Moscova este hotarata sa retraga sprijinul diplomatic oferit Iranului daca aceasta tara nu renunta la procesul pe care i l-a intentat dupa ce guvernul de la Moscova a reziliat contractul de livrare a unor rachete S-300 catre armata iraniana, transmite agentia EFE, care preia o declaratie acordata de un inalt responsabil rus cotidianului Kommersant. ‘Ii sprijinim, pastram o atitudine constructiva la negocierile nucleare si iata cum ne rasplatesc’, afirma sursa citata. Rusia, care a semnat in ultimii ani mai multe contracte pentru furnizarea de armament catre Teheran, considera ca atitudinea acestei tari nu este corecta si avertizeaza ca acest contencios juridic s-ar putea muta in planul politic.
Compensatie de circa un miliard de dolari
Iranul a inaintat o plangere la tribunalul de arbitraj international de la Geneva, in care cere Rusiei o compensatie de 900 de milioane de dolari. intr-o ultima incercare de a convinge guvernul iranian sa renunte la acest demers, Kremlinul va trimite la Teheran o delegatie inaintea reluarii negocierilor dintre Iran si statele occidentale pe tema programului nuclear iranian. ‘Daca primim o veste negativa, Iranul va ramane singur in negocierile nucleare cu comunitatea internationala’, a avertizat sursa. O alta sursa, provenind din Ministerul rus al Afacerilor Externe, a confirmat pentru acelasi cotidian ca ‘diplomatii au primit ordinul sa urmeze aceasta linie in dialogul cu iranienii’.
Contractul pentru livrarea sistemelor de rachete antiaeriene S-300 a fost reziliat unilateral de Rusia, care a invocat respectarea sanctiunilor internationale impuse Iranului de Consiliul de Securitate al ONU. Dar autoritatile de la Teheran suspecteaza ca Kremlinul a renuntat la acest contract din motive politice legate de relatiile bilaterale dintre Moscova si Washington. Rachetele S-300 sunt considerate mult mai avansate decat sistemele Tor M-1, pe care Iranul le-a cumparat din Rusia cu aproape un miliard de dolari in anul 2005, tranzactie pe care la vremea aceea Israelul a calificat-o drept ‘un pumnal infipt in spatele’ sau.
Premierul de la Chisinau, Vlad Filat, a declarat inaintea vizitei omologului sau german Angela Merkel ca spera ca aceasta va transmite un mesaj politic puternic de sustinere a Republicii Moldova, atat pe dimensiunea de reintegrare a tarii, cat si pe cea de integrare europeana. Totodata, Filat se arata increzator ca mesajul cancelarului va servi drept un argument in plus pentru oamenii de afaceri germani, pe care ii va convinge sa investeasca la noi in tara, informeaza Unimedia.„Vizita doamnei cancelar federal Angela Merkel este un eveniment extrem de important pentru Republica Moldova si trebuie sa-i dam aprecierea cuvenita(…). Astept ca in cadrul vizitei, dincolo de discutiile pe care urmeaza sa le avem, dansa sa transmita un mesaj forte clar pentru intreaga societate, care dincolo de asteptarile pe care le avem noi vis-a-vis de apropierea de Uniunea Europeana, este probabil un mesaj necesar pentru ca sa intelegem ca trebuie sa fim consolidati”, a declarat Vlad Filat intr-un interviu pentru radio Europa Libera. „Este evident ca vom discuta in cadrul vizitei si procesul de reglementare a conflictului transnistrean, dar sa nu uitam ca anume implicarea directa a cancelarului Republicii Federale Germane a fost determinant in relansarea procesului de negocieri in formatul 5+2. si nu doar relansarea negocierilor, dar si pasi concreti in acest sens. Implicarea doamnei cancelar, vreau sa accentuez a fost si ramane a fi determinant in procesul de reglementare a conflictului transnistrean”, a adaugat seful Guvernului. Totodata, Filat a specificat ca Merkel va veni la Chisinau insotita de oameni de afaceri, cu conducatorii institutiilor care au investit sau care doresc sa investeasca. Si cu certitudine acest mesaj politic puternic, pe care urmeaza sa-l transmita dumneaei in urma acestei vizite, cu siguranta va servi un argument in plus pentru potentialii investitori germani de a veni in Republica Moldova sa investeasca”, a conchis acesta.
Cu 12 ani in urma, la 12 august 2000 in timpul unor aplicatii navale, submarinul nuclear Kursk, apartinand Flotei ruse a Nordului, cu 118 marinari la bord, s-a scufundat in Marea Barents. Rusia nu a acceptat ajutorul propus de tarile occidentale si a intervenit cu mare intarziere pentru recuperarea marinarilor. Nu au existat supravietuitori in urma acestui accident in timp de pace, relateaza publicatia Argumenti i Fakti. Cauza oficiala a mortii echipajului a fost desemnata explozia unei torpile (noi) in compartimentul din fata a submersibilului. Ceremonii comemorative sunt prevazute sa se desfasoare duminica la toate bazele navale din Federatia Rusa, precum si in districtele militare. De asemenea, la Moscova urmeaza sa aiba loc o ceremonie de depunere a coroanelor la monumentul dedicat marinarilor de la Kursk la Muzeul Central al Armatei. Submarinul cu propulsie nucleara Kursk s-a scufundat la 175 de km de santierul naval Severomorsk (nord), la o adancime de 108 metri. Conform concluziilor unei comisii guvernamentale, cauza incidentului care a dus la moartea tuturor celor 118 de membri ai echipajului a fost explozia unei torpile, care urma sa fie experimentata cu ocazia acelor aplicatii. Este vorba de torpila ‘skval’, capabila sa se deplaseze cu 500 de km/ora sub apa. Kursk este un submarin nuclear din proiectul 949A ‘Antei’ (‘Oscar-2’, in clasificarea NATO). Astfel de nave au urmatorii parametri tehnici: lungimea de 154 m, deplasamentul, 18 tone, adancimea de scufundare – 500 m, viteza de emersiune de pana la 28 de noduri (aproximativ 52 km/ora, echipajul – 130 de persoane. De regula, submersibilele din clasa Antei dispun de 24 lansatoare de rachete de croaziera ‘Granit’ (fiecare dintre care este de 40 de ori mai puternica decat bomba de la Hiroshima). intr-un documentar al France 2 se afirma ca la 12 august 2000 lumea s-a aflat la un pas de al treilea razboi nuclear.
