de Anatol Terzi | iun. 27, 2012 | Alte regiuni, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Şefii de stat şi de guvern reuniţi marţi la Istanbul pentru un summit aniversar al Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră au adoptat agenda pentru consolidarea parteneriatului în cadrul OCEMN. Documentul stabileşte o foaie de parcurs privind cadrul de lucru pentru acţiunile comune necesare pentru a oferi un nou impuls redresării economice în regiune în următorii ani în vederea consolidării dimensiunii economice a organizaţiei prin iniţiative şi acţiuni orientate spre proiecte.
Cele 12 state membre ale OCEMN (BSEC – Black Sea Economic Cooperation) consideră că numeroasele resurse umane şi naturale de care beneficiază le vor ajuta să-şi intensifice eforturile concertate pentru a îndeplini obiectivele în zonele de interes comun. Şefii de stat şi de guvern s-au angajat de asemenea să crească substanţial comerţul şi investiţiile în cadrul OCEMN şi să promoveze mai mult parteneriatul public-privat. „Pe baza evoluţiilor globale şi regionale este important să creăm o nouă viziune pentru ca OCEMN să fie mai vizibilă şi eficientă”, a declarat preşedintele turc Abdullah Gül la finalul Summitului OCEMN, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu noul preşedinte sârb, Tomislav Nikolic. Cei doi lideri au coprezidat summitul de marţi, care a marcat împlinirea a 20 de ani de la crearea organizaţiei, ţările lor deţinând în acest an preşedinţia consecutivă a OCEMN – Serbia în prima jumătate a anului, iar Turcia începând cu 1 iulie.
„Noua agendă economică este importantă pentru a face ca OCEMN să fie mai funcţională şi pentru a asigura că resursele naturale şi umane din regiune sunt folosite mai eficient”, a declarat Abdullah Gül. Toate ţările şi-au reiterat angajamentul de a-şi îndeplini responsabilităţile pentru a realiza obiectivele stabilite până în 2020, a mai spus preşedintele turc, adăugând că declaraţia adoptată marţi va contura viitorul regiunii Mării Negre.
Cooperare cu UE şi ONU
Conform declaraţiei finale, cele 12 state membre OCEMN s-au angajat să-şi consolideze cooperarea cu Organizaţia Naţiunilor Unite, Uniunea Europeană, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, precum şi cu alte organizaţii, instituţii şi iniţiative internaţionale şi regionale în vederea creşterii potenţialului regiunii Mării Negre. Şefii de stat şi de guvern au confirmat totodată importanţa stabilirii unei relaţii strategice între OCEMN şi UE. „Salutăm recentele evoluţii pozitive în interacţiunea OCEMN-UE şi invităm UE să-şi implementeze angajamentele anterioare prin identificarea uneltelor comune şi dezvoltarea sinergiilor, în interesul comun al unei creşteri sustenabile, al păcii şi al stabilităţii în regiune”, se precizează în declaraţie. În acest context, preşedintele sârb Tomislav Nikolic a subliniat la rândul său că statele membre OCEMN trebuie să consolideze cooperarea cu UE, “care nu a fost folosită la întregul său potenţial”.
Pe de altă parte, statele membre au recunoscut progresele înregistrate până acum în implementarea principalelor proiecte de infrastructură ale organizaţiei privind dezvoltarea Autostrăzii inelare a Mării Negre şi magistralele maritime ale Mării Negre. Totuşi, declaraţia le cere autorităţilor naţionale competente să accelereze realizarea acestor proiecte pentru a se obţine rezultate tangibile.
