de Razvan Iorga | mart. 28, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, UE, Uncategorized @ro
Ministerul american al Apararii si-a anuntat, marti, intentia de a solicita fonduri pentru a sprijini expansiunea sistemului de aparare antiracheta israelian „Iron Dome” (Domul de Fier) al carui obiectiv este, printre altele, de a neutraliza rachetele lansate din Gaza, potrivit CNN. SUA au cheltuit aproximativ 204 milioane de dolari in cursul anului 2011 pentru dezvoltarea acestui sistem, iar Pentagonul nu a precizat marti ce nivel de finantare va solicita Congresului pentru instalatiile suplimentare. „Departamentul Apararii a discutat cu guvernul israelian sprijinul american pentru achizitia unor noi baterii «Iron Dome» si intentioneaza sa solicite Congresului o finantare adecvata in functie de nevoile Israelului si de capacitatile sale de productie”, a declarat purtatorul de cuvant al Pentagonului George Little intr-un comunicat. Trei baterii „Iron Dome” sunt deja instalate in Israel si au permis interceptarea unui numar mare de rachete lansate din Gaza la 10 si 11 martie, conform responsabililor americani si israelieni. „Cand sudul Israelului a fost vizat de aproape 300 de rachete si mortiere, «Iron Dome» a interceptat peste 80 la suta din tintele vizate, salvand numeroase vieti civile”, adauga comunicatul Pentagonului. Acest anunt al Pentagonului survine dupa ce Washingtonul a avertizat Israelul fata de orice atac preventiv impotriva Iranului pentru a pune capat programului nuclear controversat al Teheranului. Alesii republicani, dintre care unii i-au reprosat uneori presedintelui Barack Obama ca nu sustine mai puternic Israelul, au salutat marti anuntul Pentagonului, prin declaratiile lui Buck McKeon, presedinte al comisiei fortelor armate din Camera reprezentantilor. „Ma bucur ca presedintele recunoaste acum nevoia de a spori fondurile pentru a contracara o amenintare mortala”, a declarat acesta. Sistemul permite oprirea in zbor a proiectilelor lansate de la o distanta de 4 pana la 70 de kilometri. Fiecare baterie „Iron Dome” include un radar de detectare si urmarire, un software de control al lansarilor si trei lansatoare echipate fiecare cu 20 de rachete de interceptare.
de Razvan Iorga | mart. 28, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Seful Executivului de la Ankara, Recep Tayyip Erdogan, incepe miercuri o vizita la Teheran, acolo unde este insotit de o importanta ministeriala, pentru a discuta despre relatiile bilaterale, dar si despre dosarul nuclear iranian potrivit agentiei oficiale iraniana IRNA. Erdogan a sosit in jurul 03:30 dimineata si a fost intampinat la aeroport de ministrul de externe Ali Akbar Salehi. El este insotit de ministrii de externe – Ahmet Davutoglu, al energiei – Taner Yildz, al economiei – Zafer Caglayan si al dezvoltarii urbane si mediului – Erdogan Bayraktar. Seful Organizatiei nationale de informatii (MIT) Hakan Fidan, adjunctul sefului Statului Major, generalul Hulusi Akar, si presedintele Organizatiei Energiei Atomice Zafer Alper fac parte de asemenea din delegatia oficiala turca. Premierul Erdogan urmeaza sa fie primit de presedintele Mahmoud Ahmadinejad si va avea o intalnire cu presedintele parlamentului de la Teheran, Ali Larijani. Relatiile bilaterale, situatia regionala, inclusiv evolutiile din Siria, fata de care Iranul si Turcia se situeaza pe pozitii diferite, precum si dosarul nuclear iranian vor fi abordate cu ocazia acestor discutii. Turcia s-a oferit sa gazduiasca viitoarele negocieri nucleare intre Iran si marile puteri din grupul 5 plus 1 (SUA, Rusia, China, Franta, Marea Britanie si Germania). Ultimele negocieri au avut loc la Istanbul in ianuarie 2011, dar fara vreun rezultat.
