Comunistii ucraineni boicoteaza vizita lui Timofti la Kiev si cer prietenie separatistilor de la Tiraspol

Comunistii ucraineni boicoteaza vizita lui Timofti la Kiev si cer prietenie separatistilor de la Tiraspol

Imediat dupa vizita de vineri a presedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, la Kiev, liderul Partidului Comunist din Ucraina, Petro Simonenko a promis crearea unui grup parlamentar in Rada Suprema a Ucrainei care se va ocupa de relatiile cu Transnistria, transmite portalul Unimedia.md. Propunerea a venit in cadrul unei intalniri cu pretinsul președintele separatist de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk. Potrivit lui Simonenko, crearea grupului parlamentar este necesara pentru a asigura posibilitatea abordarii problemelor care ii ingrijoreaza pe cetateni ucraineni, dar si pe locuitori ai nerecunoscutei republici. Totodata, liderul comuniștilor ucraineni a subliniat ca pozitia partidului pe care-l conduce coincide cu cea a majoritatii parlamentare. in cadrul aceleiași intalniri Simonenko a vorbit despre necesitatea creșterii numarului de puncte vamale intre Ucraina și regiunea transnistreana, pentru a face mai confortabila circulatia oamenilor și despre acordarea burselor de studii pentru absolventii transnistreni. Cei doi au stabilit și un plan de actiuni pe care intentioneaza sa le implementeze deja in acest an.

Share our work
Ingrijorare in NATO: Rusia cumpara armament din Franta, Germania si Italia

Ingrijorare in NATO: Rusia cumpara armament din Franta, Germania si Italia

Vânzarea către Rusia de nave de război franceze şi de alte echipamente militare germane şi italiene provoacă îngrijorare în rândul unor ţări membre ale NATO.
Potrivit unui raportul realizat de serviciul pentru cercetări al Congresului SUA, vânzarea convenită în iunie 2011 a patru nave de război Mistral este drept „prima vânzare de capacităţi militare semnificative către Rusia de către un membru al NATO”. Acest contract „a aruncat lumină asupra tensiunilor din interiorul Alianţei cu privire la relaţiile cu Rusia” şi a stârnit preocupare îndeosebi în rândul membrilor NATO din regiunea baltică, aceştia temându-se că Moscova ar putea desfăşura respectivele nave în regiunea lor, se arată în raport.
Administraţia preşedintelui american Barack Obama se opunea vânzării acestor nave, dar nu a insistat în a împiedica perfectarea tranzacţiei, preferând să dea o şansă ameliorării relaţiilor cu Rusia, conform unor analişti citaţi în raport. După anunţarea acordului de anul trecut dintre Franţa şi Rusia, influenta legislatoare republicană Ileana Ros-Lehtinen, care prezidează Comisia pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanţilor, a invocat o ameninţare pentru stabilitatea regională şi a apreciat că este „profund deranjant” ca un membru al NATO să vândă nave de război Moscovei.

Nave, blindate, elicoptere si simulatoare

Raportul, comandat de senatorul american Richard Lugar, se referă de asemenea la vânzarea către Rusia a unor simulatoare de luptă realizate de grupul german Rheinmetall şi a 60 de vehicule blindate italiene, comandate constructorului Iveco.
Rusia, unul dintre principalii exportatori de armament, va achiziţiona pentru Ministerul Apărării 45 de elicoptere de la Eurocopter, filială a grupului european de aeronautică şi apărare EADS, conform informaţiilor publicate în februarie 2012. O cerere de oferte a fost făcută publică pe site-ul oficial de comenzi ale statului pentru cumpărarea a 15 elicoptere monomotor şi 30 de elicoptere bimotor, un contract a cărui valoare iniţială a fost evaluată la 6,61 miliarde de ruble (167 milioane de euro).  Moscova anunţa că vrea să achiziţioneze aparate Ecureuil AS350 şi AS355 de la Eurocopter.
În iunie 2011, Moscova şi Parisul au încheiat un contract de vânzare a două nave de război franceze clasa Mistral, valoarea fiind estimată la peste un miliard de euro. La sfârşitul anului 2011, Ministerul rus al Apărării a comandat constructorului italian Iveco 60 de vehicule blindate, care vor fi asamblate în Rusia.
Marina franceza dispune de doua vase de acest tip, numite BPC (batiment de projection et de commandement, vas de proiectare si comandament) – Le Mistral si La Tonnerre. Acestea sunt cele mai mari doua nave franceze, dupa port-avioanele Charles de Gaulle. Au o lungime de 199 de metri, o latime de 32 de metri si o greutate de 21.600 de tone. Puntea lor este destul de mare pentru a gazdui simultan 16 elicoptere. Nava poate primi si patru vase de debarcare sau doua hidroglisoare ale marinei americane, iar hangarele pot adaposti 13 tancuri Leclerc si 100 de vehicule. Spitalele de campanie instalate pe Mistral numara 69 de paturi, 900 de metri patrati sunt la dispozitia statelor majore si 450 de soldati de infanterie pot fi gazduiti. Navele de comandament si de proiectare, care pot servi la debarcarea trupelor intr-un teatru de operatii, sunt echipate cu doua motoare electrice alimentare de motoare diesel si orientabile 360 de grade, fabricate de compania britanica Rolls Royce. Aceste motoare ofera o manevrabilitate exceptionala si propulseaza vasele cu o viteza maxima de 19 noduri.