OCEMN este cea mai veche formă de cooperare în regiunea Mării Negre. Bazele ei au fost puse în 1992, când liderii a 11 state – Turcia, România, Bulgaria, Rusia, Ucraina, Republica Moldova, Albania, Georgia, Azerbaidjan, Armenia şi Grecia – au semnat, la Istanbul, Declaraţia de la Bosfor. Iniţiativa structurii aparţine Turciei, iar cele 11 state care au semnat declaraţia din 1992 sunt state fondatoare. Serbia s-a alăturat în 2001. Sediul Secretariatului Permanent Internaţional OCEMN este la Istanbul. Statele membre OCEMN acoperă o zonă de aproximativ 20 de milioane de kilometri pătraţi, având o populaţie totală de 340 de milioane de persoane.
de Anatol Terzi | iun. 27, 2012 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
UE va acorda un suport financiar adiţional Republicii Moldova în valoare de 28 de milioane de euro, sub formă de grant, în cadrul Instrumentului de Vecinătate şi Parteneriat, potrivit unei decizii adoptate în cadrul Consiliului de Cooperare Republica Moldova-Uniunea Europeană, care s-a desfăşurat marţi la Bruxelles.
Comisarul european pentru dezvoltare, Andris Piebalgs a declarat în cadrul unei întrevederi cu premierul Vlad Filat că banii sânt oferiţi pentru anul 2012 şi reprezintă o creştere cu 30 la sută a suportului acordat de Uniunea Europeană prin acest instrument în anul curent, potrivit unui comunicat difuzat de executivul de la Chişinău. În cadrul celei de-a 14-a reuniuni a Consiliului a fost prezentat şi un raport referitor la îndeplinirea tuturor condiţionalităţilor primei faze legislative a Planului de Acţiuni pentru liberalizarea vizelor.
Comisarul European pentru Extindere şi Politica Europeană de Vecinătate, Stefan Fule, a apreciat progresele obţinute de Republica Moldova pe calea reformelor, în special cele ce ţin de agenda europeană şi a recomandat intensificarea acţiunilor privind lupta cu corupţia şi reforma instituţiilor de drept, măsuri sprijinite financiar de UE. „Toate aceste acţiuni vor oferi premise privind trecerea la următoarea etapă a dialogului în domeniul liberalizării vizelor”, a specificat oficialul european.
de Anatol Terzi | iun. 27, 2012 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Locţiitorul şefului Statului Major General, general-locotenent Dan Ghica-Radu, participă, în perioada 26-28 iunie, la Sofia, la reuniunea anuală a locţiitorilor şefilor statelor majore generale din cadrul iniţiativei regionale Procesul Reuniunilor Miniştrilor Apărării din Sud-Estul Europei.
La această reuniune sunt invitaţi reprezentanţi militari din ţările membre SEDM (Albania, Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Grecia, Italia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru, România, Slovenia, Serbia, Statele Unite ale Americii, Turcia şi Ucraina), precum şi din Republica Moldova şi Georgia, cu statut de observator. De asemenea, la eveniment participă reprezentanţi ai Comandamentului Forţelor Aliate Întrunite de la Napoli, respectiv de la Brunssum, şi reprezentanţi ai Consiliul de Cooperare Regională (RCC), respectiv Centrul Regional pentru Asistenţă în Domeniul Verificării şi Implementării Controlului Armamentelor (RACVIAC), această iniţiativă regională bucurându-se de recunoaşterea internaţională a principalilor actori ai sistemului european de securitate.
Pe timpul întâlnirii de la Sofia, vor fi abordate principalele aspecte privind activităţile organizate şi desfăşurate sub egida SEDM, stadiul şi perspectivele SEDM, având în vedere necesitatea continuării cooperării la nivel regional, cu accent pe eficientizarea principalelor proiecte de cooperare, precum şi realizarea procedurilor care permit angajarea Brigăzii Multinaţionale din Sud-Estul Europei – SEEBRIG (componenta operaţională, multinaţională, a SEDM) într-un teatru de operaţii. Preşedinţia SEDM este asigurată, în prezent, de Italia iar din anul 2013 aceasta va fi preluată de România.
de Anatol Terzi | iun. 26, 2012 | R. Moldova, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a avut luni, la Istanbul, o întrevedere cu preşedintele Turciei, Abdullah Gül.
