de Anatol Terzi | mart. 16, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Liderul nerecunoscut de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, s-a aflat joi seara într-o vizită la Chişinău, pentru a participa la un concert, iar ulterior s-a întâlnit cu premierul Vlad Filat.
Evgheni Şevciuk, însoţit de câţiva responsabili de la Tiraspol, a fost prezent la concertul susţinut joi seara de Lara Fabian. La concert a fost şi Vlad Filat, iar, ulterior, cei doi au avut o întrevedere, au precizat surse guvernamentale pentru presa de la Chişinău. Şevciuk, care a câştigat alegerile prezidenţiale nerecunoscute din regiunea secesionistă din estul Republicii Moldova la sfârşitul lunii decembrie 2011, s-a pronunţat pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu Chişinăul.
Filat şi Şevciuk au avut o întrevedere oficială la Odesa, la sfârşitul lunii ianuarie, iar în luna aprilie urmează să fie organizată o nouă rundă de negocieri în formatul 5+2 pentru reglementarea conflictului transnistrean.
În altă ordine de idei, viceprim-ministrul Eugen Carpov şi reprezentantul politic în reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului, Nina Ştanski, au avut miercuri o întrevedere de lucru în sediul Misiunii OSCE din oraşul Tighina. În cadrul întrevederii, a avut loc un schimb de opinii pe marginea perspectivelor de colaborare în direcţia consolidării încrederii dintre cele două maluri ale Nistrului, inclusiv privind reluarea transportului feroviar, normalizarea situaţiei în domeniul serviciilor poştale şi necesitatea intensificării activităţii grupurilor de lucru sectoriale. În acest sens, s-a convenit că la data de 19 martie urmează să aibă loc o şedinţă comună a coordonatorilor grupurilor de lucru din Chişinău şi Tiraspol.
De asemenea, s-a pus accentul pe problema surselor radioactive scoase din uz, care se află la diverse întreprinderi din regiune. În scopul reglementării acestui subiect, în cadrul şedinţei a fost semnată o „Decizie protocolară cu privire la procedura de transport şi stocare a surselor radioactive, amplasate pe teritoriul Transnistriei”, iniţiativă promovată de mai mulţi ani de autorităţile de la Chişinău
de Anatol Terzi | mart. 16, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
O parte dintr-un imobil cu statut de monument ocrotit de stat, aflat în gestiunea Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, a fost transmis în folosinţă prin concesiune Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu”.
Potrivit legii, imobilul aflat în ruine are suprafaţa totală de 1337,30 metri pătraţi şi este amplasat pe str. Şciusev nr. 103, fiind fostul sediu al Zemstvei Guberniale Basarabene. Modalitatea de folosire a spaţiului pus la dispoziţia Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” şi de restaurare a obiectivului se va realiza în baza unui contract de concesiune şi activitate în comun, între Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală şi ICR „Mihai Eminescu”, aprobat de Ministerul Culturii.
Conform legii, părţii române îi revine obligaţia de restaurare a întregului complex de clădiri nominalizate. Partea moldovenească va beneficia, pe lângă restaurarea şi salvarea de la distrugere a unor imobile istorice, de înfiinţarea unei Şcoli naţionale de formare a specialiştilor în restaurarea monumentelor istorice, de care Republica Moldova duce lipsă în prezent.
În cadrul proiectului, va fi organizat şi Institutul de Studii Avansate „Alexandru Sturdza”, care va contribui la formarea elitelor cultural-administrative. De asemenea, va fi creată şi o bibliotecă publică în ştiinţele umane. Conceptul de restaurare şi valorificare a complexului de edificii de patrimoniu presupune o combinaţie între un spaţiu de studiu şi de conferinţe cu un spaţiu de expunere muzeală.
de Anatol Terzi | mart. 16, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Şedinţa specială de vineri a Parlamentului Republicii Moldova pentru alegerea preşedintelui va avea loc mult mai devreme decât fusese anunţat iniţial.