Share our work
R Moldova: 200 de ani de la raptul rusesc al Basarabiei – Parlamentul refuza ca 16 mai sa fie doliu national

R Moldova: 200 de ani de la raptul rusesc al Basarabiei – Parlamentul refuza ca 16 mai sa fie doliu national

Propunerea PL de a decreta data de 16 mai zi de doliu naţional în Republica Moldova a provoacat disensiuni în Alianţa pentru Integrare Europeană. Deputaţi s-au acuzat reciproc, iar proiectul respectiv nu a acumulat numărul de voturi necesar pentru a fi inclus pe ordinea de zi.
La 16 mai, se împlinesc 200 de ani de la anexarea Basarabiei la Imperiul Ţarist. Disputa a început după ce liberalii au cerut includerea pe ordinea de zi a şedinţei plenare a proiectului ce prevedea decretarea zilei de 16 mai drept zi de doliu naţional. Propunerea a fost respinsă „din convingeri personale” de preşedintele Parlamentului, Marian Lupu. Liberalii au insistat şi au solicitat o pauză pentru discuţii.
După 30 minute, timp în care a fost convocată şedinţa AIE, deputaţii PD, liberal-democraţi şi neafiliaţi au votat împotriva proiectului. La finele şedinţei plenare, liderul PD Marian Lupu a spus jurnaliştilor că formaţiunea pe care o conduce nu a susţinut proiectul liberalilor pe motiv că această dată a căpătat o conotaţie politică. „Campania de comemorare a acestui eveniment este condusă de anumite persoane ce susţin că Republica Moldova, ca stat independent, nu are dreptul la existenţă”, a afirmat Lupu. Preşedintele fracţiunii PLDM Valeriu Streleţ a menţionat că nu a susţinut proiectul liberalilor pentru că nu l-a văzut şi studiat înainte de şedinţă.

Drapele in berna doar la Chisinau

Joi, Partidul Liberal a solicitat organizarea unei şedinţe speciale la 16 mai, consacrată comemorării a 200 de ani de la anexarea Basarabiei de Imperiul Ţarist. Liderul PL, Mihai Ghimpu, a cerut joi, în cadrul şedinţei Parlamentului, ca ziua de la 16 mai să fie declarată zi de doliu naţional. „Sărăcia şi mizeria de astăzi e cauzată de ocupaţia rusă din 1812, care a creat premise şi pentru ocupaţia sovietică din 1940”, a spus Ghimpu.
Subiectul a generat dispute în sala Legislativului. Deputatul Igor Dodon a calificat propunerea lui Mihai Ghimpu drept o aberaţie. „Vreau ca deputaţii să se pronunţe şi asupra declaraţiilor primarului general Dorin Chirtoacă, care a declarat ziua de 16 mai zi de doliu în capitală”, a opinat Dodon. Liderul fracţiunii PD, Dumitru Diacov, a cerut deputaţilor să se concentreze pe prezent şi să nu scoată din trecut subiecte sensibile. „Avem 21 de ani de independenţă, iată subiectul pe care ar trebui să ne axăm”, a menţionat Diacov.
Primaria Chisinaul a decis ca ziua de 16 mai, data la care se implinesc 200 de ani de la semnarea Tratatului de pace ruso-turc, prin care actualul teritoriu al Republicii Moldova a fost anexat la Imperiul tarist, sa fie declarat zi de doliu la de Primaria municipiului Chisinau. Potrivit sefului Cabinetului primarului general, Lilian Carp, la 16 mai drapelele vor fi coborate in berna. in acest fel, Primaria a decis sa sustina Consiliul Unirii, care a solicitat anterior autoritatilor sa comemoreze la nivel national aceasta zi. Totodata, Consiliul Unirii si Actiunea 2012 au anuntat luni ca vor organiza pe 13 si pe 16 mai mai multe manifestatii de comemorare a anexarii Basarabiei la fostul Imperiu Rus.

