de Razvan Iorga | mart. 11, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, Razboi energetic, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Reprezentantii companiei energetice de stat Moldovagaz au infirmat informatia care circula in mass-media de la Chisinau potrivit careia R.Moldova ar plati cel mai mai mare pret din regiune pentru gazele naturale importate de la ”Gazprom”. ”Pretul achitat in prezent de Republica Moldova pentru gazele rusesti este mai mic in raport cu cel platit de tarile vecine – Romania si Ucraina”, se precizeaza intr-un comunicat al Moldovagaz. Republica Moldova a platit in trimestrul I al anului 2012, catre gigantul „Gazprom” pretul de 387,96 dolari SUA pentru 1000 metri cubi de gaze naturale. in paralel, Romania a achitat in luna februarie pentru gazele de import un pret de 460-480 de dolari SUA,dupa ce in luna ianuarie a platit 540-560 de dolari 1000 m3. Ucraina a platit, conform datelor prezentate de „Naftogaz Ucraina” in trimestrul I al anului curent, un pret de 416 dolari pentru mia de metri cubi.
Ambitii energetice
Chisinau intentioneaza finalizarea in anul 2012 si a constructiei gazoductului Ungheni –Iasi. Un scenariu pesimist prevede intrarea in santier in anul curent a acestui gazoduct. ”Proiectul este la o faza destul de matura de pregatire, iar in Bugetul de Stat pentru anul curent sunt prevazute resurse financiare, ce au fost alocate de Comisia Europeana”, declara vicepremierul Valeriu Lazar, ministrul Economiei, citat de postul Radio Chisinau. El a mai spus ca au fost finalizate studiile de fezabilitate si cel de mediu, iar in prezent se finalizeaza si structurarea finantarii acestui proiect. ”Este un proiect complex si complicat din punct de vedere tehnic deoarece va functiona in ambele sensuri”, a spus Valeriu Lazar. Oficialul a specificat ca gazoductul va avea nu atat o importanta comerciala, cat strategica. ”Nu ne rezolva toate problemele, dar ne aduce in faza reala a politicii energetice paneuropene, care prevede ca toate tarile trebuie sa aiba minim doua surse de alimentare cu gaze”, a spus Valeriu Lazar. Valoarea totala a proiectului Ungheni-Iasi este estimata la 19 mil. de euro. O parte din costul acestuia va fi acoperit din grantul de 7 mil. de euro acordat de Comisia Europeana, in cadrul Programului operational comun Romania – Ucraina – R.Moldova. Din grantul acordat de UE, 3 mil. euro vor fi acordati Republicii Moldova, insa tara noastra mai are nevoie de alte 6 mil. euro. pentru constructia acestui gazoduct pe teritoriul sau. in total, gazoductul Ungheni-Iasi se va intinde pe teritoriul republicii noastre pe o lungime de doar 9 kilometri. Proiectul mai prevede ca vor fi construite si statii de masurare si de compresoare.
de Razvan Iorga | mart. 11, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Liderul comunistilor din Republica Moldova, Vladimir Voronin a declarat recent la o masa rotunda cu tema „Fenomenul renasterii fasismului in Europa moderna” ca ideologizarea lui Antonescu, combinata cu un anticomunism primitiv, cu anihiliarea democratiei, toate acestea fiind sustinute de UE, favorizeaza manifestarea neofascismului in Republica Moldova. El a precizat ca din pacate, in prezent, structurile europene nu dau dovada de aceeasi atitutinde dura si principiala ca si fata de guvernarea comunista. Voronin sustine ca fenomenul renasterii fascismului a atins si Republica Moldova, invocand „elogierea in mass media si manualele de istorie a perioadei ocupatiei romane a Basarabiei, activitatea orgaizatiei fasciste Noua Dreapta, in actiunile careia participa si prim ministrul tarii, dar si declaratia presedintelui roman, Traian Basescu, care a spus ca ar fi procedat la fel ca si maresalul roman Ion Antonescu in 1941, cand a ordonat soldatilor sa treaca Prutul, scrie portalul Unimedia.md. Liderul comunistilor a reiterat ca actualul regim de guvernare in Republica Moldova comite crime impotriva democratiei si incalca Constitutia, iar europenii nu fac decat sa aplaude.
Voronin si tovarasii
Fostul presedinte comunist al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a declarat la finalul lunii ianuarie ca se solidarizeaza cu protestatarii din Romania si vrea ca acestia sa reuseasca schimbarea guvernarii si a lui Traian Basescu. „Le dorim prietenilor nosti romani sa reuseasca in ceea ce si-au propus si sa-l inlature pe presedintele Basescu”, a declarat Voronin. „Sustinem protestatarii din Romania și vrem ca acest regim și acest președinte al Romaniei sa plece”, a spus Vladimir Voronin, in urma cu cateva zile, la o conferinta de presa. Traian Basescu a declarat atunci ca este socat de faptul ca „mesajul lui Ion Iliescu, al lui Victor Ponta, al lui Crin Antonescu, al asa-numitului lider al societatii civile, fostul colonel Dogaru sunt similare cu ale fostul presedinte al Republici Moldova, actual sef al fractiunii Partidului Comunist din Republica Moldova, Vladimir Voronin”.