Biroul permanent al Parlamentului a decis joi seara ca şedinţa să aibă loc la ora 08.00, după ce anterior, preşedintele parlamentului Marian Lupu anunţase că aceasta se va desfăşura la ora 15.00. Modificarea orei are loc în contextul în care comuniştii au anunţat proteste de amploare în centrul Chişinăului, începând de vineri la amiază şi până seara, iar în presa de la Chişinău s-a vehiculat şi posibilitatea unor altercaţii cu poliţia. În acelaşi timp, un grup de foşti poliţişti a anunţat că va organiza o contramanifestaţie în sprijinul Alianţei pentru Integrare Europeană.
Criză de aproape 3 ani
Eşecuri repetate în alegerea unui preşedinte a condus la crearea unei crize politice care durează de aproape trei ani. În această perioadă au existat şase tentative de alegere a şefului statului, dar toate au eşuat. La scrutinul de vineri, participă un singur candidat, propus de Alianţa pentru Integrare Europeană – judecătorul Nicolae Timofti, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Acesta reprezintă o soluţie de consens a celor trei partide din Alianţă, după ce mai multe tentative de a-l alege pe liderul Partidului Democrat, actualul preşedinte al parlamentului şi şef interimar al statului, Marian Lupu, au eşuat.
Decizia de a propune un candidat apolitic a fost luată şi după ce Alianţa anunţase organizarea unui referendum constituţional pentru simplificarea procedurii de alegere a preşedintelui, dar a renunţat la scurt timp după ce iniţiativa a fost criticată de opoziţie şi reprezentanţi ai societăţii civile, existând pericolul ca referendumul să eşueze, aşa cum s-a mai întâmplat o dată, în septembrie 2010.
Pentru alegerea preşedintelui sunt necesare 61 de voturi ale deputaţilor, în timp ce Alianţa deţine doar 58 de mandate. Astfel, soarta alegerilor depinde de cei patru deputaţi neafiliaţi, după ce opoziţia comunistă a anunţat că nu va participa la scrutin. Şansele de alegere a preşedintelui scad, după ce trei deputaţi care au părăsit în noiembrie 2011 Partidul Comuniştilor au declarat că îşi vor anunţa decizia abia vineri.
Godea va vota totuşi
Deputatul neafiliat Mihai Godea îl va susţine pe Nicolae Timofti la funcţia de şef al statului. Decizia lui Godea vine după întrevederea cu liderii alianţei de guvernământ, în cadrul căreia AIE a acceptat un set de condiţii înaintate de deputatul neafiliat. Deşi în seara zilei de ieri, 14 martie, Godea a anuţat că nu va participa la alegerile prezidenţiale, joi acesta a declarat, la un briefing, că veni în Parlament şi-şi va da votul pentru Nicolae Timofti.
Deputatul a menţionat că decizia a fost adoptată după întâlnirea cu liderii AIE. „Am înaintat un set de condiţii alianţei de guvernământ. Acestea se referă la legalitatea procedurii de alegere a şefului statului şi la principalele obiective de reforme, asumate de AIE prin programul de guvernământ. Acestea angajamente au fost semnate de liderii AIE”, a spus Godea.
Vlad Filat, liderul PLDM, a declarat după şedinţa Consiliului AIE la care a participat şi Mihai Godea, că liderii Alianţei „au avut o discuţie utilă şi poate puţin întârziată” cu deputatul neafiliat. Filat s-a arătat convins că şeful statului va fi ales. În timp ce premierul Vlad Filat şi preşedintele interimar Marian Lupu s-au declarat optimişti în privinţa succesului scrutinului de vineri, analiştii de la Chişinău au păreri împărţite în această privinţă. În acelaşi timp, o mare parte a acestora consideră că şi în cazul în care preşedintele va fi ales, criza politică din Alianţă va continua.
Ameninţările comuniştilor
Alegerea preşedintelui are loc în contextul unor neînţelegeri tot mai vizibile în interiorul Alianţei pentru Integrare Europeană. Vlad Filat a declarat în repetate rânduri că doreşte remanieri în guvern, ceea ce provoacă nemulţumirea colegilor de Alianţă. În acelaşi timp, Partidul Liberal rămâne fără funcţia de preşedinte al parlamentului, care urma să-i revină dacă Marian Lupu era ales şef al statului. De altfel, liderul liberalilor Mihai Ghimpu chiar şi-a acuzat partenerii de alianţă de trădare.
