de Razvan Iorga | mart. 13, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Dezvaluirile facute luni la Publika TV de catre trimisul separatistilor transnistreni la Moscova, Mihail Bergman, in legatura cu coruptia de varful conducerii acestei republicii separatiste au fost urmate de actiuni concrete care s-au lasat cu arestari. Fosta presedinta a Bancii centrale de la Tiraspol Oxana Ionova a fost retinuta de serviciile de securitate (KGB) de la Tiraspol pentru 72 de ore, fiind acuzata de frauda, relateaza Jurnal de Chisinau. Ionova este invinuita de furt in proportii deosebit de mari, de crearea si dirijarea unor scheme frauduloase care scoteau banii din buget si ii transferau in afara tarii prin intermediul firmelor off-shore, dar si de faptul ca folosea in scopuri personale ajutorul umanitar acordat de Rusia regiunii transnistrene, potrivit agentiei RIA Novosti. Actiunile fostului bancher de la Tiraspol au fost descoperite dupa ce noul lider transnistrean Evgheni sevciuk, ales in decembrie, a cerut sa fie verificata intens activitatea conducerii bancii. Comitetul de ancheta al Federatiei Ruse nu exclude posibilitatea ca Ionova sa fie implicata si in deturnarea celor 160 de milioane de ruble alocate de Rusia pentru Transnistria, sub forma de ajutor umanitar, in perioada noiembrie 2008 – noiembrie 2009. RIA Novosti mai scrie ca Oxana Ionova a fost in toti acesti ani „portmoneul” familiei Smirnov si ca ar fi la curent cu toate schemele si fluxurile financiare din umbra ale familiei fostului lider separatist. La 15 decembrie 2011, presa din Rusia a difuzat informatia ca Ionova a fugit din Transnistria. Anterior, ea fusese data in urmarire internationala, dar de fapt se ascundea pe teritoriul transnistrean. In aceasta ingineria financiara printer principalii suspecti sunt fiul si nora fostului lider transnistrean Igor Smirnov.
de Anatol Terzi | mart. 13, 2012 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Noul statut al Serbiei în relaţia cu UE, de ţară candidată, ar trebuie să fie un stimulent al procesului intern de reforme privind situaţia minorităţii române de pe întreg teritoriul Serbiei, a declarat luni Bogdan Aurescu.
Acesta a asigurat că România va continua să sprijine aceste eforturi ale autorităţilor sârbe îndreptate spre aderarea Serbiei la Uniunea Europeană. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut o întrevedere luni, la Bucureşti, cu asistentul ministrului afacerilor externe al R. Serbia, Zdravko Ponos, responsabil pentru relaţiile bilaterale. Cei doi oficiali au abordat în cadrul întrevederii problema candidaturilor la Preşedinţia Adunării Generale ONU în mandatul 2012-2013, respectiv situaţia minorităţii române din Serbia.
Bogdan Aurescu a reiterat că evaluarea privind avansarea pe calea europeană trebuie să se bazeze pe îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, a căror parte importantă este şi protecţia drepturilor aparţinând minorităţilor naţionale. De altfel, a reamintit oficialul român, această conexiune este acceptată explicit de Serbia în textul Protocolului Comisiei Mixte al sesiunii a doua a Comisiei Mixte, semnat la 1 martie 2012, la Bruxelles, în prezenţa Comisarului european pentru extindere, Stefan Füle, şi a Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Catherine Ashton, care menţionează că „Republica Serbia …, în procesul de aderare la Uniunea Europeană, se angajează să respecte şi să aplice criteriile politice de la Copenhaga, inclusiv în ceea ce priveşte protecţia persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, în conformitate cu instrumentele internaţionale regionale şi bilaterale relevante pe care le-a ratificat.”
Menţinerea identităţii minorităţii române din Serbia
Declaraţia Comisiei Europene la minuta Consiliului Afaceri Generale din 28 februarie 2012 subliniază că respectarea şi protecţia minorităţilor sunt un element important al criteriilor de aderare la UE, iar progresul Serbiei în acest domeniu va face obiectul raportului Comisiei din octombrie 2012. În acest context, Bogdan Aurescu a subliniat că aplicarea întocmai a recomandărilor convenite de părţi în Protocolul din 1 martie 2012 va fi un reper important.