Ministrul turc al energiei, Taner Yildiz, a anunţat că aprovizionarea cu petrol irakian ar urma să fie reluată, după o întrerupere de trei zile, din cauza unui sabotaj la un oleoduc comis de rebeli kurzi.
„Teroriştii au vrut să facă pagube şi au provocat explozia unei ţevi. Vom relua fluxul”, a declarat Yildiz, răspunzând unor întrebări jurnaliştilor în cursul deplasării la Erzincan. Ministrul a utilizat terminologia obişnuită a autorităţilor turce pentru a-i desemna pe rebelii kurzi ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan.
O explozie survenită în cursul nopţii de duminică spre luni a avariat oleoducul între Kirkuk (Irak) şi Ceyhan (Turcia), în provincia turcă Mardin, în apropiere de frontiera cu Siria. Incidentul a provocat un incendiu care a fost rapid stins. Militanţi ai PKK, formaţiune interzisă a separatiştilor kurzi din Turcia, au sabotat oleoducul de mai multe ori în cadrul luptei lor armate împotriva guvernului de la Ankara. Oleoducul a fost luat drept ţintă pe teritoriul irakian de către insurgenţi arabi suniţi după invadarea Irakului de către SUA în 2003.
Lung de 970 de km, el leagă centrul petrolier Kirkuk, regiune cu populaţie predominant kurdă, situată în nordul Irakului, de portul Ceyhan, pe litoral turc al Mării Mediterane, pompând între 450.000 şi 500.000 de barili de petrol pe zi. Bugetul guvernului irakian depinde larg de veniturile din petrol.
Reprezentanţii Consiliului Judeţean Iaşi a pus bazele unui nou acord de colaborare cu un raion din Republica Moldova, semnând joi un protocol de colaborare cu omologii din raionul Ialoveni.
„Astăzi am avut marea bucurie să semnăm o înţelegere de colaborare cu raionul Ialoveni. Îi mulţumesc domnului preşedinte Neculai Andronachi că a venit cu această propunere. Îl cunosc pe domnul preşedinte al raionului Ialoveni de multă vreme şi îi ştiu capacităţile administrative. Sunt convins că vom avea o colaborarea care se va concretiza în proiecte şi activităţi care vor veni în întâmpinarea nevoilor comunităţilor pe care le administrăm”, a spus Cristian Adomniţei, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi. El a precizat că Iaşiul mai are un protocol semnat cu raionul Ungheni din R. Moldova, însă pe viitor Consiliul Judeţean îşi propune să crească relaţiile dintre România şi R. Moldova la nivelul relaţiilor politice, administrative şi economice.
„Totodată, vorbim de hub-ul de gaz natural care trece chiar prin judeţul nostru către Moldova care va acorda o independenţă energetică Moldovei, lucru fundamental important pentru această ţară. Acestea reprezintă expresii concrete ale colaborării şi, la urma urmei, înfrăţirii între cele două state. Îmi doresc ca domnul Neculai Andronachi să vină cât mai des la Iaşi, uşile îi sunt deschise”, a declarat Cristian Adomniţei, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi.
Acordul încheiat joi îşi propune, cu preponderenţă, cooperarea între cele două administraţii locale pentru dezvoltarea cadrului economic general şi al mediului de afaceri, în particular, modernizarea infrastructurii rutiere şi de mediu, dezvoltarea durabilă a agriculturii, valorificarea potenţialului turistic precum şi pentru dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor din domeniile: învăţământ, asistenţă socială, cultură, sănătate, sanitar-veterinar.
Lucrările de reconstrucţie a clădirii Parlamentului din Chişinău au fost reluate joi. În acest scop, au fost alocate aproximativ 200 de milioane de lei.
Anunţul a fost făcut de către Marcel Răducan, ministrul Dezvoltării Regionale şi a Construcţiilor, în cadrul unei festivităţi prilejuite de Ziua Lucrătorului din Construcţiii. Potrivit ministrului, până la sfârşitul anului, urmează a fi reparate sala de şedinţe a plenului Parlamentului, birourile conducerii Legislativului, birourile deputaţilor şi 86 de birouri ale consilierilor aleşilor.
Totodată, Răducan a spus că pentru reconstrucţia întregii clădiri a Parlamentului ar fi necesare circa 300 de milioane de lei. Banii necesari pentru finalizarea lucrărilor ar putea fi viraţi după rectificarea bugetului de stat pentru anul 2012, a specificat ministrul. Clădirea Parlamentului şi cea a Preşedinţiei Republicii Moldova au fost distruse, în timpul evenimentelor care au avut loc la Chişinău pe 7 aprilie 2009. Reconstrucţia clădirii Parlamentului a început tot în anul 2009, dar lucrările au fost stopate, din lipsă de fonduri.
