de Razvan Iorga | apr. 22, 2012 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ex-premierul ucrainean Iulia Timosenko, transferata vineri seara la Spitalul Clinic Central din Harkov, orasul unde ispaseste o condamnare la 7 ani de inchisoare, a refuzat sambata sa se supuna unui examen medical, a anuntat ministrul adjunct ucrainean al Sanatatii, Raisa Moisenko, potrivit Interfax-Ukraina. „I s-a propus sa efectueze un examen medical, dar a refuzat. Dimineata, au mers la ea si medicul (ucrainean, n.red) si membrii comisiei internationale de medicina. Din pacate, Iulia Timosenko refuza un examen medical pana la o intalnire cu avocatul sau’, a declarat ministrul ucrainean. Iulia Timosenko, care si-a manifestat intotdeauna neincrederea fata de medicii ucraineni si care se considera o victima a persecutiilor politice, a fost transferata la clinica din Harkov vineri seara, ea suferind de puternice dureri de spate de mai multa vreme. „Dupa ce si-au examinat concluziile lor, medicii germani au decis ca dna Timosenko sa primeasca ingrijiri medicale la spitalul care i s-a propus ..in orasul Harko” , a indicat un comunicat al inchisorii din Harkov, unde fostul premier isi ispaseste pedeapsa. Dar apropiati ai opozantei presedintelui Viktor Ianukovici au denuntat imediat conditiile spitalizarii, care a avut loc fara un preaviz si in absenta avocatului sau. ‘Ea a fost transferata noaptea si la inceput de weekend, pe parcursul caruia nu se poate intalni cu avocatul sau’, a declarat unul din avocati, deputatul Serghei Vlasenko. seful inchisorii Evgheni Baraci a indicat insa ca Iulia Timosenko a fost transferata la clinica din Harkov cu acordul sau. Potrivit insa AFP, medicii germani nu ar fi fost de acord cu clinica propusa de autoritatile ucrainene. Conform concluziilor unui specialist venit de la Berlin, spitalul din Harkov este in masura sa ofere ingrijirile necesare fostului premier, dar neincrederea fata de medicii acestei institutii va face dificil tratamentul. Iulia Timosenko a fost condamnata in octombrie 2011 la sapte ani de inchisoare pentru „abuz de putere”, fiind gasita vinovata ca in 2009, pe cand era premier, a semnat acorduri in domeniul gazului cu Rusia, dezavantajoase pentru Ucraina.
de Anatol Terzi | apr. 20, 2012 | Balcani, R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Premierul bulgar Boiko Borisov a subliniat joi, în cadrul unei întâlniri cu omologul său din Republica Moldova, Vlad Filat, importanţa pe care o au conductele de interconectare a reţelelor de gaze naturale pentru securitatea energetică.
„Sper că vom fi capabili să obţinem diversificarea mult dorită în regiune cu sprijinul Comisiei Europene”, a afirmat premierul bulgar în cadrul unei conferinţe de presă comune cu Vlad Filat. „Vom demara proiectul în mai şi va începe construirea unei reţele de interconectare cu România. Tehnic, reţeaua de conducte de gaze care este construită între Moldova şi România ne va lega într-un sistem şi, firesc, avem multe aşteptări”, a declarat premierul bulgar.
„Vladimir Filat este un prieten foarte bun al preşedintelui azer Ilham Aliev, aşa că lucrăm foarte activ cu Comisia Europeană în ceea ce priveşte reţeaua de interconectare a conductelor de gaze Turcia-Bulgaria”, a adăugat premierul bulgar, care va efectua la sfârşitul lunii o vizită oficială în Azerbaidjan.
Sprijin pentru aderarea la UE
Prim-ministrul moldovean Vlad Filat a avut joi, la Sofia, o întrevedere cu Ţeţka Ţaceva, Preşedintele Adunării Naţionale a Republicii Bulgaria. Cei doi oficiali au discutat despre relaţiile bilaterale dintre Republica Moldova şi Bulgaria, stabilite pe parcursul a 20 de ani de colaborare.
„Republica Moldova este interesată în mod special de schimbul de informaţii privind mecanismul de adoptare a legilor care permit apropierea ţării de UE, acesta fiind şi obiectivul nostru principal. Orice contribuţie venită din partea ţărilor membre este importantă pentru noi”, a spus Vlad Filat.
Premierul a mai specificat că eficientizarea comunicării interetnice şi respectarea drepturilor lingvistice ale minorităţilor naţionale, inclusiv ale bulgarilor, este o preocupare permanentă şi un indice de bază pentru conducerea ţării atât în plan intern, cât şi din perspectiva integrării R Moldova în UE.
Prim-ministrul s-a referit şi la agenda pe care a avut-o la Sofia şi discuţiile purtate cu Preşedintele bulgar, dar şi cu omologul său, Boiko Borisov. Vlad Filat a spus că în cadrul vizitei pe care Premierul bulgar o va efectua în Moldova, în luna octombrie a acestui an, va avea loc şi o şedinţă comună a celor două guverne.