În calitate de co-preşedinte al Comisiei Mixte Interguvernamentale între România şi Serbia privind minorităţile naţionale, Bogdan Aurescu a arătat că semnarea Protocolului (primul document al Comisiei Mixte care abordează pe fond situaţia minorităţilor din cele două ţări) este un prim pas în procesul ameliorării protecţiei acestora, implicarea României ca stat-înrudit pentru menţinerea identităţii minorităţii române din Serbia fiind în deplină conformitate cu standardele europene în materie. A propus crearea unui mecanism funcţional de monitorizare la nivelul celor două ministere de externe, care să faciliteze aplicarea eficientă a Protocolului.
De asemenea, Bogdan Aurescu a evidenţiat importanţa prevederii din Protocol care se referă la faptul că „recomandările sale … se aplică tuturor persoanelor care aparţin minorităţii naţionale române pe întreg teritoriul Republicii Serbia, în conformitate cu obligaţiile internaţionale de a respecta dreptul la liberă auto-identificare, aşa cum este prevăzut de articolul 3 al Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale …”, care are menirea de a bloca eventuale demersuri de a împiedica persoanele care aparţin minorităţii române din Serbia de a se declara ca români.
Zdravko Ponosa declarat că partea sârbă va depune cu bună credinţă toate eforturile pentru aplicarea Protocolului semnat la 1 martie 2012. De asemenea, a reiterat mulţumirile Serbiei pentru poziţia de principiu a României în privinţa Kosovo.
de Razvan Iorga | mart. 12, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
SUA sunt pregatite sa dezvaluie Rusiei informatii clasificate despre sistemul de aparare antiracheta ce urmeaza sa fie instalat in Europa, o actiune care, in opinia unui analist militar, ar putea solutiona impasul cu privire la programul american, relateaza RIA Novosti. Planuri de a impartasi Rusiei „date secrete” nespecificate referitoare la scutul antiracheta au fost anuntate la sfarsitul saptamanii trecute de catre un adjunct al secretarului Apararii, Bradley Roberts. O purtatoare de cuvant a Pentagonului, April Cunningham, a confirmat aceasta informatie pentru Kommersant. insa nu este, inca, clar ce informatii ar putea fi dezvaluite Rusiei, care se opune de mai multi ani planurilor americane de a instala un scut antiracheta in Europa de Est, in Polonia, Romania si Cehia. Casa Alba insista ca programul vizeaza potentiale amenintari din partea unor state ca Iranul si Coreea de Nord, in timp ce Moscova sustine ca rachetele sale vor fi, de asemenea, vizate de scut, lucru ce ar afecta echilibrul nuclear de dupa Razboiul Rece. in noiembrie, potrivit unor scurgeri de informatii, scrie RIA NOvosti, Casa Alba purta negocieri secrete cu Rusia cu privire la furnizarea unor informatii despre viteza de ardere a unei versiuni modificate a rachetei de tip SM-3, care va deveni racheta de interceptare de baza a scutului american antiracheta pana in 2020. insa administratia americana a negat, la vremea respectiva, ca a propus sa dezvaluie date despre acest parametru crucial al rachetei. „Daca, intr-adevar, vor dezvalui informatii despre viteza (rachetei), va fi un argument hotarator” pentru Rusia, a declarat Aleksandr Hramsihin, un cercetator din cadrul Institutului pentru Analiza Politica si Militara din Moscova. Viteza interceptorului de rachete este singurul lucru pe care militarii rusi este necesar sa il cunoasca, pentru a stabili daca scutul american antiracheta reprezinta in mod real un risc pentru rachetele rusesti, a declarat telefonic Hramsihin luni. in opinia sa, aceasta actiune ar fi fara precedent, dar nu imposibila, avand in vedere viitoarea campanie prezidentiala americana. Pana luni, oficialii rusi nu au comentat asupra acestei propuneri, potrivit RIA Novosti, care aminteste ca negocierile ruso-americane cu privire la aceste sistem antiracheta nu au reusit sa progreseze anul trecut, ambele parti refuzand sa faca orice concesie semnificativa. Subiectul urmeaza sa fie reluat la Moscova, in mai, intr-o Conferinta internationala organizata de Ministerul rus al Apararii, pentru ca mai apoi sa fie reluat la summitul Aliantei Nord-Atlantice care se va desfasura la Chicago.
