de Anatol Terzi | iun. 20, 2012 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Republica Moldova va începe în luna septembrie negocierile cu Uniunea Europeană în privinţa tarifelor vamale aplicate după semnarea Acordului pentru crearea Zonei de Liber Schimb.
Anunţul a fost făcut marţi de ministrul adjunct al economiei, Octavian Calmâc, după cea de-a doua rundă de negocieri pe marginea acordului care s-a desfăşurat la Bruxelles. Potrivit oficialului, acesta reprezintă cel mai sensibil domeniu pentru ambele părţi, dar a menţionat că excluderea sau reducerea tarifelor vamale nu va afecta nici piaţa europeană, dar nici producătorii autohtoni. Octavian Calmâc a mai declarat că probabil anumite produse agricole vor avea nevoie de protecţie suplimentară.
Oficialul şi-a exprimat speranţa că negocierile vor fi finalizate în a doua jumătate a anului 2013, aşa cum şi-au propus autorităţile, menţionând însă că acesta va intra în vigoare doar după ce va fi ratificat de toate statele membre ale comunităţii europene, procedură care va dura cel puţin un an.
Negocierile oficiale dintre Republica Moldova şi UE privind crearea Zonei de liber schimb au fost lansate la 27 februarie, în timpul unei vizite la Chişinău a comisarului european pentru comerţ Karel de Gucht. Volumul comerţului dintre Republica Moldova şi statele membre ale UE a fost de aproximativ 2,7 miliarde de euro în anul 2011, în creştere cu aproape 30%. Acordul de liber schimb aprofundat şi cuprinzător va fi parte a Acordului de asociere pe care Republica Moldova îl negociază din ianuarie 2010.
de Anatol Terzi | iun. 19, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Preşedintele Barack Obama s-a declarat convins luni că „tensiunile” dintre Statele Unite şi Rusia pot fi soluţionate.
Obama şi Putin au convenit de asemenea să caute un compromis pentru a depăşi dezacordul lor asupra scutului antirachetă pe care Statele Unite încearcă să îl instaleze în Europa şi considerat de Moscova o ameninţare la adresa securităţii sale. „În pofida unor evaluări divergente, am convenit să continuăm să căutăm soluţii la provocările în materie de scut antirachetă”, precizează textul comun se mnat de cei doi preşedinţi.
La finalul unei întâlniri cu preşedintele rus Vladimir Putin la Los Cabos (Mexic), Obama a spus că ei au convenit asupra necesităţii de a construi în domenii în care au avut succes, „chiar dacă există domenii de dezacorduri”. Obama caută să obţină ajutorul Rusiei în rezolvarea urgentă a crizei din Siria. Obama a indicat că Statele Unite şi Rusia sunt de acord că un proces politic trebuie să fie creat în Siria pentru „a preveni un război civil”.
Iranul şi Siria
Putin, la rândul său, a afirmat că el şi Obama au găsit „multe puncte de vedere comune” în legătură cu Siria. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat luni, la Los Cabos, că a găsit „numeroase puncte de acord” cu omologul său american Barack Obama cu privire la modul de a rezolva criza siriană. Discuţiile pe această temă vor continua, a adăugat Putin la sfârşitul unei întâlniri foarte aşteptate cu Obama, în momentul când relaţiile ruso-americane sunt umbrite de sprijinul acordat de Moscova regimului preşedintelui sirian Bashar al-Assad.
„După părerea mea, am găsit numeroase puncte de acord asupra acestui subiect”, a declarat preşedintele rus într-o conferinţă de presă comună cu Barack Obama ţinută după întâlnirea lor. „Pentru a opri vărsarea de sânge în Siria, noi chemăm la oprirea imediată a violenţei”, au afirmat cei doi lideri într-un comunicat comun. Ei s-au declarat „uniţi în ideea că poporul sirian trebuie să îşi poată alege viitorul în mod independent şi democratic”.