de Razvan Iorga | mart. 11, 2012 | Orientul Mijlociu, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Ideea amplasarii radarului NATO in Turcia nu este unanim imbratisata la Ankara, acolo unde exista destule voci care contesta aceasta miscare. Zece parlamentari turci de opozitie au manifestat sambata in apropiere de Malatya (sud-est), in locul unde ar urma sa fie instalat un sistem radar antiracheta al NATO, a anuntat agentia oficiala de presa Anatolia. Purtand veste pe care scria „Nu scutului antiracheta”, zece deputati ai Partidului Republican Popular (PRP), dintre care noua femei, au escaladat muntele unde urmeaza sa fie instalat radarul, potrivit agentiei Anatolia. Parlamentarii erau insotiti de locuitori care se opun de asemenea scutului anctiracheta. „Baza radar este impotriva pacii”, a declarat pentru un post de televiziune deputata PRP Emine Ulker Tarhan. „Noi suntem impotriva razboiului. Pentru noi, scutul (antiracheta) este un simbol al razboiului”. Ankara a acceptat anul trecut instalarea in apropiere de Malatya a unui sistem radar de alerta antiracheta, fiind criticata de Iran. Turcia, membru NATO din 1952, a dat sigurari in mod repetat ca acest sistem antiracheta nu este indreptat impotriva unei tari anume. Romania a acceptat de asemenea sa instaleze pe teritoriul sau interceptori terestri in numar de 24 la baza de la Deveselu din judetul Olt.
de Anatol Terzi | mart. 9, 2012 | Alte regiuni, România, Știri, Uncategorized @ro
Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, a reiterat, joi, la Bruxelles, în discuţii cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, angajamentul României în Afganistan, exprimând şi susţinerea pentru declararea, la Summitul de la Chicago, a capabilităţii interimare a apărării antirachetă.
Ministrul afacerilor externe, Cristian Diaconescu, a efectuat, la 8 martie 2012, o vizită la sediul NATO, pentru a avea o întrevedere cu Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen şi cu Adjunctul Secretarului General, Alexander Vershbow. Cu prilejul întrevederilor a avut loc un schimb de opinii pe teme de actualitate pentru România şi NATO, fiind abordată cu precădere agenda Summit-ului Alianţei Nord-Atlantice de la Chicago (20-21 mai 2011), dar şi alte teme curente de pe agenda internaţională de securitate.
Scutul antirachetă, Marea Neagră şi Smart Defense
Ministrul afacerilor externe a exprimat susţinere pentru obiectivul declarării, la Chicago, a capabilităţii interimare a apărării antirachetă a NATO. De asemenea, a reiterat angajamentul României în Afganistan în contextul în care pe agenda Summit-ului de la Chicago vor fi discutate deciziile aferente organizării perioadei de tranziţie, cu accent pe sporirea efortului de pregătire a forţelor afgane de securitate pentru a prelua responsabilitatea asigurării securităţii naţionale. Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a apreciat faptul că România rămâne un aliat important, ferm angajat în susţinerea Alianţei Nord-Atlantice.
În cadrul întrevederilor, o atenţie specială a fost acordată evoluţiilor din vecinătatea NATO, cu accent pe zona Balcanilor de Vest şi regiunea extinsă a Mării Negre. Ministrul Diaconescu a subliniat că, în perspectiva Summit-ului NATO de la Chicago din mai 2012, Alianţa va trebui să transmită un mesaj puternic şi încurajator cu privire la menţinerea perspectivelor de extindere în regiunile din vecinătatea sa. De asemenea, a reiterat importanţa strategică a regiunii extinse a Mării Negre.
Referindu-se la iniţiativa Smart Defense, şeful diplomaţiei române a arătat că este important ca, la Chicago, să se identifice acele proiecte cu o reală valoare adăugată, menite să contribuie la consolidarea capacităţilor militare ale Alianţei. Totodată, a exprimat angajamentul României de a contribui la eforturile NATO circumscrise acestei iniţiative.
de Anatol Terzi | mart. 9, 2012 | Alte regiuni, România, Știri, Uncategorized @ro
România continuă să rămână o ţară importantă de tranzit pentru droguri, potrivit raportului 2012 International Narcotics Control Strategy Report, publicat recent de Departamentul de Stat al SUA.
Conform aceleiaşi surse, România rămâne o parte constituentă a unei rute nord-balcanice bine-stabilite pentru opiu, morfină, heroină şi alte substanţe care merg spre şi dinspre Afganistan, Europa Centrală şi de Vest. Cea mai importantă captură de cocaină din întreaga Europă, în 2009, a avut loc la Constanţa, aminteşte documentul, adăugând că România şi alte ţări est-europene cu ieşire la Marea Neagră devin din ce în ce mai atractive pentru traficanţii internaţionali de cocaină aflaţi în căutare de puncte de intrare alternative în pieţele din Europa de Vest.