de Razvan Iorga | mart. 12, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Alianta pentru Integrare Europeana (AIE), aflata la guvernare, a anuntat oficial luni ca sustine candidatura lui Nicolae Timofti la presedintia Republicii Moldova, relateaza Jurnal de Chisinau, in editia electronica. Anuntul a fost facut in cadrul briefingului de presa susținut de Alianta de la guvernare impreuna cu Nicolae Timofti, in prezent presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). „Iata ca a venit ziua in care sa anuntam candidatul AIE. Acesta este Nicolae Timofti, un candidat ales prin consens. Este candidatul pe care posibil ca ni l-a dat Dumnezeu pentru ca doi ani si jumatate ne-am chinuit. Noi credem ca astazi vom pune punct speculatiilor conform carora AIE nu vrea sa aleaga presedintele, ca fiecare trage la turta lui. Nicolae Timofti nu va fi presedintele AIE, ci presedintele Republicii Moldova”, a declarat liderul Partidului Liberal (PL), Mihai Ghimpu, in cadrul briefingului. Nicolae Timofti s-a nascut la 22 decembrie 1948 in satul Ciutulesti, raionul Soroca, si a urmat facultatea de drept a Universitatii de stat din R.Moldova (1967-1972). In perioada 1974-1976 el a lucrat in calitate de consultant superior la Ministerul Justitiei, iar la 11 aprilie 1976 a fost ales judecator in fostul raion Frunze, de unde a fost transferat in 1980 ca judecator la Judecatoria Suprema. in iunie 1990, Timofti a fost ales vicepresedinte al Judecatoriei Supreme. Dupa reformarea sistemului judecatoresc, in 1996, el a fost numit presedintele Curtii de Apel, functie din care a fost destituit in decembrie 2001. Din 1996 si pana in prezent, el este presedinte al Asociatiei Judecatorilor din R.Moldova. Timofti este cunoscut ca o persoana cu viziuni progresiste, proeuropene si care pledeaza pentru o societate bazata principii democratice, cu o economie de piata, pentru un stat bazat pe drept, in care drepturile omului sa fie garante si aparate in mod real. Nicolae Timofti este casatorit si are trei copii. Alegerile prezidentiale vor avea loc la 16 martie, iar luni este ultima zi pentru inscrierea candidatilor. Comisia speciala pentru alegerea presedintelui va activa pana la ora 17.00. Pana in prezent, nu s-a inscris nici un candidat.
de Anatol Terzi | mart. 12, 2012 | România, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Institutul Cultural Român Dimitrie Cantemir Istanbul împreună cu Asociaţia Culturală Kalem organizează a cincea editie a Atelierului de traducere din limba română în limba turcă, în zilele de 12 şi 13 martie 2012, în sala de conferinţe a Institutului.
Atelierul îşi propune să facă vizibilă pe piaţa cărţii din Istanbul prezenţa traducătorilor de limbă română. În programul atelierului sunt incluse sesiuni de lucru pe textele traduse în prealabil de participanţi, sub coordonarea doamnei Nermin Molaoglu (Asociaţia Culturală Kalem, Istanbul).
Atelierul beneficiază din nou de prezenta si implicarea celei mai importante traducatoare de limba turcă din România, conf.dr. Luminita Munteanu, care a tradus întreaga serie Orhan Pamuk in limba română. De asemenea, prof.dr. Ioana Both, de la Facultatea de Litere a Universitătii „Babes-Bolyai” din Cluj, critic şi istoric literar, va prezenta participantilor o privire critică de ansamblu asupra literaturii române contemporane care urmeaza sa fie tradusă în cadrul atelierului.
Prof. Vildan Bormambet, inspector de limba turcă din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului va sustine o prelegere referitoare la învătământul în limba turcă in Romania si proiectele care implică învătământul între cele doua tări. Cei zece traducătorii invitati în acest an sunt Azel Mavi Anton, Dorinela Creţu, Gihan Curtomer, Maria-Cristina Dinçer, Sunia Iliaz, Emel Ismail, Irfan Memet, Cristina Negoita-Çetinkaya, Claudia Tuncel şi Anamaria Ştefa.
