de Razvan Iorga | oct. 8, 2012 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Miliardarul Bidzina Ivanisvili, care va fi prim-ministru al Georgiei in urma victoriei coalitiei sale ‘Visul georgian’ la alegerile legislative de la 1 octombrie, a anuntat luni componenta viitorului sau guvern. Bidzina Ivanisvili intentioneaza sa o numeasca doamna Maia Pandjikidze, fostul ambasador georgian in Olanda, in functia de ministru al afacerilor externe. Irakli Garibasvili, apropiat al miliardarului Bidzina Ivanisvili, va deveni ministru de interne, in timp ce fostul ambasador georgian la ONU, Irakli Alassania, va detine portofoliul de vicepremier si ministru al Apararii. Starul fotbalului georgian Kakha Kaladze, care s-a implicat in politica dupa ca s-a retras din sport, va fi de asemenea numit vicepremier si ministru al infrastructurii si dezvoltarii regionale. Coalitia ‘Visul georgian’ condusa de Bidzina Ivanisvili, a castigat la 1 octombrie alegerile legislative din Georgia si ar putea dispune de 83 de locuri in parlament, fata de 67 pentru partidul la putere Miscarea Nationala Unita a presedintelui Mihail Saakasvili, conform ultimelor rezultate partiale. Candidatura lui Bidzina Ivanisvili urmeaza sa fie supusa spre aprobare parlamentului de catre presedintele Saakasvili, care va ramane la putere in Georgia pana la sfarsitul celui de-al doilea mandat al sau in 2013.
de Razvan Iorga | oct. 7, 2012 | Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
In ultimii ani, companii care foreaza in zona Marii Negre si-au intensificat prospectiunile iar rezultatele nu au intarziat sa apara. Conform celor mai recente descoperiri, Marea Neagra ar putea sa ascunda si ea, la fel ca Marea Caspica, bogatii in hidrocarburi ce pot asigura lejer indepedenta energetica in viitorul nu foarte indepartat. Extractia de gaze in Marea Neagra este preconizata pentru sfarsitul deceniului, iar exploatarea zacamantului, estimata pentru o perioada de 10 ani, ar putea asigura independenta energetica a Romaniei in privinta gazelor naturale, a declarat directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe. „Aceasta descoperire pe care o numim noi sonda Domino 1 este o estimare de acumulare de gaze de circa 42 de miliarde pana la 84 miliarde de metri cubi de gaz. Productia ar putea incepe pe la sfarsitul decenului acesta, undeva spre anii 2018”, a declarat Gheorghe la emisiunea „Dupa 20 de ani”, difuzata duminica de Pro TV. Ea a aratat ca in prezent sunt evaluate datele si ar mai trebui si alte sonde. „Apoi va trebui sa mai facem alte date seismice ca sa vedem pe intreg perimetrul ce alte puncte posibile de exploatare sunt, urmand ca undeva pe la mijlocul acestui deceniu sa luam decizia, daca sau nu este comercial trecerea la dezvoltarea, la investitia propriu-zisa”, a afirmat Gheorghe.
Foraje OMV Petrom impreuna cu Exxon Mobil
Exxon Mobil Exploration and Production Romania Limited, filiala a companiei americane Exxon Mobil, a inceput impreuna cu OMV Petrom (SNP), in decembrie 2011, forajul intr-un perimetru petrolier din Marea Neagra aflat in concesiunea companiei romanesti. La inceputul anului, OMV Petrom si Exxon Mobil au anuntat ca au facut o descoperire semnificativa la exploatarile din Marea Neagra, estimarile preliminare plasand zacamantul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivaleaza cu de 3-6 ori consumul anual al Romaniei. ExxonMobil Exploration and Production Romania pregateste pentru urmatorii doi ani investitii de pana la 1,23 miliarde de dolari in foraj petrolier si lucrari adiacente in Marea Neagra. Directorul general al grupului austriac OMV, Gerhard Roiss, a declarat recent pentru revista Manager ca grupul a gasit in Marea Neagra o rezerva „gigantica de petrol si gaz, o descoperire de importanta mondiala”.
