Consolidarea încrederii între malurile Nistrului: UE ofera 12 milioane de euro

Consolidarea încrederii între malurile Nistrului: UE ofera 12 milioane de euro

12 milioane de euro pentru consolidarea încrederii între cele două maluri ale Nistrului vor fi oferite Republicii Moldova de către Uniunea Europeană.
Proiectul este finanţat de UE şi va fi implementat de către Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, Dirk Schuebel, a menţionat, în cadrul unui club de presă, că proiectul este unul ambiţios şi are obiectivul de a sprijini procesul de reintegrare între cele două maluri, care nu au motiv de conflict.
Dirk Schuebel a adăugat că este foarte important că negocierile în formatul „5+2” au fost reluate şi a menţionat că UE îşi doreşte să devină un partener egal şi respectat în cadrul negocierilor. Prezent la clubul de presă, vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov, a spus că programul este unul necesar, iar filozofia acestor măsuri de sporire a încrederii este să se ajungă la fiecare persoană de pe ambele maluri ale Nistrului pentru a le schimba viziunea asupra relaţiilor dintre Chişinău şi Tiraspol.
În cadrul programului de sporire a încrederii între cele două maluri ale Nistrului, vor beneficia de asistenţă financiară Biroul pentru Reintegrare şi o serie de ONG-uri. Obiectivele programului sunt promovarea mecanismelor de dialog la nivel tehnic în cadrul grupurilor de experţi de pe ambele maluri ale Nistrului, promovarea dezvoltării societăţii civile din Transnistria în parteneriat cu ONG-urile din partea dreaptă a Nistrului. Valoarea totală a programului „măsuri de consolidare a încrederii” este de 13,1 milioane de euro, din care 12 milioane sunt oferite de UE, iar 1,1 milioane de euro de către PNUD.

Share our work
Alegerea presedintelui: Tensiuni la Chisinau – Filat baga in sedinta structurile de forta

Alegerea presedintelui: Tensiuni la Chisinau – Filat baga in sedinta structurile de forta

Alegerea preşedintelui Republicii Moldova naşte tensiuni la Chişinău. Prim-ministrul Vlad Filat a prezidat marţi o şedinţă de lucru în problema asigurării ordinii publice şi a legalităţii.
La şedinţă au participat ministrul Afacerilor Interne, Alexei Roibu, directorul SPPS, Igor Bodorin, directorul CCCEC, Viorel Chetraru, directorul adjunct al SIS, Valentin Dediu, şi Procurorul General al Republicii Moldova, Valeriu Zubco. Cu acest prilej, a fost făcută o trecere în revistă a situaţiei din R Moldova privind asigurarea ordinii publice. În mod special, a fost abordată problema asigurării ordinii de drept în data de 16 martie, zi în care urmează să se desfăşoare şedinţa plenară a Parlamentului pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova.
Premierul a subliniat necesitatea mobilizării forţelor de ordine şi coordonării eficiente a acţiunilor acestora şi a solicitat conducerii instituţiilor în cauză să întreprindă toate măsurile necesare pentru asigurarea ordinii de drept şi respectarea legii.
KARADENIZ PRESS reaminteşte că liderul Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin, a anunţat că formaţiunea sa nu va recunoaşte legitimitatea viitorului preşedinte. În plus, comuniştii pregătesc o amplă acţiune de protest pentru vineri, atunci când parlamentul se va întruni pentru a-l alege pe şeful statului. Comuniştii cer dizolvarea actualului parlament şi organizarea alegerilor anticipate, considerând că legislativul activează ilegal.

