecte, cu Turcia, China, Brazilia, India, precum şi extinderea reţelei de misiuni diplomatice prin înfiinţarea Biroului Consular de la Erbil (Irak) şi Consulatul general al României de la Zajecear (Serbia). Intrarea în etapa pregătirii aranjamentelor de implementare a Parteneriatului Strategic cu SUA şi iniţierea procedurilor interne de ratificare de către Parlament a Tratatului de Aderare al Croaţiei la UE sunt alte două obiective asumate de Guvernul Ungureanu.
de Razvan Iorga | feb. 8, 2012 | România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Raport Justitie CE ianuarie 2012
Raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Control si Verificare (MCV), publicat miercuri, noteaza ca in cazurile de coruptie la nivel inalt pedepsele aplicate raman adesea aproape de limita juridica minima, iar in peste 60% din cazuri, executarea pedepselor este suspendata. „Analiza sentintelor judecatoresti in cazurile de coruptie la nivel inalt indica faptul ca pedepsele aplicate raman adesea aproape de limita juridica minima, iar in peste 60% din cazuri, executarea pedepselor este suspendata”, se arata in raportul pe tema justitiei. Comisia Europeana cere Romaniei sa imbunatateasca modul de gestionare a cazurilor si procedurile judiciare in cazurile de coruptie la nivel inalt si caracterul disuasiv si coerenta sanctiunilor judecatoresti aplicate in acest domeniu. Comisia Europeana avertizeaza ca exista riscul prescrierii unor cazuri de coruptie la nivel inalt, din cauza tergiversarii motivarilor. „In continuare, hotararile judecatoresti motivate nu sunt publicate online in mod global si actualizat. Trebuie asigurata la nivel general respectarea termenelor legale de motivare a hotararilor judecatoresti, in special pentru ca exista riscul ca, in unele cazuri de coruptie la nivel inalt, tergiversarea motivarilor sa atraga prescrierea cazului prin amanarea posibilitatii introducerii cailor de atac”, se arata in raport. CE reitereaza, ca si in anii trecuti, faptul ca „DNA a continuat sa functioneze ca un serviciu eficace de urmarire penala in cazurile de coruptie la nivel inalt”. „In 2011, a crescut numarul trimiterilor in judecata, al hotararilor judecatoresti si al condamnarilor. Odata cu accelerarea instrumentarii cauzelor in fata inaltei Curti de Casatie si Justitie, aceasta evolutie a fost vizibila mai ales la nivelul hotararilor judecatoresti definitive”, se arata in raportul CE. Documentul atrage atentia ca in 2011 au fost pronuntate 158 de hotarari judecatoresti definitive in cazuri sesizate de DNA, in comparatie cu 85 in 2010.
Activitatea DNA, apreciata la Bruxelles
DNA a continuat sa functioneze ca un serviciu eficace de urmarire penala in cazurile de coruptie la nivel inalt, apreciaza Comisia Europeana in cel de-al zecelea raport, de etapa, privind aplicarea in Romania a Mecanismului de Cooperare si Verificare. in 2011, a crescut numarul trimiterilor in judecata, al hotararilor judecatoresti si al condamnarilor. Odata cu accelerarea instrumentarii cauzelor in fata inaltei Curti de Casatie si Justitie, aceasta evolutie a fost vizibila mai ales la nivelul hotararilor judecatoresti definitive: in 2011 au fost pronuntate 158 de hotarari judecatoresti definitive in cazuri sesizate de DNA, in comparatie cu 85 in 2010, arata raportul Comisiei Europene. Aceasta activitate a continuat sa vizeze un numar important de politicieni si de functionari de rang inalt, adauga documentul. Directia Generala Anticoruptie din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor a luat masuri in vederea consolidarii activitatii sale de combatere a coruptiei, noteaza CE. De asemenea, Bruxells-ul recomanda Romaniei sa demonstreze ca a adoptat decizii de management transparente si obiective si sa continue reformarea Inspectiei Judiciare, pentru a asigura o mai mare raspundere a sistemului judiciar.
