Rusia va renunţa la toate stocurile de arme chimice până la 31 decembrie 2015, a anunţat marţi un oficial rus însărcinat cu siguranţa armelor chimice. „Toată muniţia chimică a fost produsă în 1963-1987. Termenii de siguranţă a stocării au expirat”, a declarat Vladimir Mandâci, director adjunct al Departamentelor federale de stocare în siguranţă şi eliminare a armelor chimice. Termenul limită de stocare în siguranţă a armelor chimice ruseşti va expira la 1 ianuarie 2013, a afirmat el, precizând că Rusia este pregătită să-şi „îndeplinească îndatoririle şi să distrugă toate armele chimice până la 31 decembrie 2015”. Potrivit oficialului rus, în prezent aproximativ 7.300 de unităţi de arme chimice se află stocate în condiţii de urgenţă şi 3.000 dintre ele au fost lichidate. Până la mijlocul lunii august, Rusia a distrus peste 26.000 de tone de arme chimice, mai mult de 65% din stocul de care dispune ţara, a precizat Mandâci, adăugând că tehnologiile ruse de distrugere a armelor chimice în două etape sunt cele mai sigure din lume şi nu afectează mediul. Rusia a alocat aproximativ 371 miliarde de ruble (11,9 miliarde de dolari) pentru distrugerea armelor chimice.
Economia israeliană ar suferi pagube de până la 167 miliarde shekeli (42 miliarde de dolari) în cazul în care Israelul ar ataca Iranul din cauza programului nuclear al Teheranului, a estimat marţi firma de cercetare BDI-Coface. Pagubele economice directe ar urma să se ridice la 47 miliarde de shekeli, echivalentul a 5,4% din Produsul Intern Brut al Israelului în 2011, susţine BDI-Coface. Pagubele indirecte ar urma să se ridice la 24 miliarde shekeli pe an în următorii trei-cinci ani ca urmarea colapsului activităţilor. BDI-Coface subliniază că cele 32 de zile de război cu Libanul în 2006 au provocat reducerea cu 0,5% a ritmului de creştere economică al Israelului. În plus, distrugerile provocate proprietăţilor civile şi infrastructurii au costat economia alte 1,3 procente din PIB. „În situaţia unui război de o amploare, durată şi pagube similare este posibil să ne aşteptăm la pagube de 167 miliarde de shekeli”, a aunţat BDI-Coface. Războiul cu Libanul a afectat în principal în zona de nord a Israelului, care asigură doar 20% din producţia ţării. „Este rezonabil să presupunem că în cazul unui război va fi implicat şi centrul ţării, care este responsabil pentru 70% din activitatea economică a Israelului”, a avertizat BDI, adăugând că, în 2011, Produsul Intern Brut al Israelului s-a ridicat la 870 miliarde shekeli. Luna aceasta guvernatorul Băncii centrale a Israelului, Stanley Fischer, a avertizat şi el că un eventual război cu Iranul va declanşa o criză economică. În schimb, retorica unor politicieni israelieni privind un posibil atac al Israelului asupra facilităţilor nucleare ale Iranului înaintea alegerilor prezidenţiale americane din noiembrie s-a amplificat în ultima lună. Potrivit unui sondaj efectuat recent în statul evreu, mai mult de 60% dintre israelieni se opun unui atac împotriva Iranului fără sprijinul SUA, şi doar 27 la sută susţin o astfel de mişcare.
Noul prim-ministru al Serbiei, Ivica Dacic, a afirmat marţi în faţa Consiliului de Securitate al ONU că ţara sa nu va recunoaşte niciodată independenţa Kosovo şi a cerut ca această fostă provincie sârbă să nu fie admisă în Naţiunile Unite sau în altă organizaţie internaţională. „Nu se poate accepta primirea Kosovo în vreo organizaţie internaţională, această apartenenţă fiind rezervată statelor suverane”, a declarat Dacic, care a participat pentru prima dată la dezbaterea periodică din Consiliul de Securitate asupra situaţiei din Kosovo. În opinia sa, Kosovo nu poate fi recunoscut întrucât statutul său nu este clarificat şi Consiliul de Securitate al ONU nu a aprobat nici o rezoluţie cu privire la acest aspect, iar părţile nu au ajuns încă la un „acord complet”. „Niciodată, în nicio circumstanţă, în mod implicit sau explicit, Serbia nu va recunoaşte declaraţia unilaterală de independenţă lansată de autorităţile albaneze din Kosovo, întrucât aceasta nu a rezultat în urma unui acord mutual. În această problemă fundamentală, naţiunea noastră va rămâne unită”, a precizat Dacic. „Îmi exprim sincera gratitudine majorităţii statelor membre ale ONU ce respectă suveranitatea şi integritatea teritorială a Serbiei. Le încurajez mai departe să nu recunoască nicio soluţie care nu este rezultatul unui acord clar şi definitiv între părţi”, a adăugat premierul sârb. El a mai ţinut să precizeze că noile autorităţi sârbe sunt pregătite să pună în practică toate acordurile încheiate „dacă şi Pristina va proceda la fel”. Fosta provincie sârbă cu populaţie majoritar albaneză şi-a autoproclamat independenţa în anul 2008, pe care Belgradul nu o recunoaşte, dar poartă discuţii cu Pristina mediate de Comisia Europeană. Independenţa Kosovo a fost recunoscută de 90 de state, printre care SUA şi 22 dintre cele 27 de ţări membre UE. În cadrul aceleiaşi dezbateri din Consiliul de Securitate, premierul kosovar Hashim Thaci a afirmat că independenţa Kosovo este „definitivă” şi că acesta este deja „un stat multietnic bazat pe valorile şi normele europene”, el solicitând ca independenţa să fie recunoscută şi de ONU, în caz contrar „stabilitatea Balcanilor va fi pusă în pericol”. În cadrul acestei reuniuni a fost examinat ultimul raport al secretarului general ONU, Ban Ki-moon, în care se atrage atenţia asupra exacerbării tensiunilor în nordul Kosovo şi se cere părţilor implicate să intensifice dialogul.