Ţeţka Ţaceva a menţionat relaţiile dintre Moldova şi Bulgaria sunt bune şi există posibilităţi de a fi dezvoltate în continuare. Ea a spus că ţara sa este dispusă să împartă cu R. Moldova experienţa privind integrarea europeană. „Noi ne dorim ca Republica Moldova să nu comită aceleaşi greşeli, de aceea suntem gata să împărtăşim cu dumneavoastră experienţa acumulată de noi”, a spus Ţeţka Ţaceva.
de Anatol Terzi | apr. 20, 2012 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Guvernul Republicii Moldova a aprobat proiectul Legii cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului, care prevede, printre altele, divizarea structurală a poliţiei în poliţie de stat şi poliţie locală.
Poliţia din R Moldova nu va mai exercita funcţia de menţinere a ordinii publice. Această responsabilitate va reveni în totalitate carabinierilor. Poliţiştii vor avea sarcina să prevină, să constate şi să identifice autorii infracţiunilor. Proiectul propune divizarea structurală a poliţiei din Republica Moldova în poliţie de stat şi poliţie locală. Autoritatea care va coordona activitatea poliţiei pe întreg teritoriul Republicii Moldova va fi Departamentul Poliţie şi nu Ministerul Afacerilor Interne. MAI din Republica Moldova va avea competenţe de elaborare şi monitorizare a implementării politicilor în domeniul combaterii criminalităţii, asigurării colaborării cu structurile internaţionale.
Şeful Departamentului Poliţie urmează să fie numit de Guvernul de la Chişinău, la propunerea ministrului de Interne din R Moldova. Proiectul prevede angajarea poliţiştilor doar pe bază de concurs. Gradele speciale acordate poliţiştilor vor fi echivalente gradelor de calificare ale funcţionarilor publici şi nu celor militare. Intrarea în vigoare a Legii se propune să se producă după 6 luni de la adoptare.
De asemenea, legea care prevede reorganizarea Serviciului Grăniceri în Poliţia de Frontieră va fi publicată vineri în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Structura înfiinţată va obţine abilităţi noi ce ţin de combaterea criminalităţii frontaliere, urmăririi penale, examinării contravenţiilor şi expertizei juridice a actelor de călătorie. Legea va intra în vigoare de la 1 iulie 2012 şi a fost elaborată în vederea ajustării legislaţiei R Moldova la cea a Uniunii Europeane, în contextul implementării Planului de Acţiuni R Moldova-UE.
de Anatol Terzi | apr. 20, 2012 | Caucaz, Știri, Uncategorized @ro
Armenia a anunţat joi că a decis să prelungească până în anul 2020 durata de exploatare a reactorului nuclear de la controversata centrală Metzamor, care a început să funcţioneze acum mai bine de 30 de ani şi care este situată într-o zonă seismică.
Această prelungire este „indispensabilă pentru a asigura securitatea energetică şi independenţa energetică a Armeniei, ţinând cont de timpul necesar pentru construirea unui nou reactor”, a declarat guvernul armean într-un comunicat. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a „susţinut pe deplin” această decizie, a afirmat premierul armean, Tigran Sargsian, citat în comunicat.
Centrala nucleară Metzamor, situată la numai 30 de kilometri de Erevan, aproape de frontiera cu Turcia, se află într-o zonă seismică, scena unui puternic seism care a ucis 25.000 de persoane în 1988. Experţi ai AIEA au inspectat această centrală anul trecut şi i-au recomandat Armeniei să-i întărească securitatea, după ce accidentul de la centrala niponă Fukushima din martie 2011 a făcut să renască temerile în acest domeniu. Ei au afirmat, totuşi, că nu au găsit „nimic extraordinar”.
Autorităţile armene au închis centrala după cutremurul de pământ din 1988, dar au fost nevoite să o redeschidă după câţiva ani, în pofida obiecţiilor formulate de Uniunea Europeană şi SUA, pentru a face faţă penuriei de energie electrică. Centrala, al cărei reactor actual de 407,5 megawaţi a intrat în funcţiune în 1976, produce 40% din energia Armeniei.
de Anatol Terzi | apr. 20, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Rusia şi China au cerut Teheranului să le ofere informatii despre o dronă americană capturată de Republica Islamică în decembrie, scrie presa regională.
Ahmad Karimpour, un consilier al ministrului iranian al apărării, a afirmat că Teheranul a primit cereri de la multe ţări pentru informaţii cu privire la RQ-170 Sentinel, dar că Moscova şi Beijingul au fost cele mai agresive în a obţine detalii asupra dronei. El nu a intrat în amănunte.
Iranul a anunţat în decembrie că a doborât un aparat fără pilot în estul ţării. Oficiali americani au recunoscut pierderea dronei. Dar ei au declarat că Iranului îi va fi greu să exploateze orice date şi tehnologie de la bord mulţumită măsurilor luate pentru a limita valoarea informaţiilor deţinute de dronele ce operează pe teritoriu ostil.