Criza economică globală a continuat să aibă un impact asupra tuturor agenţiilor guvernamentale româneşti, iar resursele destinate unităţilor de luptă antidrog au fost mai puţine decât de obicei. Agenţii români au avut ocazia să participe la sesiuni de antrenament avansat la Bucureşti şi la Budapesta şi au reuşit să intre posesia unor echipamente de specialitate, însă uneori operaţiunile au avut de suferit din cauza resurselor limitate.
România şi SUA colaborează pentru combaterea fenomenului
În pofida acestor provocări, autorităţile române continuă să coopereze îndeaproape cu SUA şi omologii regionali în operaţiuni internaţionale de combatere, notează raportul Departamentului de Stat. Uzul de droguri a crescut în România în ultimii ani, în parte din cauza nivelului crescând de sărăcie, punctează aceeaşi sursă.
Programe de educaţie şi prevenire a consumului de droguri sunt organizate în cooperare cu autorităţile locale, ONG-uri, organizaţii religioase şi companii private. Raportul notează existenţa şi a unor programe de dezintoxicare, însă şi faptul că opţiunile de tratament sunt limitate. Primul centru de tratament pentru dependenţii de droguri a fost deschis în România de-abia în 1996. Numărul de narcomani s-a dublat în ultimii cinci ani, în timp ce vârsta medie a utilizatorului a scăzut, avertizează textul american.
DEA, implicată în România
În ceea ce priveşte latura politică, România nu încurajează şi nici nu facilitează producţia ilicită sau distribuţia de droguri sau alte substanţe asociate. Nu există dovezi în favoarea faptului că oficiali înalţi români ar fi implicaţi în astfel de activităţi.
În fine, raportul Departamentului de Stat afirmă că DEA a continuat să fie implicată foarte mult în România de-a lungul lui 2011, transmite Agerpres. Cooperarea bilaterală şi multilaterală au continuat să crească şi a avut drept rezultat succese comune în anchete de trafic internaţional de droguri. SUA sunt gata să ajute România să facă faţă provocărilor constante ridicate de traficul de droguri, dar persistă îngrijorările că lipsa fondurilor din cauza crizei economice va continua să aibă un impact negativ asupra capacităţii poliţiei din România de a combate traficul de droguri.
de Razvan Iorga | mart. 8, 2012 | România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Romania si Turcia au purtat discuti, joi, in legatura cu dezvoltarea parteneriatului strategic semnat intre cele doua tari in decembrie 2011. In acest sens, Secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut o rundă de consultări pe tematica de securitate cu ambasadorul Fatih Ceylan, subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Turcia. Consultările s-au desfăşurat în contextul, foarte favorabil, al Parteneriatului Strategic bilateral, lansat în decembrie 2011, cu prilejul vizitei Preşedintelui României în Republica Turcia. În cadrul discuţiilor au fost abordate subiectele cele mai importante pentru cele două state aflate pe agenda de securitate euro-atlantică, îndeosebi pregătirea Summit-ului NATO de la Chicago (20-21 mai 2012), cooperarea şi securitatea în regiunea extinsă a Mării Negre, precum şi aspecte ale cooperării bilaterale româno-turce sub egida Parteneriatului Strategic. A fost discutat în detaliu stadiul în care se află conflictele îngheţate din regiune. De asemenea, au mai fost abordate evoluţiile în curs din Orientul Mijlociu şi Nordul Africii. Părţile au realizat şi un schimb privind stadiul cooperării bilaterale şi paşii următori necesari operaţionalizării Parteneriatului Strategic.
Scut la Marea Neagra
Dialogul a evidenţiat opiniile convergente ale României şi Turciei pe teme de securitate, în special cu privire la necesitatea adoptării unor decizii la Summit-ul NATO de la Chicago privind: implementarea capabilităţii interimare de apărare antirachetă a NATO, întărirea relaţiilor NATO cu partenerii Alianţei şi continuarea politicii uşilor deschise, continuarea angajamentului NATO în Balcanii de Vest, avansarea procesului de tranziţie în Afganistan şi reafirmarea determinării Alianţei de a continua acordarea sprijinului şi după 2014, precum şi importanţa identificării unor iniţiative şi proiecte concrete sub egida Smart Defense. Au fost totodată examinate perspectivele cooperării NATO-Rusia, inclusiv în contextul Summit-ul NATO de la Chicago. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a arătat că, la Chicago, Alianţa este în măsură să îndeplinească obiectivul declarării capabilităţii interimare de apărare antirachetă a NATO. Oficialul român a subliniat că Summit-ul NATO oferă oportunitatea transmiterii unui mesaj încurajator cu privire la menţinerea perspectivelor apropierii de structurile euro-atlantice a statelor din vecinătatea estică. A fost evidenţiată, totodată, importanţa pe care o acordă regiunii extinse a Mării Negre şi cooperării cu Turcia în domeniu, inclusiv în perspectiva reflectării acestei teme importante de politică externă în documentele Summit-ului de la Chicago. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a acceptat cu plăcere invitaţia omologului turc pentru continuarea consultărilor pe teme de securitate în Republica Turcia, în cadrul unei noi runde.