Scrutinul prezidenţial se desfăşoară şi pe fondul unor proteste crescânde ale opoziţiei, în special ale comuniştilor, care cer dizolvarea parlamentului şi organizarea alegerilor legislative anticipate. Comuniştii consideră că parlamentul activează ilegal deoarece nu a reuşit până acum să-l aleagă pe şeful statului şi au depus o cerere la procuratură în care îi acuză pe deputaţi şi în special pe Marian Lupu de uzurpare a puterii în stat.
Opoziţia comunistă a anunţat o acţiune de amploare pentru vineri şi, chiar dacă a anunţat că va avea un caracter paşnic, guvernul a anunţat măsuri sporite de securitate. Presa de la Chişinău vehiculează şi posibilitatea unor altercaţii între manifestanţi şi forţele de ordine şi se face referire la protestele violente din aprilie 2009.
Un canal de televiziune apropiat comuniştilor a anunţat că Vlad Filat şi Marian Lupu s-ar pregăti să fugă în România. După ce a fost propus în calitate de candidat, Nicolae Timofti este protejat de pază de corp din partea statului.
de Razvan Iorga | mart. 15, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, se teme ca vineri, când parlamentarii vor incerca sa aleaga şeful statului, s-ar putea repeta revoltele din 7 aprilie 2009 . Pentru a evita un astfel de scenariu, Filat s-a intâlnit marti şi miercuri cu reprezentantii fortelor de ordine. „Ca sa nu se repete acele tragice evenimente avem aceste intâlniri, unele care se vad, altele care au loc in regim de lucru. Institutiile statului işi vor face datoria”, a declarat premierul. El a evitat sa spuna daca se pregatesc actiuni de provocare pentru vineri. Comuniştii au anuntat ca vor organiza in 16 martie proteste in fata Palatului Republicii. Deputatul comunist Sergiu Sârbu a anuntat ca la manifestatii vor participa „cel putin vreo 20.000 de cetateni ai Republicii Moldova”.
de Anatol Terzi | mart. 15, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Candidatul Alianţei pentru Integrare Europeană la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, Nicolae Timofti, susţine că, în prezent, nu există condiţii propice pentru Unirea cu România.
Declaraţia a fost făcută miercuri seară, la postul de televiziune Moldova 1, răspunzând la o întrebare ce viza “testul statalităţii”, impus de Igor Dodon. “Eu răspund acum nu doar lui Dodon, ci la toţi. Nu este momentul potrivit pentru a discuta despre acest aspect. Unirea nu este subiectul cel mai fierbinte acum. Nu avem condiţii pentru Unire cu România. Nu ştim dacă România este gata să primească o ţară atât de săracă ca Republica Moldova pentru a fi parte integră din ea. Şi acest act nu depinde doar de dorinţa Moldovei”, a spus Nicolae Timofti.
“Deputaţii m-au întrebat cum văd relaţiile externe cu partenerii strategici pe care îi avem. Unde mă uit şi unde vreau să ne îndreptăm şi vreau să ne uităm şi să ne îndreptăm cu toţii spre Europa, pentru că şi programul AIE este unul european – aspect pe care îl apreciez. Am discutat acest lucru şi cu Igor Dodon. Nu mi-a reproşat nimic, doar că mi-a amintit că avem relaţii strategice şi tradiţionale cu Rusia. Eu înţeleg, sunt realist. Noi trebuie să avem o politică deşteaptă, aceasta înseamnă relaţii bune şi cu estul şi cu vestul. Ţările mari promovează o politică mare, ţările mici trebuie să promoveze o politică deşteaptă”, a mai declarat candidatul AIE.