Cei doi şefi de stat au constatat că relaţiile politice şi economice dintre Republica Moldova şi Turcia sunt în ascensiune şi au salutat finalizarea negocierilor pe câteva acorduri bilaterale, între care Acordul privind liberalizarea regimului de vize, Acordul de readmisie şi Acordul privind crearea unei Zone de Liber Schimb moldo-turc. Nicolae Timofti şi Abdullah Gül au stabilit un set de acţiuni pe care guvernele celor două ţări ar urma să le întreprindă în timpul apropiat pentru a spori schimburile comerciale moldo-turce, inclusiv investiţiile turce în economia Republicii Moldova. Preşedintele Timofti a trecut în revistă un şir de proiecte investiţionale de succes, dezvoltate în Republica Moldova de companii turce, în domenii precum industria hotelieră, medicină şi telefonia mobilă. La rândul său, Abdullah Gül şi-a exprimat speranţa că asemenea investiţii vor creşte exponenţial după ce regimul comercial dintre cele două ţări va fi liberalizat.
“Minoritatea găgăuză să se întoarcă cu faţa spre Occident”
Nicolae Timofti şi Abdullah Gül au abordat în cadrul discuţiei şi chestiunea găgăuză. Şeful statului turc a declarat că autonomia teritorială Gagauz Yeri reprezintă un „pod al prieteniei” între Turcia şi Republica Moldova. Preşedintele Timofti a afirmat, la rândul său, că Republica Moldova a creat condiţii în regiune pentru studierea de către etnicii găgăuzi a culturii, istoriei şi limbii găgăuze. Nicolae Timofti şi-a exprimat încrederea că etnicii găgăuzi vor susţine ideea de integrare europeană a Republicii Moldova şi a pledat pentru ca elitele politice şi culturale de la Comrat să arate mai multă loialitate faţă de statul Republica Moldova. „Doleanţa noastră este ca minoritatea găgăuză să se întoarcă cu faţa spre Occident, acolo unde Republica Moldova îşi vede viitorul”, a declarat preşedintele Timofti.
De asemenea, Nicolae Timofti a vizitat şi casa-muzeu Dimitrie Cantemir din Istanbul şi a depus flori la placa comemorativă a marelui domnitor şi cărturar. Timofti a vizitat la Istanbul şi Patriarhia Constantinopolului, unde s-a întâlnit cu patriarhul ecumenic Bartholomeu I al Bisericii Ortodoxe din Europa cu sediul la Istanbul. Preşedintele Timofti i-a înmânat preasfinţiei sale Bartholomeu cea mai înaltă distincţie a Republicii Moldova, Ordinul Republicii, pentru contribuţia sa la dezvoltarea ortodoxiei şi în semn de profundă gratitudine pentru contribuţia sa la edificarea şi dotarea unui liceu din raionul Ungheni.
de Anatol Terzi | iun. 26, 2012 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Două acorduri importante ce vizează cooperarea R Moldova-UE au fost semnate marţi la Bruxelles. Este vorba despre Acordul privind Spaţiul Aerian Comun între Uniunea Europeană şi statele sale membre şi Republica Moldova şi Acordul între Republica Moldova şi Uniunea Europeană cu privire la protecţia indicaţiilor geografice ale produselor agricole şi alimentare.
La ceremonia de semnare a Acordurilor au participat: vicepreşedintele Comisiei Europene, Siim Kallas, Comisar european pentru mobilitate şi transport, Comisarul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş şi ministrul Afacerilor Externe al Danemarcei, Villy Sovndal. Prim-ministrul Vlad Filat a menţionat că semnarea acordurilor respective marchează finalizarea a două importante procese de negociere pentru Republica Moldova, care semnifică începutul cooperării bilaterale cu UE în două domenii importante. „Ne bucurăm de semnarea ambelor acorduri şi le mulţumim partenerilor noştri europeni, care, deşi de cealaltă parte a mesei de negocieri, ne-au fost alături în promovarea obiectivelor ambiţioase consacrate prin textele acestora Acorduri”, a spus Filat.