De asemenea, ei au cerut Iranului să-şi respecte „în totalitate” obligaţiile şi să demonstreze caracterul paşnic al programului său nuclear, în timp ce negocierile cu Teheranul stagnează. „Am căzut de acord că Iranul trebuie sa întreprindă eforturi serioase pentru a restabili încrederea în lume cu privire la natura exclusiv paşnică a programului său nuclear. În consecinţă, Teheranul trebuie să respecte în totalitate obligaţiile sale”, afirmă ei în comunicatul lor comun.
de Anatol Terzi | iun. 19, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Gazul natural livrat prin conducta South Stream va fi mai scump decât cel livrat prin conductele terestre dar va reuşi să atragă clienţi pentru că le va garanta o sursă de aprovizionare mai sigură şi mai flexibilă, a declarat luni un oficial de la Gazprom.
Gazoductul South Stream – proiect comun al companiei ruse Gazprom şi al concernului italian ENI – este conceput să transporte anual 63 miliarde metri cubi de gaze naturale ruseşti spre Europa via Marea Neagră şi ocolind Ucraina. „Estimările noastră este că diferenţa de preţ dintre preţul gazelor naturale la hub şi cele livrate prin South Stream va fi de doi dolari pentru fiecare milion de British thermal units”, a declarat responsabilul pentru formarea preţurilor la Gazprom Export, Serghei Komlev.
Criticii conductei South Stream, un proiect ale cărui costuri sunt estimate la 20 de miliarde de dolari, susţin că este un proiect mult prea scump şi prea mare pentru o piaţă care este bine aprovizionată şi are puţine perspective de creştere. În schimb, Serghei Komlev susţine că scăderea producţiei domestice de gaze naturale în Europa va duce la creşterea importurilor de gaze naturale. „Scăderea producţiei europene deschide uşa pentru noi producători care să aprovizioneze Europa şi cred că există loc suficient pentru fiecare producător pe piaţa europeană”, a declarat Komlev.
În ultima vreme dezvoltarea aşa numitelor tehnici neconvenţionale, cum este fracturarea hidraulică, a dus la creşterea producţiei de gaze naturale în SUA şi la scăderea preţurilor pe piaţa din America de Nord. Însă Gazprom susţine că situaţia de pe piaţă din SUA este una temporară şi că legătura dintre preţul la gaze naturale şi cel la petrol nu va dispărea, ci chiar va fi întărită având în vedere concurenţa venită din partea vehiculelor care utilizează gaze naturale lichefiate.
Gazprom deţine 50% din proiectul South Stream, 20% aparţin grupului italian Eni, în timp ce grupul francez EDF şi grupul german Wintershall deţin fiecare câte 15%. Recent, directorul general de la Gazprom, Aleksei Miller, a spus că lucrările la gazoductul South Stream vor demara în acest an, debutul livrărilor fiind programat pentru 2015. Decizia finală de investiţii în proiectul South Stream este programată să fie luată în luna noiembrie 2012.
de Anatol Terzi | iun. 19, 2012 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Treisprezece persoane au fost acuzate luni de propagarea ideilor islamiste în sudul Bulgariei, o regiune cu o puternică minoritate musulmană, a anunţat Parchetul.
Acuzaţii fac parte dintr-o filială a organizaţiei Al-Waqf al-islami cu sediul în Arabia Saudită şi neînregistrată în Bulgaria, care funcţionează în regiunile Smolian (sud), Blagoevgrad (sud-est) şi Pazardjik (centru-sud). Eu şi-au promovat în perioada martie 2008-octombrie 2010 ideologia „radicală” bazată pe „elemente ale salafismului”. Acuzaţii, 12 bărbaţi şi o femeie, sunt reţinuţi la domiciliu.
Trei bărbaţi, între care liderul filialei bulgare, Said Mehmed Mutlu, riscă până la 12 ani de închisoare, iar ceilalţi membri până la zece ani, transmite Mediafax. Cei trei responsabili sunt acuzaţi în special de „propagarea urii religioase, negând tot ce nu este conform ideologiei salafismului”. Islamiştii acuzaţi îşi exprimau ideile în cursul rugăciunilor din moschei, al conferinţelor şi întâlnirilor în cafenele. Actul de acuzare îi consideră responsabili de „diseminarea unei ideologii antidemocratice prin propagarea ideologiei ramurii salafiste a islamului, care urmăreşte impunerea unui stat de tip califat”.