Igor Dodon este indecis
Partidul Socialiştilor nu a decis dacă îl va suţine pe Nicolae Timofti, a declarat miercuri liderul PSRM Igor Dodon. Dodon a spus presei că, pentru a lua o decizie finală, mai are nevoie de o întâlnire cu Timofti pentru a pune la punct mai multe subiecte. „Au mai rămas subiecte de discutat. Mâine (n.rd. – joi) vom mai avea o întâlnire, pentru ca spre finele zilei să luăm decizia finală”, a afirmat Dodon.
El a adăugat că în cadrul discuţiilor au fost abordate o bună parte din subiecte ce ţin de integritatea teritorială a ţării, politica internă, perspectivele Republcii Moldova de colaborare în Est şi în Vest. Dodon a precizat că nu a solicitat de la candidatul AIE nicio garanţie, dar mai are nevoie să se consulte cu activul partidului.
De asemenea liderul socialiştilor a făcut publice şi detalii cu privire la întâlnirea pe care a avut-o în dimineaţa zilei de miercuri cu preşedintele PCRM Vladimir Voronin. „Am vrut să vedem opinia lor pe mai multe subiecte, inclusiv cele ce ţin de eventuale alegeri anticipate. După întâlnire, au apărut unele întrebări. Nu am avut discuţii despre alegerea preşedintelui, iar după întâlnire am tras o serie de concluzii pentru viitorul partidului”, a opinat Dodon.
Situaţie gravă, Godea nu vrea să voteze
Deputatul neafiliat Mihai Godea a anunţat că nu va participa la alegerile prezidenţiale, iar motivele le va expune joi, înainte de şedinţa în plen a Parlamentului. Decizia a fost luată, miercuri, în urma şedinţei extraordinare a conducerii Partidului Acţiunea Democratică, unde s-a decis poziţia PAD vizavi de candidatura lui Nicolae Timofti la preşedinţia Republicii Moldova.
Alegerile prezidenţiale vor avea loc vineri, 16 martie. Unicul candidat, Nicolae Timofti, are nevoie de 61 de voturi pentru a fi ales. 58 de deputaţi ai AIE au semnat în susţinerea candidatului. Grupul socialiştilor, din care fac parte 3 deputaţi, nu şi-a anunţat încă opţiunea.
Candidatul la preşedinţie, Nicola Timofti, îşi va prezenta pe 16 martie, în cadrul şedinţei speciale a Parlamentului, înainte de alegeri, viziunea asupra activităţii instituţiei prezidenţiale în implementarea programului de guvernare, a declarat pentru Info-Prim Neo preşedintele Comisiei speciale pentru organizarea alegerilor, Tudor Deliu. Discursul candidatului ar putea dura până la jumătate de oră sau mai mult, după care deputaţii îi vor putea adresa întrebări. Apoi şi liderii fracţiunilor parlamentare vor susţine discursuri. Şedinţa va începe la ora 15.00. Procedura de votare nu va depăşi 2 ore.
de Razvan Iorga | mart. 14, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Liderul separatist al regiunii transnistrene Evgheni Sevciuk a semnat marti, 13 martie, un decret prin care a operat unele modificari in structura organelor executive ale autoproclametei republici nistrene, scrie Unimedi.md. Conform noului document, Serviciul de comunicatii, informare si mass-media va trece in subordonarea directa a asa-zisului presedinte. Decizia a fost luata cu scopul de a forma un sistem eficient de organe executive si consolidarea securitatii informationale si dezvoltarea infrastructurii informationale a regiunii, scrie site-ul oficial al „Presedintiei” din Tiraspol. Pana in prezent aceasta structura se afla in subordinea Guvernului RMN. Functia de prim-ministru, la fel ca si Guvernul au lipsit in structura conducerii Transnistriei incepand cu anul 2000. De atunci, potrivit vechii Constitutii, presedintele rmn a fost si conducatorul regiunii, si seful executivului. Timp de 11 ani, cele doua functii erau detinute de Igor Smirnov. Odata ce Evgheni Sevciuk a venit la putere, in stanga Nistrului a fost format Guvernul, iar Piotr Stepanov a fost numit in functia de prim-ministrul al Transnistriei. In pofida acestui fapt, unele institutii de stat, continuie sa fie subordonate asa-numitului presedinte.