Importanţa parteneriatului dintre R Moldova şi UE
Villy Sovndal a menţionat importanţa parteneriatului dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană şi a precizat că semnarea Acordurilor în cauză reprezintă continuarea cooperării în toate domeniile. Totodată, oficialul a apreciat eforturile autorităţilor Republicii Moldova în vederea avansării în dialogul moldo-comunitar, exprimându-şi convingerea că cele două Acorduri semnate marţi vor aduce beneficii cetăţenilor Republicii Moldova şi vor impulsiona relaţiile bilaterale în domeniile vizate. Ministrul danez de externe a apreciat înalt rezultatele obţinute de autorităţile de la Chişinău în procesul de integrare europeană şi l-a felicitat pe Prim-ministrul Vlad Filat pentru modul în care Republica Moldova îşi îndeplineşte angajamentele asumate.
La rândul său, vicepreşedintele Comisiei Europene, Siim Kallas, a menţionat că aderarea Republicii Moldova la spaţiul aerian comun al UE va aduce beneficii substanţiale atât pasagerilor care circulă cu transportul aerian, cât şi mediului de afaceri, precum şi va contribui la dezvoltarea domeniului transportului aerian. „Aderarea Republicii Moldova la acest Acord înseamnă şi sporirea securităţii zborurilor şi a calităţii de deservire în acest domeniu, dat fiind că presupune alinierea la standardele europene în acest sens”, a spus vicepreşedintele Comisiei Europene.
Dacian Cioloş s-a referit în special la cel de-al doilea acord semnat – Acordul cu privire la protecţia indicaţiilor geografice ale produselor agricole şi alimentare dintre RM şi UE. În calitatea sa de Comisar European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş a menţionat că acest acord creează noi oportunităţi pentru Republica Moldova pentru dezvoltarea domeniului agriculturii, dar şi are o mare importanţă în procesul de negociere a Acordului de Asociere şi a Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător între RM-UE, domeniul agriculturii având o parte substanţială în procesul de negocieri.
de Anatol Terzi | iun. 26, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Consiliul Atlanticului de Nord, format din ambasadorii celor 28 de state membre ale NATO, s-a reunit marţi dimineaţă, la sediul din Bruxelles al Alianţei, la cererea Turciei, după ce un avion turc de vânătoare a fost doborât vineri de Siria deasupra Mediteranei.
Reuniunea a început la puţin timp după ora locală 10.00 şi va fi urmată de o declaraţie de presă a secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. Şedinţa are loc la cererea Turciei, care a invocat articolul 4 din Tratatul de la Washington, care prevede că orice stat membru poate aduce în atenţia Consiliului un subiect atunci când consideră a-i fi ameninţată integritatea teritorială sau securitatea. Aceasta este a doua oră de la crearea NATO, în 1949, când este invocat articolul 4, precedentul caz fiind consemnat în 2003, tot la solicitarea Turciei, în legătură cu războiul din Irak. Potrivit unei surse diplomatice, la finalul reuniunii, la care ambasadorul turc va face o prezentare a incidentului de vineri, urmată de o discuţie, nu este aşteptată nicio decizie.
Luni, ministrul turc de externe, Ahmet Davutoglu, a declarat că opţiunea militară nu este de actualitate. Înaintea reuniunii de la Bruxelles, Anders Fogh Rasmussen a indicat, la rândul său: „O intervenţie militară externă nu este calea cea bună pentru Siria”. Potrivit Ankarei, avionul său F-4 Phantom a fost doborât în timp ce efectua o misiune de antrenament în apele teritoriale. Damascul, în schimb, consideră că aparatul a violat spaţiul aerian sirian.
Cel mai important articol al Tratatului Atlanticului de Nord este considerat cel de-al 5-lea, care se referă la dreptul la legitimă apărare colectivă, şi prevede că orice atac armat împotriva unui stat membru sau a mai multora va fi considerat drept un atac împotriva tuturor membrilor NATO. Organizaţia a invocat articolul 5 o singură dată în istoria sa, în urma atentatelor de la 11 septembrie 2011.
