de Razvan Iorga | iul. 22, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Tinerii din Republica Moldova, care doresc sa-si continue studiile in institutiile de invatamint din Romania, vor putea depune incepand de luni dosarele de admitere. Comisia mixta de preselectie a candidatilor isi va incepe activitatea la Cahul, acolo unde se va afla la 23 si 24 iulie, potrivit Moldpres. Ambasada Romaniei in Republica Moldova a anuntat duminica ca, in perioada 25 la 28 iulie, Comisia se va afla la Chisinau. Intre 29 iulie si 1 august Comisia de preselectie a candidatilor isi va desfasura activitatea in orasul Balti si va continua receptionarea dosarelor tinerilor care vor sa-si continue studiile in Romania. Potrivit Ministerului Educatiei al Republicii Moldova, pentru anul academic 2012-2013, Guvernul Romaniei ofera cetatenilor moldoveni 5 mii de burse de studii. Metodologia de scolarizare, care contine lista actelor necesare pentru depunere, repartizarea pe specialitati si institutii de invatamant poate fi accesata pe pagina electronica a Ministerelor Educatiei de la Chisinau si Bucuresti, www.edu.md si www.edu.ro si pe cea a Ambasadei Romaniei la Chisinau, chisinau.mae.ro.ile.
de Razvan Iorga | iul. 20, 2012 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
KazMunayGas Exploration Production (KMG EP) a anuntat joi incheierea unui acord cu grupul energetic maghiar Mol Plc privind vanzarea unei participatii de 49% in Karpovskiy Severniy JSC, detinatorul licentei de explorare a zacamantului North Karpovskiy din Kazahstan. in urma acordului, KMG EP va forma cu Mol o societate mixta care se va ocupa de activitatile de explorare a zacamantului de hidrocarburi Karpovskiy Severniy, situat la 40 de kilometri nord vest de Uralsk, in apropierea zacamantului Fedorovskiy. Resursele totale de hidrocarburi se ridica la 240 milioane barili de echivalent petrol. KazMunayGas este o companie petroliera controlata de statul kazah. in luna august 2007, KazMunaiGas a semnat un acord de achizitie de actiuni cu Rompetrol Holding SA (Elvetia) pentru 75% din titlurile companiei olandeze The Rompetrol Group. Ulterior, omul de afaceri Dinu Patriciu a vandut participatia de 25% pe care o mai detinea la The Rompetrol Group catre compania KazMunayGas /KMG/, care a ajuns sa controleze in totalitate grupul Rompetrol.
Investitii de peste 250 de milioane de dolari
Directorul general al Mol, Zsolt Hernadi, a afirmat recent ca grupul petrolier ungar va investi alte 250 milioane de dolari in Kazahstan, unde in 2015 ar putea sa demareze productia de petrol. Hernadi a precizat ca Mol a investit deja 100 milioane de dolari in Kazahstan si ar putea fi nevoit sa investeasca alte 250 milioane de dolari pentru a putea demara productia la un zacamant care se estimeaza ca ar contine aproximativ 200 milioane barili de echivalent petrol. Grupul ungar este implicat in explorarea si productia de hidrocarburi in Kazahstan inca din anii 1990. in 2004, Mol a intrat intr-un proiect in care in prezent detine o participatie de 27,5% iar expertii Mol au preluat lucrarile de explorare. Directorul Mol a precizat ca pentru a putea finaliza aceste lucrari de explorare in urmatorii doi ani MOL va trebui sa foreze patru noi puturi. intrebat ce impact va avea acest proiect pentru operatiunile Mol, Hernadi a raspuns ca acest proiect este echivalent cu 5% din rezervele totale de hidrocarburi ale Mol Group. De asemenea, Hernadi a spus ca Mol pregateste si alte investitii in Kazahstan declarandu-se increzator ca aceste investitii vor da rezultate. Mol Plc este o companie multinationala integrata si independenta, activand in domeniul petrolului si gazelor, cu sediul central in Budapesta, Ungaria. Grupul Mol deruleaza operatiuni in EMEA si statele membre CIS, avand peste 34.000 de angajati in intreaga lume. Mol detine cinci rafinarii de mare complexitate in Ungaria, Slovacia, Croatia si Italia. in Romania Mol detine 126 de bezinarii.