de Razvan Iorga | feb. 8, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
PCRM a decis ca si miercuri sa continue protestele la Chisinau, acolo unde in loc de a participa la sedintele comisiilor parlamentare, comunistii au ales sa picheteze sediile mai multor institutii de stat. In aceasta dimineata, simpatizantii PCRM au protestat la Ministerul Agriculturii. Deputatii comunisti cer alegeri anticipate. Totodata, un alt protest comunist se desfasoara la Resedinta de Stat. „Jos uzurpatorii!” „Alianta mars afara!”, „Lupu uzurpator” sunt lozincile scandate de protestatarii comunisti, scrie Jurnal.md. Acestia cer deputatilor din AIE sa nu participe la sedintele comisiilor, deoarece, spui ei, Parlamentul isi desfasoara activitatea ilegal. Protestele comuniste au inceput de saptamâna trecuta. Miercuri ei au pichetat Guvernul, Palatul Republicii, dar si Ministerul Agriculturii, acolo unde deputatii isi au birourile provizorii. Simpatizantii PCRM au scandat si in fata Procuraturii Generale si au cerut intentarea unui dosar penal pe numele premierului Vlad Filat pe motiv ca seful Guvernului nu le-a permis accesul la sedinta Executivului. Vineri, acestia au blocat sedinta Comisiei parlamentare securitate nationala, aparare si ordine publica.
de Vitalie Goncearov | feb. 8, 2012 | Asia Centrală, Info Caspica, Razboi energetic, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Republica Georgia mizeaza pe AGRI
O conferinţă reprezentativă despre implementarea proiectului AGRI va avea loc în Georgia într-un viitor apropiat, a anunţat recent premierul georgian Nika Gauri, aflat la Forumul Economic de la Davos, citat de mass-media. „UE manifestă mare interes pentru acest proiect”, a declarat premierul georgian. „Prin urmare, părţile se grăbesc să-l pună în practică. Proiectul presupune exportul de gaz caspic lichefiat către România, prin Georgia”, a reamintit premierul de la Tbilisi. El a precizat că în afară de ţările care iau parte la proiect – Azerbaidjan, Georgia şi România, plus Ungaria – la conferinţă vor participa reprezentanţi ai UE, ai Ucrainei şi ai altor ţări din Asia Centrală.
Gaz pentru UE
Compania SC AGRI LNG Project Company SRL pregăteşte studiul de fezabilitate pentru tranzitul gazului lichefiat către România. Studiul de fezabilitate ar trebui să fie gata la 31 ianuarie. Companiile participante la proiect sunt SOCAR, Georgian Oil and Gas Corporation, MVM (Ungaria) şi Romgaz. Preşedintele consiliului de directori ai AGRI este vicepreşedintele SOCAR pentru investiţii şi marketing, Vitali Beilarbeiov.
În ceea ce priveşte capacitatea AGRI, sunt luate în calcul trei variante – 2 miliarde de metri cubi de gaz pe an, 5 miliarde de metri cubi pe an şi 8 miliarde de metrei cubi pe an. Potrivit datelor preliminare, în funcţie de capacitatea proiectului, costurile vor varia între 1,2 miliarde de euro şi 4,5 miliarde de euro. Proiectul vizează transportul de gaz din Azerbaidjan, prin conducte, până la litoralul georgian al Mării Negre, unde gazul ar urma să fie lichefiat la un terminat special. Gazul va fi apoi transportat cu nave către Constanţa, unde ar urma să fie relichefiat.
de Anatol Terzi | feb. 8, 2012 | Balcani, Intelligence, România, Știri, Uncategorized @ro
Diplomatul american Marie Yovanovitch, acuzata de apartenenta la CIA, in vizita la Bucuresti
Secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu se întâlneşte miercuri cu James J. Townsend, adjunctul asistentului secretarului apărării al SUA pentru politica europeană şi a NATO şi cu Marie Yovanovitch, adjunctul asistentului secretarului de stat al SUA pentru Europa şi Eurasia, relateaza agentiile de presa de la Bucuresti. Bogdan Aurescu s-a întâlnit şi în vara anului trecut, la Washington, cu adjunctul asistentului secretarului apărării, James Townsend, discuţiile concentrându-se asupra stadiului în care se află proiectul de participare a României la sistemul de apărare antirachetă al SUA.
James Townsend a mulţumit atunci pentru modul în care s-a desfăşurat procesul de negocieri privind Acordul pentru amplasarea unor elemente ale sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice în România. Cei doi intelocutori au abordat şi evoluţiile privind crearea sistemului NATO antirachetă, iar întâlnirea de miercuri, de la Bucureşti, va aborda, fără îndoială, problemele şi din perspectiva summitului NATO de la Chicago.