Întâlnire dubioasă: Dodon-PCRM

Igor Dodon a adresat o scrisoare deschisă lui Vladimir Voronin, liderul Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. În aceasta, Dodon solicită o întâlnire liderului PCRM pentru a „decide soarta crizei politice de trei ani”.
Scrisoarea a fost publicată pe blogul personal al politicianului. Potrivit acesteia, în contextul alegerilor preşedintelui Republicii Moldova, acţiunile opoziţiei politice din Parlament sunt decisive. „Opoziţia, în virtutea deciziilor hotărâtoare care îi revin, ar trebui să se consulte în privinţa modului în care poate fi gestionată actuala situaţie politică în beneficiul cetăţenilor şi al viitorului Republicii Moldova. În trei zile încă mai poate fi decisă soarta unei crize politice de trei ani”, se menţionează în scrisoare.
Potrivit aceleeaşi surse, socialiştii şi comuniştii, care se află în opoziţie, au fost diferiţi în abordări, însă pot găsi puncte de tangenţă pe chestiuni de principiu, pot discuta modalitatea unui dialog politic responsabil şi cu efecte concrete. Igor Dodon susţine că astfel opoziţia are posibilitatea de a demonstra că poate fi mai coerentă şi mai responsabilă decât guvernarea.

Mihai Godea se mai gândeşte

Deputatul neafiliat Mihai Godea va decide miercuri dacă îl va susţine pe Nicolae Timofti la funcţia de şef al statului. Declaraţia a fost făcută după întâlnirea pe care a avut-o marţi cu candidatul la funcţia de şef al statului, propus de Alianţa pentru Integrare Europeană.
Godea a declarat că discuţia cu Timofti a fost una bună, în cadrul căreia a avut loc un schimb de opinii despre situaţia din ţară şi despre situaţia în care se produc alegerile prezidenţiale. „La întrevedere au fost discutate mai multe probleme, în particular cele din domeniul justiţiei şi cele referitoare la procesul de reintegrare a ţării. Decizia finală referitoare la susţinerea candidatului înaintat de AIE la funcţia de şef al statului va fi adoptată mâine”, a spus Godea.
Nicolae Timofti, candidatul la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, nu a făcut declaraţii pentru presă după întîlnirea cu Godea.

Mandat de 4 ani pentru Timofti

În cazul în care va fi ales, viitorul preşedinte va avea un mandat tranzitoriu, de patru ani, în conformitate cu legislaţia, sunt de părere liderii fracţiunilor AIE. Cei trei lideri ai fracţiunilor AIE au menţionat că Nicolae Timofti, înregistrat oficial în calitate de candidat la preşedinţie, a fost selectat dintr-o listă de persoane notorii.
„Nimeni nu cunoaşte mai bine ca un jurist importanţa legii. Sperăm că va fi ales, ca Alianţa să poată răsufla uşor şi să-şi poată îndeplini programul”, a opinat Dumitru Diacov, liderul fracţiunii PD. Liderii AIE au spus că au păstrat în secret numele candidatul până în ultima zi când mai putea fi înregistrat, „pentru a nu genera discuţii inutile în societate”.
Potrivit lor, Timofti corespunde tuturor criteriilor impuse de componentele AIE dar şi de grupul Dodon. „Timofti este o personalitate, om public şi nu văd de ce Dodon nu l-ar vota”, a afirmat liderul fracţiunii PL Ion Hadîrcă. „Candidatul acesta a fost selectat cu atâta grijă şi s-au luat în calcul toate condiţiile impuse de Dodon. Dânsul nu ar avea argumente să respingă această candidatură”, a adăugat liderul fracţiunii PLDM Valeriu Streleţ.

Share our work
200 de milioane de dolari de la ONU pentru R Moldova

200 de milioane de dolari de la ONU pentru R Moldova

Până în anul 2017, Republica Moldova va beneficia de asistenţă financiară în valoare de 200 de milioane de dolari din partea Organizaţiei Naţiunilor Unite, a declarat Kaarina Immonen, coordonatorul rezident al ONU la Chişinău.
Kaarina Immonen a precizat că aceste fonduri vor fi oferite pentru dezvoltarea domeniilor ce ţin de bioenergie, mediul ambiant, educaţie, drepturile omului, guvernare democratică etc. „Vom conlucra cu partenerii naţionali pentru a asigura populaţiei de aici o viaţă mai bună şi pentru a ajuta Republica Moldova să-şi atingă scopurile sale în procesul de dezvoltare, inclusiv în aspiraţiile sale de integrare europeană, ONU având un rol important în acest sens”, a mai spus coordonatorul rezident al ONU la Chişinău.
Oficialul ONU  aţinut o conferinţă de presă comună cu  Iurie Leancă, cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Organizaţia Naţiunilor Unite.