Cancelarul german Angela Merkel va sosi miercuri in Republica Moldova, la ora 14:35. La Aeroportul International Chisinau oficialul va intampinat de prim-ministrul Vlad Filat, dupa care cei doi vor avea o intrevedere tete-a-tete, informeaza serviciul de presa al Guvernului. In continuare, Merkel si Filat vor sustine o conferinta de presa, iar la 16:20, oficialii vor avea o intalnire cu comunitatea oamenilor de afaceri, potrivit Unimedia.md. De asemenea, cancelarul german va avea intrevedri cu liderii fractiunilor parlamentare si presedintele tarii Nicoale Timofti. La ora 18.00, la Palatul Republicii, Angela Merkel va avea un discurs public, iar la ora 18.35, va depune flori la Monumentul Domnitorului Stefan cel Mare si Sfint din centrul Capitalei. Oficialul german va pleca din R. Moldova in seara zilei de 22 august.
Circa 5.000 de persoane au fost evacuate temporar marti de pe principalul aeroport din Kiev in urma unei false alerte cu bomba, al carei autor, un barbat suferind de probleme psihice, a fost arestat, au anuntat politia si autoritatile aeroportuare. „Aproximativ 5.000 de persoane au fost evacuate din trei terminale” ale Aeroportului International Borispil, aflat la aproximativ 30 de kilometri de capitala, in urma a doua apeluri telefonice anonime, a declarat pentru AFP Mikola Jukovici, un purtator de cuvant a politiei regionale. in mai putin de doua ore, politia l-a arestat pe autorul apelurilor, un tanar locuitor din orasul Kiev „care sufera de tulburari mentale”, si a efectuat verificari in terminalele de pe aeroport, a adaugat purtatorul de cuvant. „Nu s-a descoperit nimic suspect”, a subliniat el. „Situatia a revenit la normal. Pasagerii s-au intors in terminale”, a declarat Oksana Ojegova, o purtatoare de cuvant a Borispil. Autorii alertelor false cu bomba, destul de frecvente in Ucraina, risca pana la sase luni de inchisoare, insa „barbatul arestat nu va fi judecat, din cauza dementei de care sufera”, a precizat purtatorul de cuvant al politie.
Opt persoane au fost ucise si alte 50 au fost ranite luni seara intr-un atac cu masina-capcana produs in Turcia, in centrul orasului Gaziantep, dupa cum a anuntat primarul orasului, Asim Guzelbey. Explozia puternica a avut loc in apropierea unei sectii de politie din oras, fapt ce a provocat incendierea mai multor vehicule si a unui autobuz municipal, a mai declarat primarul orasului Gaziantep. Canalele de televiziune au transmis imagini ale masinilor carbonizate in timp ce pompierii incercau sa stinga flacarile. Sud-estul Turciei, al carui teritoriu este populat in principal de kurzi, a devenit campul de actiune al rebelilor kurzi care fac parte din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Gaziantep, unul dintre marile orase din aceasta zona, a ramas relativ neatins de violentele care au avut loc dupa ce PKK a lansat o rebeliune separatista in 1984 impotriva fortelor de la Ankara, violente soldate cu 45.000 de morti. De asemenea, Gaziantep gazduieste un centru de ajutor international pentru refugiatii sirieni care au parasit Siria in urma revoltelor impotriva presedintelui Bashar Al-Assad. Partidul Muncitorilor din Kurdistan, al carui nume a fost nominalizat de autoritatile locale in acest atac sangeros, este considerat drept o organizatie terorista de mai multe tari.
Rusia va renunţa la toate stocurile de arme chimice până la 31 decembrie 2015, a anunţat marţi un oficial rus însărcinat cu siguranţa armelor chimice.