Indepedenta energetica fata de rusi
Gheorghe a adaugat ca daca zacamantul de gaze descoperit de OMV Petrom in Marea Neagra se va dovedi rentabil pentru a fi exploatat, Romania ar putea deveni independenta din perspectiva necesarului de gaze naturale, inlocuind „importurile de la rusi”. „in urmatorii ani peste 50% din necesarul de resurse energetice primare vor reveni si in Romania din hidrocarburi, petrol si gaze. Al doilea, avand in vedere situatia la gaz, pentru ca vorbim acum de piata de gaz, 70% din necesarul romanesc este productie locala si 30% este importata. Daca se dovedeste ca aceasta exploatare este comerciala si de succes, atunci avem sansele sa fim independenti energetic, din punctl de vedere al necesarului de gaze in Romania”, a continuat Ghorghe. Potrivit directorului general al OMV Petrom, pentru a extrage „prima molecula de gaz” in Romania sunt necesare investitii de miliarde de euro, efort investitional cu aport la Produsul Intern Brut, care contribuie la bugetul de stat si generaza locuri de munca. Unul dintre efectele exploatarii rezervelor de gaze din Marea Neagra va fi reducerea facturii la gaz pentru consumatorii din Romania, potrivit lui Gheorghe. Principalii producatori de gaze din Romania sunt compania de stat Romgaz Medias si OMV Petrom, care cumulat produc anual aproximativ 11 miliarde metri cubi de gaze. Cele doua companii asigura doua treimi din necesar, diferenta fiind importata din Federatia Rusa.
Discutii pe redevente
OMV Petrom si Guvernul au inceput de cateva luni discutiile privind redeventele pentru petrol si gaze, dar deocamdata sunt analizate doar „principiile” privind impactul unui nou nivel al taxelor asupra companiei si economiei, a declarat directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe „Contractele noastre nu expira in 2014. Este vorba de acea clauza de stabilitate garantata de Guvernul Romaniei tuturor producatorilor, nu numai OMV, pana in anul 2014, sa mentina redeventele la nivelul curent, si anume intre 3,5 si 13,5%. Aceste discutii sunt purtate de cateva luni deja, nu este o decizie care se poate lua intr-o discutie sau cateva”, a afirmat Gheorghe la emisiunea „Dupa 20 de ani”, difuzatã duminicã de Pro TV. Redeventele de petrol si gaze, cuprinse intre 3,5% si 13% din productie, au fost fixate in 2004 si sunt valabile pana in decembrie 2014. Aceste taxe au fost stabilite prin contractul de privatizare a companiei Petrom cu grupul austriac OMV.
de Anatol Terzi | oct. 5, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Rusia este interesată de modernizarea Flotei sale la Marea Neagră, lucru care nu poate fi făcut fără acordul Kievului. Ucraina speră că ar putea negocia în context o reducere a preţului la gaz.
Faptul că negocierile privind modernizarea tehnicii aflate în dotarea Flotei Ruse de la Marea Neagră ar putea fi finalizate până la sfârşitul anului a fost anunţat încă în iulie de comandantul flotei, contraamiralul Aleksandr Fedotenkov. Problema a apărut deoarece în acordurile iniţiale, semnate în 1997, era stipulat că înlocuirea tehnicii cu una nouă poate avea loc doar cu acordul părţii ucrainene şi într-un format care să nu ducă la înlocuirea tipurilor şi claselor de arme existente cu altele diferite. În acel moment se vorbea despre retragerea Flotei Ruse până în 2017 şi din acest motiv părţile nu-şi făceau planuri pe termen foarte lung, scrie prsa rusă.
Însă, începând din 2010, când au fost semnate acordurile de la Harkov, situaţia s-a schimbat: prezenţa Flotei Ruse în Crimeea a fost prelungită până în 2042, cu posibilitatea prelungirii şi mai mari a acordului. A început să se pună acut problema privind înlocuirea navelor şi tehnicii învechite cu modele noi. Flota de la Marea Neagră, care se transformă într-un morman de fiare vechi, nu mai poate să-şi onoreze principalul obiectiv: să asigure interesele Rusiei în regiunile Marea Azov-Marea Neagră şi Marea Mediterană. Schimbarea modelelor învechite cu unele de acelaşi tip, chiar dacă în stare de luptă, ar fi inutilă. De aceea, partea rusă a luat cursul spre o înnoire calitativă a Flotei de la Marea Neagră.
Noi submarine
Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse a dat de mai multe ori publicităţii planuri ample privind întărirea Flotei de la Marea Neagră, însă toate aceste planuri se loveau de necesitatea obţinerii unei permisiuni din partea Ucrainei. La rândul său, Kievul tărăgăna negocierile, fără a refuza direct partea rusă, însă făcând aluzie la necesitatea unor concesii de răspuns: de exemplu, în problema reducerii preţului la gaz.
În prezent, la baza Flotei de la Marea Neagră există un submarin învechit, iar ministerul Apărării al Federaţiei Ruse planifică să aducă în locul lui şase noi modele de tip 636. Primul dintre noile submarine ar urma să fie gata spre sfârşitul lui 2013. Părţii ucrainene i se cere să permită majorarea cantitativă a acestui tip de tehnică, iar aceasta îi oferă Kievului posibilităţi pentru negocieri cu Moscova.