Relatii puternice
Turcia, care si-a intarit relatiile economice si comerciale cu Iranul in ultimii ani, se opune unor noi sanctiuni americane si europene impotriva Teheranului. SUA si Uniunea Europeana au impus recent sanctiuni petroliere contra Iranului, insa Turcia, care intretine relatii bune cu Republica Islamica, sustine ca problema nucleara trebuie rezolvata prin mijloace diplomatice si nu prin sanctiuni. Mai mult, Ankara a declarat ca nu se simte legata de aceste sanctiuni impuse in mod unilateral sau in grup si va tine cont numai de cele impuse de Consiliul de Securitate al ONU. Turcia importa petrol din diferite tari, inclusiv din Rusia si Azerbaidjan, dar principala sa sursa de aprovizionare este Iranul (30%).
de Anatol Terzi | mart. 28, 2012 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Italia sprijina Romania in problema minoritatii romane din Serbia, a declarat ministrul de Externe, Cristian Diaconescu.
Şeful diplomaţiei române a discutat marţi, la Roma, cu omologul italian, Giulio Terzi, despre extinderea UE, abordând în acest context situaţia din Serbia, el precizând că şeful diplomaţiei de la Roma şi-a exprimat sprijinul pentru respectarea drepturilor minorităţilor.
„Am discutat aspecte care ţin de parteneriatul strategic dintre cele două ţări şi, din acest punct de vedere, am avut un schimb de opinii în ceea ce priveşte lărgirea UE, cu accent special pe ţările din Balcani, situaţia din Serbia şi modul în care în acest moment acest stat candidat la UE îşi îndeplineşte obligaţiile care îi revin în procesul de aderare la Uniunea Europeană”, a spus Cristian Diaconescu, citat de Mediafax. El a precizat că, pe de o parte, „Italia este cunoscută în UE ca susţinător al procesului de extindere, dar şi ca un sprijinitor activ al prevederilor şi tratatelor internaţionale privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale minorităţilor naţionale”.
Cristian Diaconescu a spus că din acest punct de vedere a avut o discuţie „sinceră şi deschisă cu privire la poziţia României în acest plan şi cu privire la aşteptările românilor din afara graniţelor”. „Italia se dovedeşte un partener pe ambele planuri, proces de extindere şi susţinere a românilor din afara graniţelor”, a spus ministrul. Întrebat dacă poate afirma că Italia a manifestat înţelegere pentru poziţia Bucureştiului în privinţa Serbiei el a spus: „Da, absolut, sigur că da”.
de Anatol Terzi | mart. 28, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
România salută evoluţiile recente în reglementarea problemei transnistrene, exprimându-şi speranţa că runda formatului „5+2” din aprilie va înregistra progrese.
Secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut marţi, la Moscova, consultări cu Vladimir Titov, adjunct al ministrului afacerilor externe al Federaţiei Ruse. Bogdan Aurescu a evidenţiat faptul că o soluţie a conflictului trebuie să respecte integritatea teritorială a R. Moldova, aspect împărtăşit de omologul rus. Cei doi demnitari au convenit continuarea consultărilor bilaterale iniţiate anul trecut, la Bucureşti, privind problematica transnistreană.
Dimensiunea bilaterală a agendei a fost completată cu un schimb de opinii asupra relaţiilor UE-Rusia şi NATO-Rusia, a evoluţiilor în plan regional şi internaţional, o atenţie specială fiind acordată regiunii Mării Negre şi Vecinătăţii Estice, inclusiv stadiului actual şi perspectivelor de soluţionare a conflictului transnistrean şi regiunii Balcanilor de Vest. A fost convenită impulsionarea dialogului şi cooperării sectoriale pe linia ministerelor afacerilor externe, prin organizarea de consultări regulate şi întâlniri interdepartamentale la Bucureşti şi Moscova, pe subiecte de interes pentru ambele părţi referitoare la dinamica bilaterală, regională, europeană şi internaţională.
A fost trecut în revistă stadiul finalizării diverselor acorduri bilaterale în negociere, cu accent pe pachetul de documente în măsură să asigure o deschidere pe linie culturală şi educaţională. Oficialul român a reluat propunerea de creare a unui Forum bilateral al societăţii civile, care să permită o mai bună cunoaştere a celor două societăţi, respectiv dezvoltarea relaţiilor inter-umane şi la nivelul societăţii civile.