Aproximativ 13 la sută din populaţia bulgară de 7,4 milioane de locuitori este de religie musulmană. Este vorba despre minoritatea turcă, estimată la 10 la sută din populaţie, bulgari convertiţi la islam în timpul dominaţiei otomane (secolele XIV-XIX) şi o parte din populaţia romă. Potrivit unei telegrame difuzate de WikiLeaks şi publicată în iulie 2011, musulmanii bulgari sunt permeabil la extremism din cauza sărăciei în care trăiesc. „Extremismul islamist din Bulgaria constituie o preocupare reală”, scria în octombrie 2005 ambasadorul Statelor Unite, John Beyrle. „Şomajul în creştere, slăbiciunea instituţiilor care promovează un islam moderat şi o discriminare de lungă durată îi fac pe musulmanii bulgari vulnerabili la extremism”, precizează documentul.
de Anatol Terzi | iun. 19, 2012 | R. Moldova, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei s-a întâlnit luni cu reprezentanţii firmelor cu capital turcesc din Republica Moldova pentru a le explica noile reguli de joc în domeniul concurenţei.
Este vorba despre masa rotundă cu tema: „Prezentarea rolului politicii concurenţei pentru crearea unui mediu favorabil atragerii investiţiilor şi desfăşurării afacerilor în Republica Moldova”, organizată de Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei împreună cu Ambasada Turciei la Chişinău. Directorul agenţiei anti-monopol, Viorica Cărare, a declarat jurnaliştilor că evenimentul face parte dintr-o serie de conferinţe la temă. ANPC deja s-a întîlnit în acest scop cu investitori din România, Ungaria şi Franţa.
Viorica Cărare a spus că situaţia în domeniul protecţiei concurenţei se ameliorează la nivel legislativ. În scurt timp urmează să fie promulgată de către Preşedinte Legea cu privire la ajutorul de stat, iar până la sfârşitul actualei sesiuni a Parlamentului se preconizează să fie adoptată şi noua Lege cu privire la concurenţă. Seria de întrevederi dintre ANPC şi investitorii străini se desfăşoară sub egida ambasadelor acreditate la Chişinău.
Şeful misiunii diplomatice turceşti, Mehmet Selim Kartal, a declarat în deschiderea conferinţei că Republica Moldova se află în perioada de tranziţie şi-şi racordează legislaţia la standardele europene. El a îndemnat oamenii de afaceri turci să se conducă de normele legislative ale ţării în care îşi desfăşoară activitatea.
R Moldova-Turcia, schimburi comerciale de peste jumatate de miliard de dolari
Valoarea comerţului bilateral dintre Republica Moldova şi Turcia a ajuns anul trecut la 440 milioane de dolari SUA, un nou nivel-record, şi va depăşi jumătate de miliard de dolari în 2012 în cazul în care se vor menţine tendinţele din ultimii doi ani. Potrivit Biroului Naţional de Statistică din R Moldova, exporturile de mărfuri moldoveneşti în Turcia au crescut în 2010 de 2,5 ori, iar în 2011 cu 8,8 la sută, în timp ce importurile s-a majorat respectiv cu 19,4 la sută şi 78,3 la sută.
Asociaţia oamenilor de afaceri turci din Moldova numără peste 50 de antreprenori, iar investiţiile turce în Moldova se ridică la 350-400 milioane de dolari SUA. Date ale Camerei Înregistrării de Stat arată că în 2011, după numărul de întreprinderi cu capital înregistrate, Turcia se afla pe locul doi cu 918 companii, iar potrivit volumului investiţiilor în capitalul social pe locul nouă cu 256,6 milioane de lei investiţi. Republica Moldova a importat din Turcia în anul trecut mărfuri în valoare de 366,9 milioane de dolari SUA şi a exportat bunuri în sumă de 73,4 milioane de dolari
de Anatol Terzi | iun. 19, 2012 | Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, UE, Uncategorized @ro
Negocierile vizând controversatul program nuclear iranian, începute luni la Moscova, au fost dificile şi au cuprins un tensionat schimb de opinii, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, purtătorul de cuvânt al şefei diplomaţiei Uniunii Europene, Catherine Ashton.