de Razvan Iorga | iul. 20, 2012 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Fostul premier ucrainean Iulia Timosenko, condamnata la sapte ani de inchisoare si in prezent internata pentru hernie de disc, sufera de o boala de piele necunoscuta, a anuntat joi avocatul sau Serghei Vlasenko. ‘In urma cu doua saptamani, Iulia Timosenko a contractat o boala necunoscuta care-i afecteaza aproximativ jumatate din piele’, mai ales pe spate si pe brate, a declarat pentru presa Vlasenko la iesirea din spitalul din Harkov (estul Ucrainei), unde clienta sa se gaseste de peste doua luni. Tratamentul simptomelor acestei boli, ‘incompatibil’ cu cel pentru hernie, a provocat suspendarea tratamentului pentru hernie de disc si prin urmare agravarea starii opozantei, a mai spus avocatul sau. Irina Fursa, sefa departamentului de neurologice de la clinica unde Timosenko este internata, a refuzat sa comenteze aceste declaratii. inchisa din august 2011, Iulia Timosenko, 51 de ani, a fost condamnata in octombrie 2011 la sapte ani de inchisoare pentru abuz de putere, fiind gasita vinovata pentru semnarea, in 2009, pe cand era premier, a unor acorduri in domeniul gazului cu Rusia, dezavantajoase pentru Ucraina. Uniunea Europeana si SUA au denuntat condamnarea fostului prim-ministru ucrainean, considerand-o motivata politic.
de Razvan Iorga | iul. 20, 2012 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Rusia si China au utilizat drepturile de veto in Consiliul de Securitate ONU pentru blocarea unui proiect de rezolutie care ameninta cu sanctiuni regimul din Siria. „Marea Britanie este consternata de vetoul exercitat de Rusia si China”, a declarat ambasadorul britanic la ONU, Mark Lyall Grant, acuzand cele doua mari puteri ca „pun interesele nationale in fata vietilor a milioane de sirieni”. In schimb, Rusia a argumentat, prin vocea ambasadorului Vitali Ciurkin, ca proiectul de rezolutie deschidea calea sanctiunilor si unei interventii militare straine in Siria. Statele Unite considera ca membrii Consiliului de Securitate ONU „au esuat in totalitate” in criza din Siria, afirmand ca vor intensifica actiunile in afara acestui organism al Natiunilor Unite, conform ambasadorului Susan Rice. La randul sau, Parisul apreciaza ca decizia Moscovei si Beijingului de blocare a proiectului de rezolutie pune in pericol planul propus de emisarul Kofi Annan.
de Razvan Iorga | iul. 20, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Ministerul Afacerilor Externe a solicitat un numar de 600.000 de buletine pentru a fi trimise in cele 301 de sectii de votare care vor fi organizate pentru cetatenii romani din strainatate la referendumul din 29 iulie. „Noi avem ca si punct de plecare ceea ce s-a intamplat in anul 2009, cand a fost numarul maxim de participare a cetatenilor romani aflati in strainatate, respectiv la turul doi peste 147.000. Din estimarile noastre, noi vom solicita un numar de buletine de vot care sa fie mult peste ultima de cifra de participanti din 2009. Numarul constant solicitat de MAE este de 600.000 de buletine de vot”, a declarat joi, intr-o conferinta de presa, Petrisor Dumitrescu, director la Directia Consulara din centrala MAE. Un numar de 600.000 de buletine de vot au fost trimise in cele 294 de sectii de votare amenajate de MAE in strainatate si la turul al doilea al ultimelor alegeri prezidentiale, desfasurat pe 6 decembrie 2009. Oficialul MAE a precizat ca nu exista un numar exact al cetatenilor romani aflati in strainatate la momentul votarii si nu se poate sti cati din acestia se vor prezenta la vot, ci doar se pot face estimari aproximative in baza informatiilor transmise de misiunile diplomatice si oficiile consulare referitoare la numarul de cetateni romani cu sederea inregistrata pe teritoriul tarilor unde au domiciliu sau resedinta. Totodata, MAE dispune de 2,52 milioane de lei, alocati prin HG 668 din 11 iulie, pentru a acoperi cheltuielile de organizare a referendumului – logistica, expedierea buletinelor de vot in afara tarii, organizarea sectiilor de votare, cheltuieli pentru transportul personalului MAE care va face parte din birourile sectiilor de votare. Suma necheltuita va fi returnata la bugetul de stat.
Sase continente si 90 de tari
De asemenea, ministrul Afacerilor Externe, Andrei Marga, a apreciat intr-o declaratie de presa ca MAE „a depus, cu profesionalism, eforturi semnificative pentru ca, intr-un timp scurt, sa fie asigurate conditii propice exercitarii votului de catre cetatenii romani aflati in strainatate”, amintind ca aceste 301 de sectii de votare sunt distribuite in peste 90 de tari de pe sase continente. El a tinut sa felicite pentru „civism” comunitatile de romani din aceste tari, cu ajutorul carora au fost obtinute spatii adecvate pentru organizarea sectiilor de vot. „Am convingerea ca semnalele transmise de asociatiile de romani din Europa si America de Nord, din Australia si America de Sud sunt dovada ca, acum, sectiile de vot vor fi pline de toti cei care stiu ca vointa lor conteaza. Simplul fapt ca se poate vota fara nicio restrictie legata de arondare sau domiciliu indeamna la participare si implicare plebiscitara pe o scara neatinsa pana in prezent la scrutinuri similare”, a afirmat Marga. Ministrul a mai amintit si de „scepticismul indreptatit” al unora cu privire la capacitatea MAE de a amenaja un numar cat mai mare de sectii, adaugand ca acest scepticism a fost justificat avand in vedere viciile de organizare sau prezenta redusa la vot de la scrutinele anterioare.