Share our work
Cancelarul german: Ucrainenii sufera de dictatura si represiune

Cancelarul german: Ucrainenii sufera de dictatura si represiune

Cancelarul german, Angela Merkel, este de părere că în Ucraina şi Belarus oamenii suferă de „dictatură şi represiuni”.
Critica dură a cancelarului german făcută la adresa Ucrainei vine pe fondul sosirii la Harkov a medicilor germani care, zilele acestea, o vor consulta şi trata pe fostul premier Iulia Timoşenko, care a ieşit de două zile din greva foamei. „La ora actuală, Germania şi Uniunea Europeană trăiesc în libertate şi pace. Din păcate nu aceeaşi situaţie este şi în restul Europei. Popoarele Ucrainei şi Belarusului mai suferă încă de dictatură şi represiuni”, a accentuat Merkel.
În seara de 7 mai, Merkel a ţinut un discurs electoral, în faţa celor patru mii de susţinători ai săi, în care îi ia apărarea fostului premier ucrainean, Iulia Timoşenko, solicitând autorităţilor ucrainene eliberarea ex-premierului ucrainean şi să-i asigure acesteia asistenţă medicală adecvată. Săptămâna trecută, Angela Merkel a avertizat autorităţile ucrainene că intenţionează să boicoteze organizarea campionatului european de fotbal „EURO-2012′ în Ucraina, din cauza situaţiei fostului premier ucrainean, Iulia Timoşenko, care a făcut greva foamei timp de mai bine de două săptămâni, după ce a fost bătută de angajaţii închisorii Kacianovsk, de la Harkov, unde aceasta îşi ispăşeşte pedeapsa de şapte ani de detenţie.
De asemenea, tot din cauza situaţiei legate de fostul premier ucrainean, Iulia Timoşenko, 13 din 18 şefi de stat au refuzat să participe la summitul statelor din Europa Centrală şi de Est.

 Ucraina riscă izolarea diplomatică

Parlamentarul european Marek Sivec consideră că amânarea reuniunii şefilor de stat din Europa Centrală şi de Est care trebuia să aibă loc în perioada 11-12 mai 2012 în Crimeea, la Ialta, este un semnal negativ pentru Ucraina şi că această ţară riscă să fie izolată diplomatic. Declaraţia a fost făcută de un europarlamentar joi la Bruxelles. „Amânarea summitului de la Ialta este o ştire negativă, ce ar putea costa Kievul cam scump, întrucât din acest motiv statul ucrainean ar putea fi izolat diplomatic”, a explicat europarlamentarul din partea Poloniei. Potrivit declaraţiilor sale, actuala situaţie din Ucraina provoacă îngrijorări Poloniei, care nu este de acord cu boicotarea organizării Euro-2012 în această ţară. Fiind întrebat de jurnalişti ce părere are despre boicotarea de către mai mulţi oficiali europeni a Euro-2012, Marek Sivec a răspuns că „de la neparticipare până la boicot este o cale lungă.
Or, toţi aceşti oficiali refuză să participe la meciurile din cadrul Euro-2012 care vor avea loc în Ucraina, însă nu au şi boicotează campionatul european de fotbal”. La 8 mai 2012, Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe a anunţat că summitul ţărilor din Europa Centrală şi de Est care trebuia să aibă loc în perioada 11-12 mai 2012 la Ialta va fi amânat din cauză că 13 din 18 şefi de stat au refuzat să participe la reuniunea din Crimeea.