Vara aceasta, Curtea Constituţională a Ucrainei i-a redat parlamentului dreptul de a denunţa acordurile internaţionale. Opoziţia ucraineană şi-a declarat ferm intenţia de a anula acordurile de la Harkov, în condiţiile în care doar Rusia câştigat din semnarea lor, consolidându-şi prezenţa la Marea Neagră, în timp ce partea ucraineană a pierdut: în pofida reducerii de 100 dolari pe mia de metri cubi prevăzută în acorduri, preţul la gaz se majorează constant.
de Razvan Iorga | oct. 4, 2012 | Federatia Rusa, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Seful diplomatiei romane, Titus Corlatean, a declarat joi, intr-o conferinta de presa, ca subiectul Tezaurului depozitat in Rusia in Primul Razboi Mondial prezinta o importanta deosebita pentru Romania si ramane o prioritate pentru MAE. „Noi am luat nota cu mare atentie si interes de textul si amendamentul respectiv care a fost adoptat de APCE, pentru ca aceste texte vin in intampinarea demersurilor pe care partea romana le face pe un subiect care prezinta o importanta deosebita si de natura istorica, si de natura simbolica, pentru Romania. Va ramane o prioritate pentru noi”, a declarat Corlatean.De asemenea, el a aratat ca MAE face demersuri in primul rand pentru reluarea activitatii comisiei mixte de istorici romano-ruse, care „a fost inghetata de mai multa vreme”. „Este un subiect care ne intereseaza in mod direct, ne preocupa si, prin intermediul structurii special constituite, acelei comisii mixte existente in baza Tratatului politic bilateral incheiat cu Federatia Rusa, facem demersuri pentru in primul rand reluarea activitatii acestei comisii care din pacate a fost inghetata timp de mai multa vreme”, a spus Corlatean. De asemenea, MAE precizeaza ca discutiile bilaterale privind problematica Tezaurului Romaniei se poarta in cadrul Comisiei comune romano-ruse pentru studierea problemelor izvorate din istoria relatiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului, constituita in baza Declaratiei comune a ministrilor Afacerilor Externe semnata la 4 iulie 2003. Potrivit Declaratiei Comune a ministrilor Afacerilor Externe, Comisia este de interes public, fiind alcatuita din istorici si din specialisti in diverse domenii. in vederea atingerii obiectivului Comisiei, membrii sai studiaza, din perspectiva istorica, relatiile romano-ruse, cercetand si examinand fapte si documente relevante in acest scop. Din 2004 pana in prezent s-au desfasurat trei intalniri ale Comisiei, la Bucuresti (octombrie 2004) si la Moscova (iunie 2005 si aprilie 2006), mai precizeaza MAE.
Amenintari catre Chisinau
In contextul acestei chestiuni discutate la APCR, postul de radio „Vocea Rusiei” publica doua declaratii ale unor oficiali rusi, in care acestia avertizeaza dur parlamentarii din Republica Moldova ca „se joaca cu focul” daca mai sustin Romania in demersurile de recuperare a tezaurului de la Moscova. Recent, deputatii din cadrul coalitiei parlamentare moldovenesti Alianta pentru Integrarea Europeana au solicitat Rusiei sa returneze Romaniei cele 93 de tone de aur trimise la Moscova in 1916. Cererea l-a deranjat pe seful Centrului de Istorie a Razboaielor si Geopolitica din cadrul Institutului de Istorie Generala de la Moscova, Mihail Miagkov, care se arata nedumerit ca deputatii moldoveni au devenit, deodata, „avocatii voluntari” ai Romaniei. „In general, orice fapt istoric trebuie examinat in context. Ce ar fi ca Rusia sa ceara despagubiri in bani de la Franta pentru ceea ce a facut Napoleon in Moscova in anul 1812? Ar fi cel putin hilar. Insa aceasta cerere ar fi mai intemeiata decat pretentiile Moldovei fata de Rusia”, a declarat Miagkov pentru Vocea Rusiei. De asemenea, MAE rus are o varianta proprie privind tezaurul. „Nu este pentru prima data cand parlamentarii romani incearca sa internationalizeze o tema care si-a pierdut de mult timp actualitatea”, a spus in acest sens Aleksandr Lukasevici, purtatorul de cuvant al MAE rus. Moscova considera ca problema legata de Tezaur a fost de mult timp reglementata pe seama decontului reciproc. Moscova nu a incasat de la Bucuresti despagubiri in valoare de 300 de milioane de dolari. Romania, care a luptat de partea Germaniei hitleriste, trebuia sa plateasca acesti bani in conformitate cu Tratatul de Pace de la Paris.