In decembrie 2011 Iranul a anunta ca va copia drona spion americană RQ-170, cu scopul modernizării forţelor sale armate. “Suntem pe punctul de a finaliza decodificarea” dronei şi “viitoarea etapă este reproducerea aparatului”, a afirmat atunci Parviz Sorouri, care conduce o subcomisie parlamentară privind securitatea naţională. “Într-un viitor apropiat vom fi capabili de producţia în serie” a acestei drone, a continuat parlamentarul explicând că versiunea iraniană va fi “superioară” din punct de vedere tehnic aparatului american.
de Anatol Terzi | apr. 20, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Hillary Clinton a cerut joi o nouă rezoluţie a ONU care să autorizeze un embargou asupra armelor şi alte măsuri mai dure contra Siriei dacă Damascul nu respectă încetarea focului sprijinită de Naţiunile Unite.
Secretarul de stat american s-a exprimat la o reuniune a diplomaţilor de vârf occidentali şi arabi la Paris. Ea nu s-a referit la cererile pentru o intervenţie militară din afară în Siria, dar a spus că a venit timpul să se impună măsuri mai puternice.
Secretarul general al ONU Ban Ki-moon a declarat anterior joi că Siria nu onorează încetarea focului, intrată în vigoare săptămâna trecută, şi că violenţa escaladează în această ţară arabă. Orice încercare de a impune sancţiuni ale ONU asupra Siriei ar putea întâmpina rezistenţă din partea Rusiei şi Chinei, ce deţin drept de veto în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite.
În altă ordine de idei, guvernul sirian a semnat joi un acord preliminar privind protocolul ce stabileşte cadrul misiunii de observatori desfăşuraţi de ONU pentru a supraveghea armistiţiul, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe. Acordul privind mecanismul misiunii de observatori a fost semnat de adjunctul ministrului de externe sirian Faysal al-Meqdad, care reprezintă Siria, şi de un reprezentant al departamentului de operaţiuni pentru menţinerea păcii la ONU, a precizat comunicatul.
Semnarea acordului survine “în cadrul eforturilor Siriei vizând reuşita planului Annan şi facilitarea misiunii de observatori respectând suveranitatea siriană şi criteriile dreptului internaţional care decurg din acest gen de misiune”, se arată în comunicat.
Rezoluţia adoptată sâmbătă de Consiliul de Securitate al ONU cere în special ca regimul să permită deplasarea, fără obstacole, a observatorilor şi să nu intervină în comunicarea acestora. Violenţele din Siria s-au soldat în 13 luni cu peste 11.100 de morţi, potrivit unui ONG sirian.
Ex-premierul ucrainean Iulia Timosenko, transferata vineri seara la Spitalul Clinic Central din Harkov, orasul unde ispaseste o condamnare la 7 ani de inchisoare, a refuzat sambata sa se supuna unui examen medical, a anuntat ministrul adjunct ucrainean al Sanatatii, Raisa Moisenko, potrivit Interfax-Ukraina. „I s-a propus sa efectueze un examen medical, dar a refuzat. Dimineata, au mers la ea si medicul (ucrainean, n.red) si membrii comisiei internationale de medicina. Din pacate, Iulia Timosenko refuza un examen medical pana la o intalnire cu avocatul sau’, a declarat ministrul ucrainean. Iulia Timosenko, care si-a manifestat intotdeauna neincrederea fata de medicii ucraineni si care se considera o victima a persecutiilor politice, a fost transferata la clinica din Harkov vineri seara, ea suferind de puternice dureri de spate de mai multa vreme. „Dupa ce si-au examinat concluziile lor, medicii germani au decis ca dna Timosenko sa primeasca ingrijiri medicale la spitalul care i s-a propus ..in orasul Harko” , a indicat un comunicat al inchisorii din Harkov, unde fostul premier isi ispaseste pedeapsa. Dar apropiati ai opozantei presedintelui Viktor Ianukovici au denuntat imediat conditiile spitalizarii, care a avut loc fara un preaviz si in absenta avocatului sau. ‘Ea a fost transferata noaptea si la inceput de weekend, pe parcursul caruia nu se poate intalni cu avocatul sau’, a declarat unul din avocati, deputatul Serghei Vlasenko. seful inchisorii Evgheni Baraci a indicat insa ca Iulia Timosenko a fost transferata la clinica din Harkov cu acordul sau. Potrivit insa AFP, medicii germani nu ar fi fost de acord cu clinica propusa de autoritatile ucrainene. Conform concluziilor unui specialist venit de la Berlin, spitalul din Harkov este in masura sa ofere ingrijirile necesare fostului premier, dar neincrederea fata de medicii acestei institutii va face dificil tratamentul. Iulia Timosenko a fost condamnata in octombrie 2011 la sapte ani de inchisoare pentru „abuz de putere”, fiind gasita vinovata ca in 2009, pe cand era premier, a semnat acorduri in domeniul gazului cu Rusia, dezavantajoase pentru Ucraina.