Promovarea literaturii române în Turcia
Evenimentul reprezintă o continuare a atelierelor organizate la Istanbul din anul 2008, în urma cărora o parte dintre traducatori au inceput colaborari cu importante edituri turcesti şi astfel scriitorii Dan Lungu, Dumitru Tepeneag şi Gabriela Adamesteanu au fost publicati in limba turcă. De asemenea, ICR Istanbul a realizat cu ocazia Festivalului de literatură din Istanbul Tanpinar (3-6 octombrie 2011) volumul Autori români contemporani in Atelierul de traducere de la Istanbul (128 p.), dedicat literaturii române contemporane şi posibilităţilor sale de traducere în limba turcă.
Volumul, distribuit gratuit către editorii turci, conţine fragmente traduse în limba turcă din scriitori contemporani români, realizate în cadrul Atelierului de traducere organizat de ICR Istanbul si prezentarea traducătorilor. Este o iniţiativă unică la acest moment în Turcia, alte institute culturale străine manifestându-şi dorinţa de a realiza volume similare după succesul avut de proiectul românesc. Evenimentul face parte din strategia de promovare în Turcia a literaturii române contemporane, informează ICR Dimitrie Cantemir-Istanbul.
de Anatol Terzi | mart. 12, 2012 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, s-a pronunţat duminică pentru o revizuire a acordurilor Schengen. Iar ameninţările preşedintelui francez reprezintă de fapt „un mesaj de avertisment adresat în special Greciei, Bulgariei şi României”, au apreciat diplomaţi europeni.
Sarkozy a ameninţat că, în caz contrar, va „suspenda participarea” Franţei la acestea, dacă, în următoarele 12 luni, nu se va instala „un guvern politic Schengen”. „Acordurile Schengen nu mai permit răspunsuri potrivite la gravitatea situaţiei. Trebuie să fie revizuite. Pentru Schengen trebuie pusă în aplicare o reformă la fel de structurală ca cea pe care am instituit-o pentru euro”, a spus preşedintele, care candidează pentru un nou mandat în fruntea statului francez. El consideră că „nu trebuie lăsată gestiunea fluxurilor de migraţie numai pe seama tehnocraţilor şi a tribunalelor”.
„În actuala situaţie economică şi socială, dacă Europa nu controlează intrările pe teritoriul său, nu îi va mai putea primi cu demnitate pe cei care sosesc, nu va mai putea răspunde la cererea de integrare a celor care-şi găsesc atât de greu locul în societate, nu-şi va mai putea finanţa protecţia socială”, a avertizat Nicolas Sarkozy. „Trebuie să putem sancţiona, suspenda sau exclude din Schengen un stat slab, ca şi un stat din zona euro care nu-şi îndeplineşte obligaţiile”, a adăugat preşedintele francez.
El a pledat pentru „instrumente de gestionare a crizelor care să permită acordarea de asistenţă ţărilor ce se confruntă cu împrejurări excepţionale şi un front comun în lupta împotriva imigraţiei clandestine”. „Ca şi pentru economie, este necesară o convergenţă mai puternică în domeniul drepturilor străinilor şi dreptului de azil”, a subliniat Nicolas Sarkozy, adăugând că „este urgent, pentru că nu trebuie să suferim din cauza carenţelor din controalele la graniţele externe ale Europei”. „Dacă voi constata că, în următoarele 12 luni, nu se înregistrează niciun progres serios în această direcţie, Franţa îşi va suspenda participarea la acordurile Schengen, până când negocierile se vor finaliza cu succes”, a avertizat preşedintele Sarkozy.
România, Bulgaria şi Grecia sunt vizate
Reforma acordurilor Schengen cerută de Nicolas Sarkozy este în realitate deja lansată la Bruxelles, iar ameninţările preşedintelui francez reprezintă de fapt „un mesaj de avertisment adresat în special Greciei, Bulgariei şi României”, au apreciat diplomaţi europeni. Această reformă este realizată în tăcere la nivel european, după ce a fost angajată la cererea mai multor ţări, în principal Franţa, Italia şi Germania, în primăvara lui 2011, din cauza afluxului de imigranţi clandestini cu ocazia Primăverii Arabe, în particular tunisieni care veneau în Franţa via Italia.
De atunci, acest dosar complex a fost preluat de Guverne, în detrimentul Comisiei Europene, ale cărei prerogative erau deja limitate în acest domeniu. Reforma în curs a acestui imens spaţiu de circulaţie fără paşaport – care include 22 dintre statele UE (cu excepţia Marii Britanii, Irlandei, Bulgariei, României şi Ciprului), plus patru ţări asociate, între care Elveţia – conţine două propunei legislative.