Relatii vechi
Tot miercuri, Bogdan Aurescu se va întâlni cu una dintre adjunctele lui Hillary Clinton, şefa diplomaţiei americane. Este vorba despre Marie Yovanovitch, adjunctul asistentului secretarului de stat al SUA pentru Europa şi Eurasia, care se va afla în România. Marie Yovanovitch a coordonat echipa americană de negociatori pentru Declaraţia comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul al XXI-lea între România şi SUA, adoptată la 13 septembrie 2011.
Reamintim ca in noiembrie 2011, secretarul de stat pentru afaceri globale, Doru Costea, s-a întâlnit cu Marie Yovanovitch, cei doi oficiali discutând despre eforturile comune care trebuie întreprinse pentru punerea în aplicare a prevederilor Declaraţiei comune privind Parteneriatul Strategic dintre România şi SUA. În cadrul întrevederii a fost discutat, de asemenea, rolul României în sprijinirea proceselor de construcţie democratică în statele din Balcani, Caucaz şi Asia Centrală, precum şi din nordul Africii şi Orientul Mijlociu, Marie Yovanovitch arătând că eforturile de până în prezent ale României s-au bucurat de o apreciere deosebită din partea Administraţiei de la Washington.
CIA vs. FSB
Marie Yovanovitch ocupă funcţia de adjunct al asistentului secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene şi euroasiatice din cadrul Departamentului de Stat din iunie 2011, capacitate în care gestionează relaţiile Statelor Unite cu ţările nordice, baltice şi central-europene. Anterior aceasta a ocupat functia de ambasador al SUA in Armenia (2008-2011) si Kîrgîzstan (2005-2008), foste state sovietice unde a fost frecvent tinta unor acuzatii privind implicarea sa in finantarea si organizarea opozitiei politice, prin prisma presupusei sale apartenente la Agentia Centrala de Informatii (CIA) a SUA.
Totodata, in septembrie 2011, când a fost în vizită oficială în SUA, şi actualul şef al diplomaţiei, Cristian Diaconescu, pe atunci vicepreşedinte al Senatului roman, a avut programate întâlniri cu adjunctul secretarului de stat pentru afaceri europene şi eurasiatice, Marie Yovanovitch, şi cu adjunctul subsecretarului apărării pentru politici europene şi NATO, James Townsend.
de Isac Mihai | feb. 8, 2012 | Balcani, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Frontex, gardienii "fortaretei Europa"
Comisia Europeană a anunţat ieri că a refuzat cererea Atenei de a cofinanţa construirea unei bariere de sârmă ghimpată la frontiera Greciei cu Turcia pentru a stăvili afluxul de imigranţi clandestini şi a avertizat autorităţile elene în legătură cu orice încălcare a drepturilor omului, relatează mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Comisarul Cecilia Malmstrom, însărcinată cu afaceri interne şi imigraţie, ”a refuzat”, deoarece ea consideră că ridicarea acestei bariere este o măsură pe termen scurt, care nu rezolvă problemele”, a explicat purtătorul său de cuvânt, Michele Cercone. Reamintim ca Malmstrom are prevăzută o deplasare în Grecia şi o misiune a executivului european va merge în această ţară începând de săptămâna viitoare pentru a pregăti vizita.
Obligatii internationale
Decizia de a construi această barieră ”ţine de responsabilitatea autorităţilor elene, dar orice măsură trebuie să fie în conformitate cu obligaţiile internaţionale ale Greciei, îndeosebi respectarea drepturilor omului şi a principiului respingerii unor persoane care au dreptul la protecţie internaţională”, a avertizat purtătorul de cuvânt al comisarului european. ”Nici o centimă din bugetul european nu va fi acordată” pentru acest proiect. ”Bariera va fi finanţată de Grecia din propriile resurse, fără fonduri de la Uniunea Europeană”, a precizat purtătorul de cuvânt.
Grecia trebuie să primească 90 milioane de euro din partea Uniunii Europene în 2012 pentru a o ajuta să facă faţă problemelor puse de afluxul de solicitanţi de azil şi de imigranţi, dar fondurile respective nu pot fi utilizate pentru construirea barierei la frontiera greco-turcă, a avertizat Cercone.