de Razvan Iorga | oct. 4, 2012 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Presedintele belarus, Alexandr Lukasenko, a afirmat joi ca va initia o posibila revenire a Georgiei in cadrul Comunitatii Statelor Independente (CSI), relateaza agentia Xinhua. ”Daca Minskul va fi ales ca loc de reuniune anul viitor, eu voi initia revenirea Georgiei in Comunitatea Statelor Independente”, a declarat Lukasenko la radio-televiziunea Mir. ”Belarus va actiona in acest domeniu. Nu trebuie sa pierdem Georgia”, a subliniat presedintele belarus. Presedintele georgian, Mihail Saakasvili, a anuntat retragerea Georgiei din CSI imediat dupa conflictul armat ruso-georgian din august 2008. Tot joi, Bidzina Ivanisvili, viitorul premier al Georgiei, a anuntat ca Washingtonul va fi prima sa destinatie straina, intr-un interviu acordat ziarului polonez Rzeczpospolita. „Imediat dupa alegerile din Statele Unite, voi efectua la Washington prima mea vizita externa”, a declarat liderul coalitiei Visul Georgian, care a invins in alegeri Miscarea Nationala Unita a presedintelui Mihail Saakasvili. „Cei doi candidati americani sunt acceptabili pentru noi. imi va face placere sa colaborez cu oricine va castiga”, a spus el. Ivanisvili a explicat ca aderarea Georgiei la NATO si UE vor fi obiectivele strategice ale viitorului guvern, dar si normalizarea relatiilor cu Rusia, dupa razboiul din 2008. „Strategia Georgiei nu se va schimba. Dorim sa aderam la NATO si UE, dar vrem sa avem si relatii normale cu Rusia”, a spus el.
de Anatol Terzi | oct. 4, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Intelligence, Știri, Uncategorized @ro
Autorităţile americane au arestat opt din 11 imigranţi ruşi acuzaţi de export ilegal al unor componente electronice semiconductoare de ordin micrometric din SUA în Rusia pentru nevoile armatei şi serviciilor de informaţii.
Biroul procurorului din Brooklyn a pus sub acuzare miercuri 11 presupuşi spioni ruşi, suspectaţi de export ilegal de tehnologie militară către Rusia, se menţionează pe site-ul FBI. Principala figură dintre cei arestaţi este omul de afaceri Aleksandr Fişcenko (46 de ani), proprietarul şi directorul executiv al unor companii americane şi ruseşti implicate în această afacere cu iz de spionaj. Acesta este originar din Rusia şi deţine din 2003 cetăţenia americană. Trei persoane din această reţea nu au putut fi arestate pentru că la ora actuală se află pe teritoriul Federaţiei Ruse, scrie prsa americană.
Reţeaua lui Fişcenko
În 1998, Fişcenko, care trăia de ceva vreme în Statele Unite, a înfiinţat compania Arc Electronics Inc., cu sediul în Texas, specializată în exportul de tehnologii şi componente din domeniul microelectronicii în Rusia. Din 2002 şi până în prezent, valoarea totală a mărfurilor exportate s-a ridicat la aproximativ 50 de milioane de dolari, transmite Agerpres. Pe lângă Arc Electronics Inc., Fişcenko mai deţine firma Apex System, cu sediul la Moscova, certificată ca furnizor de echipamente militare pentru guvernul rus, de faptul pentru Ministerul rus al Apărării.
Din octombrie 2008 şi până la ora actuală, conform datelor anchetei FBI, Fişcenko şi asistenţii săi au livrat prin intermediul celor două companii în Rusia „tehnologii avansate din domeniul microeletronicii” evitând licenţele necesare în SUA. Furnizorilor săi americani, Fişcenko le spunea că se ocupă de fabricarea diferitelor articole de natură civilă. Pe site-ul Arc Electronics Inc. se menţionează că societatea se ocupă de producerea semafoarelor şi a unor echipamente de iluminat şi de securitate în trafic. În realitate, această firmă nu producea nimic, ci se ocupa doar de export.
Rachete ruseşti cu microprocesoare americane
Printre componentele de electronică, presupuşii spioni ruşi au furnizat serviciilor de informaţii de la Moscova microprocesoare, microcontrolere, cip-uri SRAM (un tip de memorie semiconductoare) etc. Astfel de componente sunt folosite de armată, inclusiv la sistemele radar, precum şi la sistemele de direcţionare a rachetelor. Rusia nu produce pe teritoriul său o mare parte din componentele furnizate de Fişcenko şi asociaţii său, menţionează FBI. De altfel, materialele anchetei conţin concluzii ale unor experţi, potrivit cărora rachetele antinavale ruseşti şi avioanele de vânătoare MiG-35 au încorporate cip-uri şi microprocesoare similare sau identice cu cele dezvoltate de SUA.
Autorităţile ruse nu au făcut nicio declaraţie oficială cu privire la această afacere, iar diplomaţia rusă nu se grăbeşte să confirme cetăţenia rusă în cazul mai multor dintre cei 11 presupuşi agenţi.