„Nu a fost uşor, dar aceasta ne-a determinat să insistăm asupra propunerilor noastre. Negocierile au fost intense, dificile, au decurs într-o atmosferă de lucru, dar discuţiile au fost sincere”, a afirmat Michael Mann, la finalul primei zile de negocieri. El a exprimat disponibilitatea Uniunii Europene de a prelungi runda de consultări de la Moscova, prevăzută să se desfăşoare luni şi marţi. „Dacă ne vor ruga să rămânem, vom rămâne. La început am mizat pe faptul că negocierile vor dura două zile, dar acum nu putem exclude că ar putea fi trei”, a spus Mann, menţionând că „negocierile decurg greu, dar ele continuă”.
Noi sancţiuni?
Pe de altă parte, el a confirmat intenţia Uniunii Europene de a introduce un embargou asupra importului de petrol iranian. Sancţiunile introduse de SUA au diminuat deja cu mult exporturile iraniene de la 2,5 milioane de barili pe zi anul trecut la 1,2-1,8 milioane în prezent, potrivit estimărilor autorităţilor americane. Embargoul UE va face şi mai multă presiune asupra Teheranului.
Delegaţia europeană a insistat, în continuare, ca Iranul să oprească îmbogăţirea uraniului la 20% şi să schimbe stocul de uraniu îmbogăţit la acest nivel cu combustibil nuclear, de care are nevoie Teheranul, transmite Agerpres. „Prioritatea noastră este ca Iranul să abordeze chestiunea procentului de 20%”, care se apropie de nivelul de îmbogăţire necesar fabricării bombei atomice (20%)”, a menţionat Mann. Marile puteri promit, în schimb, Teheranului scutirea de sancţiunile internaţionale – prevăzute de şase rezoluţii ale Consiliului de Securitate al ONU, dintre care patru includ sancţiuni economice -, precum şi o cooperare în sfera nucleară civilă.
Iranul cataloghează negocierile ca fiind constructive şi serioase
Reprezentantul Rusiei la negocieri, ministrul adjunct rus de externe, Serghei Riabkov, a afirmat, anterior, că poziţiile Iranului şi ale puterilor internaţionale sunt dificil de reconciliat. Delegaţia iraniană a apreciat, la rândul său, negocierile de Moscova ca fiind „constructive şi serioase”, relatează presa rusă, citând o declaraţie a secretarului-adjunct al Consiliului suprem al securităţii naţionale iraniene, Ali Bagheri. „Am discutat propunerile părţilor, am discutat poziţiile noastre, au fost şi critici, şi aspecte constructive”, a apreciat acesta, subliniind „dreptul Iranului la un program nuclear paşnic”. „Insistăm asupra îmbogăţirii uraniului. Trebuie să fie o transparenţă, pe care trebuie să o aplice toate părţile, atât în domeniul nuclear, cât şi în sfera nenucleară”, a punctat oficialul de la Teheran.
În cazul în care consultările de la Moscova se vor încheia fără rezultate concrete, escaladarea conflictului este inevitabilă, estimează experţii. Teheranul va fi supus şi altor sancţiuni. Pe 28 iunie, în SUA va intra în vigoare legea care interzice companiilor străine ce cooperează cu Banca centrală iraniană să activeze pe piaţa americană. În plus, potrivit presei americane şi israeliene, SUA ar putea introduce un embargo la intrarea navelor aeriene şi maritime în Iran. Cei care vor încălca această decizie vor fi privaţi de accesul la infrastructura de transport a SUA şi a UE. O asemenea sancţiune va izola practic Iranul de lumea externă.