Republica Moldova, de 20 de ani în ONU

„Am dorit să îi imprimăm un caracter deosebit acestei aniversări. Prin aderarea la ONU, în 1992, Republica Moldova a finalizat procesul de recunoaştere a statalităţii sale şi a obţinut caracterul de membru cu drepturi depline al comunităţii internaţionale. În 20 de ani, am reuşit să devenim un partener credibil. În aceşti primi 20 de ani de relaţii cu ONU, ţara noastră a fost beneficiar. Însă îmi doresc ca în următorii ani să schimbăm optica acestor relaţii şi sper că Moldova va contribui mai mult la rezolvarea problemelor cu care se confruntă comunitatea internaţională”, a spus Leancă. El a adăugat că cooperarea cu ONU este foarte benefică pentru procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
Iurie Leancă a exprimat recunoştinţă Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru asistenţa acordată pe parcursul acestei perioade în diverse domenii prioritare pentru Chişinău şi a menţionat că cooperarea fructuoasa R Moldova-ONU se bazează atât pe multiplele vizite oficiale efectuate pe parcursul celor două decenii, cât şi pe contribuţia Republicii Moldova la eforturile/operaţiunile ONU de menţinere a păcii (în Cote d”Ivoire, Liberia, Sudan, Sudanul de Sud şi Georgia), exercitarea cu succes a mandatului de membru al Consiliului Economic şi Social al ONU şi al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului (candidatura Republicii Moldova a fost aleasă cu 175 de voturi pentru anii 2010-2013), aderarea la peste 280 de acorduri internaţionale şi convenţii ONU, şi asocierea Republicii Moldova la peste 1000 de discursuri, poziţii şi explicaţii de vot comune ale UE.

Share our work
Rusia si OSCE au discutat rezultatul negocierilor de la Dublin din dosarul transnistrean

Rusia si OSCE au discutat rezultatul negocierilor de la Dublin din dosarul transnistrean

Rezultatele rundei de negocieri in formatul 5+2 care a avut loc la sfarșitul lunii februarie la Dublin, in Irlanda, și participarea partilor, mediatorilor si observatorilor la urmatoarea runda de tratative, ce va avea loc in aprilie, au fost discutate marți de ministru-adjunct de Externe al Federației Ruse, Grigori Karasin și reprezentantul special pentru reglementarea conflictului transnistrean al Presedintelui in exercitiu al OSCE, Erwan Fouéré, anunța Ministerul rus de Externe. La intrevedere a participat și Serghei Gubarev. reprezentantul special al Federatiei Ruse pentru conflictul transnistrean. Negocierile oficiale in formatul 5+2 au fost reluate la sfarsitul lunii noiembrie, anul trecut , la Vilnius, dupa o pauza de aproape sase ani.