Suplimentarea sectiilor
MAE a anuntat, miercuri seara, suplimentarea numarului sectiilor de votare din strainatate pentru referendum, acestea ajungand la 301, fata de 150 anuntate in 12 iulie. Numarul sectiilor de votare pentru referendumul din 29 iulie a crescut, in urma suplimentarii, de la opt la 56 in cazul Italiei si de la noua la 46 in Spania, tarile cu cele mai numeroase comunitati de cetateni romani, potrivit listei finale publicate de MAE. De asemenea, in Republica Moldova vor fi 14 sectii (fata de sase in lista initiala), in SUA vor fi 21 de sectii (patru initial), in Franta numarul sectiilor a fost suplimentat la zece fata de cinci in prima faza, in Marea Britanie vor fi opt sectii fata de trei initial, iar in Germania vor fi cinci sectii (trei initial). La alegerile prezidentiale din noiembrie-decembrie 2009, MAE a organizat 294 de sectii de votare in strainatate, dintre care 55 in Italia, 38 in Spania, 13 in Republica Moldova, noua in Franta, trei in Ungaria, cinci in Germania, trei in Rusia, patru in Canada si 28 in SUA. in 2009 au fost trimise in strainatate 600.000 de buletine de vot. La primul tur, din 22 noiembrie, au votat 94.000 de romani in sectiile din strainatate, iar la turul al doilea, din 6 decembrie, au fost inregistrati 147.600 de votanti.
de Anatol Terzi | iul. 20, 2012 | Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Turcia a renunţat în ultimul moment la ideea de a bombarda sistemele antiaeriene şi de rachete ale Siriei după doborârea unui avion de recunoaştere al forţelor sale armate luna trecută.
Potrivit presei turce, avioane F-16 erau pregătite să zboare spre Siria pentru a întreprinde bombardamente atunci când trupurile neînsufleţite ale piloţilor au fost descoperite în mare. Cu toate acestea, forţele armate turce au dat dovadă de reţinere pentru că nu erau suficient de familiarizate cu sistemele antiaeriene ruseşti desfăşurate în Siria şi pentru că încă nu se ştia cum fusese doborât avionul, afirmă presa.
Mai important decât atât Turcia a ales să nu atace din cauza riscurilor politice implicate de o asemenea campanie de bombardamente. Autorităţile de la Ankara au decis că atacarea Siriei ar dăuna imaginii Turciei, ca stat care susţine eforturile de pace în Orientul Mijlociu. La 22 iunie, Siria a doborât un avion de recunoaştere turc RF-4E Phantom. Ankara susţine că aparatul a fost doborât în spaţiul aerian internaţional cu o rachetă teleghidată. Damascul neagă, afirmând că avionul a fost vizat de artileria antiaeriană pentru că zbura la o altitudine de 100 de metri în spaţiul sirian.
Tinerii din Republica Moldova, care doresc sa-si continue studiile in institutiile de invatamint din Romania, vor putea depune incepand de luni dosarele de admitere. Comisia mixta de preselectie a candidatilor isi va incepe activitatea la Cahul, acolo unde se va afla la 23 si 24 iulie, potrivit Moldpres. Ambasada Romaniei in Republica Moldova a anuntat duminica ca, in perioada 25 la 28 iulie, Comisia se va afla la Chisinau. Intre 29 iulie si 1 august Comisia de preselectie a candidatilor isi va desfasura activitatea in orasul Balti si va continua receptionarea dosarelor tinerilor care vor sa-si continue studiile in Romania. Potrivit Ministerului Educatiei al Republicii Moldova, pentru anul academic 2012-2013, Guvernul Romaniei ofera cetatenilor moldoveni 5 mii de burse de studii. Metodologia de scolarizare, care contine lista actelor necesare pentru depunere, repartizarea pe specialitati si institutii de invatamant poate fi accesata pe pagina electronica a Ministerelor Educatiei de la Chisinau si Bucuresti, www.edu.md si www.edu.ro si pe cea a Ambasadei Romaniei la Chisinau, chisinau.mae.ro.ile.