Share our work
Realatiile turco-franceze ar putea reintra pe fagasul normal

Realatiile turco-franceze ar putea reintra pe fagasul normal

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan i-a telefonat joi seara preşedintelui ales al Franţei, Francois Hollande, pentru a-l felicita pentru victoria sa în alegeri, şi şi-a exprimat speranţa că într-o „nouă eră” în relaţiile turco-franceze.
Recep Tayyip Erdogan a afirmat de asemenea, în timpul convorbirii telefonice, că speră ca „relaţiile turco-franceze vor fi de acum scutite de problemele artificiale care le afectează”. Sunt încrezător că o nouă eră se va naşte în relaţiile noastre, i-a dat asigurări premierul turc interlocutorului său.
Ankara speră să-şi îmbunătăţească relaţiile cu Parisul odată cu plecarea de la putere a lui Nicolas Sarkozy, personalitate nepopulară în Turcia din cauza opoziţiei sale ferme faţă de aderarea ţării la Uniunea Europeană. Într-o reacţie imediată la alegerea socialistului Francois Hollande, Erdogan şi-a exprimat speranţa că „noua perioadă din Franţa va fi foarte diferită de precedenta în relaţiile franco-turce”.
La sfârşitul anului 2011, premierul turc l-a acuzat pe Sarkozy că doreşte „să obţină sprijin electoral folosindu-se de ura muslumanilor şi a turcilor”, după votul în Franţa a unui text de lege care incriminează negarea genocidului armean, pe care Turcia nu l-a recunoscut niciodată. Textul a fost în cele din urmă cenzurat de Consiliul Constituţional.
În altă ordine de iedei, ambasadorul Franţei în Siria, Eric Chevallier, a anunţat că îi va vizita vineri pe sirienii care au găsit adăpost în taberele de refugiaţi create în sud-estul Turciei. Diplomatul francez se va deplasa la Kilis şi Islahiya, în apropierea frontierei cu Siria, pentru a demonstra „solidaritatea Franţei cu cetăţenii sirieni care şi-au găsit refugiu în aceste tabere”, se menţionează într-un comunicat difuzat în capitala turcă.

Share our work
R Moldova: Limba romana, obligatorie pentru angajatii statului

R Moldova: Limba romana, obligatorie pentru angajatii statului

Angajaţii întreprinderilor de stat şi ai celor cu capital majoritar de stat din Republica Moldova vor fi obligaţi să cunoască limba de stat.
Potrivit unei iniţiative a deputaţilor liberali Valeriu Munteanu, Ion Hadârcă, Corina Fusu şi Ana Guţu de modificare şi completare a Codului Muncii, se va interzice încadrarea în muncă în cadrul întreprinderilor de stat şi întreprinderilor cu capital majoritar de stat a persoanelor care nu posedă limba de stat (limba română). Autorii proiectului de lege consideră inadmisibil faptul ca angajaţii întreprinderilor de stat să nu cunoască limba oficială.
“Necunoaşterea limbii oficiale de către angajaţii întrepriderilor de stat şi a întreprinderilor cu capital majoritar de stat este inadmisibilă într-un stat de drept, bazat pe principii democratice, în care majoritatea absolută a cetăţenilor sunt purtătorii acestei limbi. În contextul societăţii informaţionale, întreprinderile menţionate deseori sunt integrate sau interacţionază cu alte structuri de stat de diferite niveluri, iar pentru a asigura celeritatea şi temeinicia schimbului de informaţii, este obligatorie comunicarea directă în limba de stat. Întreprinderile de stat şi întrepriderile cu capital majoritar de stat reprezintă o verigă importantă în societatea fiecărui stat, ce contribuie în mod direct la promovarea intereselor statului”, se menţionează în nota de fundamentare a proiectului de lege.
Potrivit deputaţilor liberali, obligativitatea cunoaşterii limbii de stat este deja instituită, prin legi speciale, pentru mai multe categorii de angajaţi, cum ar fi poliţişti, magistraţi sau avocaţi. Totodată, funcţionarii publici trebuie să cunoască limba de stat, indiferent de nivelul unităţii administrative în care sunt angajaţi.  Conform datelor statistice, în Republica Moldova sunt înregistrate circa 1.500 de întreprinderi de stat sau municipale care, în majoritate, oferă servicii populaţiei, iar angajaţii acestora interacţionază cu un număr nedefinit de beneficiari.

Share our work