Share our work
KGB-ul opereaza arestari la Tiraspol

KGB-ul opereaza arestari la Tiraspol

Dezvaluirile facute luni la Publika TV de catre trimisul separatistilor transnistreni la Moscova, Mihail Bergman, in legatura cu coruptia de varful conducerii acestei republicii separatiste au fost urmate de actiuni concrete care s-au lasat cu arestari. Fosta presedinta a Bancii centrale de la Tiraspol Oxana Ionova a fost retinuta de serviciile de securitate (KGB) de la Tiraspol pentru 72 de ore, fiind acuzata de frauda, relateaza Jurnal de Chisinau. Ionova este invinuita de furt in proportii deosebit de mari, de crearea si dirijarea unor scheme frauduloase care scoteau banii din buget si ii transferau in afara tarii prin intermediul firmelor off-shore, dar si de faptul ca folosea in scopuri personale ajutorul umanitar acordat de Rusia regiunii transnistrene, potrivit agentiei RIA Novosti. Actiunile fostului bancher de la Tiraspol au fost descoperite dupa ce noul lider transnistrean Evgheni sevciuk, ales in decembrie, a cerut sa fie verificata intens activitatea conducerii bancii. Comitetul de ancheta al Federatiei Ruse nu exclude posibilitatea ca Ionova sa fie implicata si in deturnarea celor 160 de milioane de ruble alocate de Rusia pentru Transnistria, sub forma de ajutor umanitar, in perioada noiembrie 2008 – noiembrie 2009. RIA Novosti mai scrie ca Oxana Ionova a fost in toti acesti ani „portmoneul” familiei Smirnov si ca ar fi la curent cu toate schemele si fluxurile financiare din umbra ale familiei fostului lider separatist. La 15 decembrie 2011, presa din Rusia a difuzat informatia ca Ionova a fugit din Transnistria. Anterior, ea fusese data in urmarire internationala, dar de fapt se ascundea pe teritoriul transnistrean. In aceasta ingineria financiara printer principalii suspecti sunt fiul si nora fostului lider transnistrean Igor Smirnov.

Share our work
R Moldova: Dodon va decide joi daca il va vota pe Nicolae Timofti

R Moldova: Dodon va decide joi daca il va vota pe Nicolae Timofti

Partidul Socialiştilor, condus de fostul comunist Igor Dodon, va decide joi, 15 martie, în cadrul şedinţei Consiliului Republican al partidului, dacă îl va susţine pe Nicolae Timofti la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova.
Igor Dodon a declarat luni, într-un briefing, că, potrivit poziţiei socialiştilor anunţată anterior, candidatul la funcţia de şef al statului trebuie să întrunească câteva condiţii pentru a fi susţinut de socialişti. Potrivit lui Dodon, acest candidat trebuie să fie unul apartinic, să fie susţinut de 58 de deputaţi ai Alianţei pentru Integrare Europeană şi să treacă „testul statalităţii”.
„Prima condiţie este întrunită de candidatul propus de AIE. Până la sfârşitul zilei voi afla dacă acesta este susţinut de 58 de deputaţi. Pe parcursul zilelor următoare ne vom întâlni cu Nicolae Timofti, candidatul propus de AIE, şi vom avea o discuţie. În urma acesteia, joi, la şedinţei Consiliului Republican al PSRM vom decide dacă îl susţinem sau nu pe Nicolae Timofti” a spus Dodon.

Candidatura lui Timofti, înregistrată oficial

Comisia specială pentru desfăşurarea alegerilor Preşedintelui Republicii Moldova l-a înregistrat luni pe Nicolae Timofti în calitate de candidat pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Dosarul lui Nicolae Timofti a fost adus la comisie luni după-amiază de către liderii fracţiunilor din AIE. La scurt timp după aceea,  candidatul AIE a trecut şi de comisia medicală.
Tudor Deliu, preşedintele comisiei speciale pentru alegerea preşedintelui, a menţionat că dosarul depus luni la comisie include listele cu semnăturile de susţinere din partea deputaţilor din PD, PL şi PLDM, consimţământul în scris al candidatului şi certificatul de sănătate. „Marţi, comisia se va întruni în şedinţă pentru a lua o serie de decizii cu privire la procedura de vot”, a spus Deliu.
Pentru susţinerea lui Nicolae Timofti au semnat 58 de deputaţi din AIE. Până la 16 martie, când va avea loc scrutinul prezidenţial, candidatul AIE urmează să discute cu deputaţii din grupul Dodon şi cu deputatul neafiliat Mihai Godea.
Nicolae Timofti s-a născut pe 22 decembrie 1948 în satul Ciutuleşti, raionul Floreşti. În 1990 devine vicepreşedinte al Judecătoriei Supreme şi Preşedinte al Colegiului Penal. Din 1996 deţine funcţia de preşedinte al Asociaţiei Judecătorilor din Moldova. Nicolae Timofti a fost decorat cu ordinului „Gloria Muncii” şi titlul de „Om emerit”.

Share our work