Baricada de sarma
Bariera din sârbă ghimpată se va întinde pe circa 10,3 km în sectorul frontierei unde fluviul Evros, care reprezintă de altfel un obstacol natural, intră pe teritoriul turc. Ridicarea barierei a fost cerută de către mai multe state ale UE, îndeosebi de către Franţa, în pofida reticenţelor din partea Comisiei Europene. Ea vizează stăvilirea afluxului de imigranţi care tranzitează Turcia şi intră ilegal în Grecia pentru a ajunge apoi în alte state ale UE. Experti internationali, citati de mass-media regionala, considera ca aproximativ o jumătate dintre imigranţii ilegali care încearcă să intre în UE vin pe la graniţa terestră de 200 de kilometri dintre Turcia şi Grecia.
Autorităţile elene intenţionează să amplaseze un gard dublu de sârmă ghimpată pe lungime de aproximativ zece metri la graniţa cu Turcia, într-o zonă pe unde trec ilegal 245 de persoane pe zi. Gardul de zece metri va costa nu mai puţin de trei milioane de euro. Grecia a fost avertizată anterior că eşecul său de a-şi controla graniţele ar putea conduce la o excludere din spaţiul Schengen.
Gard politic
Ministrul grec pentru Ordinea Publică, Christos Papoutsis, a declarat că gardul va fi realizat între satele Kastanies şi Nea Vyssa, în apropiere de oraşul Orestiada, iar lucrările vor începe luna următoare. Acesta va fi legat de o reţea de camere fixe cu vedere nocturnă care vor furniza imagini în timp real noului centru de comandament. Majoritatea graniţei de 200 de kilometri dintre Grecia şi Turcia este delimitată de râul Evros, dar gardul va acoperi o porţiune în care cele două ţări sunt despărţite de uscat.
Grecia primeşte deja asistenţă din partea agenţiei europene Frontex, dar în pofida eforturilor poliţiei, imigranţii ilegali continuă să treacă din Turcia în Grecia. Statul elen reprezintă una din frontierele externe ale spaţiului Schengen şi vulnerabilitatea sa a devenit un subiect de tensiuni între ţările membre ale spaţiului liberei circulaţii. Franţa şi Germania s-au aliat unora dintre partenerii lor în vederea restabilirii controalelor la frontierele naţionale ale ţărilor din Schengen în caz de presiune migratorie puternică la o frontieră externă a spaţiului.
Politisti romani pentru Frontex
In luna decembrie 2011, CSAT a decis ca România să trimită mai mulţi jandarmi şi poliţişti în misiuni internaţionale, potrivit declaratiilor preşedintelui Traian Băsescu, urmans sa se înregistreze o creştere cu 36 de persoane faţă de anul 2011. Astfel, vor fi dislocaţi în total 382 de poliţişti şi jandarmi.
“Asta, în condiţiile în care, începând cu 24 decembrie 2011, retragem cei 106 jandarmi pe care îi avem în misiunea EULEX din Kosovo, mai rămân doar cinci jandarmi, pentru predarea materialelor şi a cazărmilor pe care le-au utilizat jandarmii români. Vom creşte însă participarea noastră la misiunile europene din Afganistan, din EULEX şi Europol, unde ne creştem participarea cu jandarmi şi poliţişti pentru a răspunde comandamentelor de instruire a structurile de ordine publică din această ţară. De asemenea, menţinem un efectiv de 51 de persoane în misiuni ONU. Nu în ultimul rând, la dispoziţia agenţiei Frontex, în misiuni destinate protejării frontierelor UE vom avea 134 de poliţişti de frontieră pe nave”, a precizat Băsescu.
Dezvoltarea de relaţii bilaterale “speciale” cu statele UE şi relaţii de cooperare „consolidată” cu Turcia, Azerbaidjan, Coreea de Sud, China şi Japonia sunt câteva dintre obiectivele diplomatice ale noului Guvern Ungureanu. Amplificarea unei noi dinamici a relaţiilor cu Rusia şi Ucraina, precum şi sprinirea aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova se regăsesc în capitolul „Diplomaţie şi afaceri externe” din programul de guvernare. Guvernul mai promite dezvoltarea unei “noi dimensiuni dinamice”, bazată pe proiecte, cu Turcia, China, Brazilia, India, precum şi extinderea reţelei de misiuni diplomatice prin înfiinţarea Biroului Consular de la Erbil (Irak) şi Consulatul general al României de la Zajecear (Serbia). Intrarea în etapa pregătirii aranjamentelor de implementare a Parteneriatului Strategic cu SUA şi iniţierea procedurilor interne de ratificare de către Parlament a Tratatului de Aderare al Croaţiei la UE sunt alte două obiective asumate de Guvernul Ungureanu.