Apărarea antirachetă
S-au abordat, de asemenea, teme de interes privind problematica europeană din perspectiva relaţiilor UE-Rusia, în particular regimul de vize, precum şi de pe agenda Consiliului NATO-Rusia, inclusiv privind apărarea antirachetă. Bogdan Aurescu a prezentat stadiul proiectului româno-american privind apărarea antirachetă, inclusiv în context NATO, şi a subliniat că România susţine realizarea unei înţelegeri NATO-Rusia în domeniu, în conformitate cu cele decise la Summit-ul de la Lisabona, în 2010. A arătat că România este în favoarea creării unui parteneriat real NATO-Rusia în conformitate cu interesele ambelor părţi.
De asemenea, cei doi diplomaţi au examinat ultimele evoluţii din dosarul sirian şi cel iranian. Bogdan Aurescu a adresat omologului rus invitaţia organizării unei noi runde de consultări la acest nivel la Bucureşti.
de Anatol Terzi | mart. 28, 2012 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Republica Moldova trebuie să adopte legea anti-discriminare pentru a obţine anularea regimului de vize cu Uniunea Europeană, a declarat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, şeful Delegaţiei UE în R Moldova, Dirk Schuebel.
Ambasadorul european a explicat că Republica Moldova şi-a luat acest angajament la momentul negocierii foii de parcurs pentru obţinerea liberalizării regimului de vize. Dirk Schuebel a spus că oponenţii acestei legi trebuie să o citească mai cu atenţie şi că, de adoptarea acestei legi, urmează să beneficieze jumătate din cetăţenii Republcii Moldova.
„Chestiunea cu privire la nediscrimarea minorităţilor sexuale este doar un aspect al acestui proiect de lege. De ce nu ar trebui respectate drepturile unui grup de cetăţeni?”, a întrebat retoric diplomatul.
Prevenirea discrimării pe motive de orientare sexuală prevăzută de aşa-numita lege a nediscriminării este criticată de organizaţii religioase din Moldova, iar abolirea vizelor UE până la sfârşitul anului 2012 este o promisiune electorală a Partidului Liberal Democrat din Alianţa de guvernământ.
În acest an, ajutorul UE pentru Chişinău va atinge cifra de 100 de milioane de euro, Republica Moldova fiind cel mai mare beneficiar pe cap de locuitor, după Palestina. Uniunea Europeană negociază cu Moldova un acord de asociere din care fac parte acordurile cu privire la liberalizarea regimului de vize şi acordul cu privire la comerţul liber şi aprofundat. Reforma justiţiei este privită de UE ca fiind stringentă în prezent.
de Anatol Terzi | mart. 28, 2012 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a avut marţi o întrevedere cu şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Dirk Schuebel.
Perspectivele integrării europene a Republicii Moldova, asigurarea unei continuităţi a reformelor şi suportul acordat de Uniunea Europeană Republicii Moldova au fost principalele direcţii de discuţie în cadrul întrevederii, care a avut la Reşedinţa de Stat. În cadrul acesteia, Dirk Schuebel a transmis preşedintelui Republicii Moldova invitaţia autorităţilor europene de a vizita instituţiile UE de la Bruxelles.
Nicolae Timofti a declarat, în cadrul întrevederii, că procesul de integrare europeană rămâne una dintre direcţiile prioritare ale politicii externe a Republicii Moldova. „Republica Moldova va depune toate eforturile necesare pentru a accelera acest proces, inclusiv prin promovarea reformelor, în special în domeniul justiţiei, prin sincronizarea legislaţiei moldoveneşti cu cea europeană şi, un lucru care constituie pentru moment una dintre principalele piedici, soluţionarea pe cale paşnică, prin intermediul negocierilor, a conflictului transnistrean”, a menţionat Nicolae Timofti.
Dirk Schuebel, şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, a declarat că UE va susţine integral aspiraţiile europene ale Republicii Moldova, inclusiv prin expertiză, schimb de experienţă şi suport financiar pentru promovarea reformelor, până la sfârşit de an fiind programată virarea unei tranşe pentru procesul de reformare a justiţiei.
