de Anatol Terzi | sept. 30, 2011 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Tratatul de aderare a Croaţiei la Uniunea Europeană va fi semnat la 19 decembrie la Varşovia, a semnalat joi purtătorul de cuvânt al preşedinţiei poloneze a UE, Konrad Niklewicz. ‘Trimitem ţărilor şi instituţiilor UE invitaţii la ceremonia semnării tratatului, la 19 decembrie, la Varşovia’, a declarat Konrad Niklewicz, pentru AFP, preluata de Agerpres. La 17 septembrie, premierul polonez Donald Tusk, a cărui ţară exercită preşedinţia semestrială prin rotaţie a UE, i-a remis omologului său croat, Jadranka Kosor, proiectul Tratatului de aderare a Croaţiei la blocul european. Croaţia a încheiat la 30 iunie negocierile de aderare începute în 2005 şi urmează să devină membru al Uniunii la 1 iulie 2013, fiind a doua fostă republică iugoslavă care se integrează în UE, după Slovenia, membru al UE din 2004. Înainte de semnare, textul tratatului de aderare mai trebuie să fie aprobat de Parlamentul European. La mijlocul lunii septembrie, premierul croat, Jadranka Kosor, a primit din partea omologului polonez, Donald Tusk, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială prin rotaţie a Uniunii Europene, proiectul tratatului de aderare a Croaţiei la blocul comunitar european. ‘Astăzi, când mulţi oameni politici pun la îndoială viitorul UE, intrarea Croaţiei este o adevărată injecţie de optimism menită să redea încrederea în acest viitor’, a declarat Tusk într-o conferinţă de presă la Zagreb. ‘Uniunea Europeană are sens’, a ţinut să adauge Tusk. El a dat totodată asigurări că ‘marile eforturi desfăşurate de guvernul croat vor da roade în viitor’. ‘Vă spun acest lucru ca polonez care a avut de câştigat de-a lungul anilor, la fel ca toţi compatrioţii mei, din faptul că Polonia a devenit membră a Europei unite’, a menţionat şeful guvernului polonez. ‘Este un moment istoric şi de bucurie’, a afirmat la rândul său Jadranka Kosor, subliniind că ţara sa ‘a făcut sâmbătă un pas uriaş spre UE’. ‘Încheierea negocierilor de aderare demonstrează că s-au făcut reforme şi că ele au dat rezultate. Ne-am îndeplinit obiectivul strategic’ – a declarat premierul croat. Croaţia a încheiat la 30 iunie negocierile de aderare începute în 2005 şi se prevede să devină membră de la 1 iulie 2013, fiind a doua fostă republică iugoslavă care se integrează în UE, după Slovenia, în 2004. Textul tratatului este redactat în engleză şi urmează să fie tradus înainte de semnare în croată şi în celelalte limbi oficiale ale UE. Înainte să fie semnat, mai trebuie aprobat de Parlamentul European, ceea ce este de aşteptat să se întâmple la începutul lui decembrie.
de Vitalie Goncearov | sept. 28, 2011 | Balcani, Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Ministrul rus de Externe, Lavrov, l-a avertizat pe omologul sau roman Baconschi
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a cerut ieri încă o dată, în faţa Adunării Generale a ONU, „garanţii legale solide” privind proiectul scutului antirachetă american care urmează să fie amplasat în Europa, relatează mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Desfăşurarea de elemente de apărare antirachetă strategică în diferite locuri din lume alterează configuraţia globală a securităţii internaţionale”, a subliniat ministrul rus. „Nu este suficient să se facă declaraţii despre faptul că sporirea capacităţilor de apărare antirachetă nu va sabota bazele stabilităţii strategice. Problema este mult mai serioasă”, a adăugat Lavrov. „Noi avem nevoie de garanţii legale serioase asupra faptului că potenţialul apărării antirachetă va fi cu adevărat adecvat obiectivelor declarate şi nu va afecta echilibrele mondiale şi regionale”, a continuat el. „Acest lucru este adevărat atât pentru Europa, cât şi pentru regiunea Asia-Pacific, unde apărarea antirachetă balistică devine un factor care afectează mediul strategic”, a subliniat şeful diplomaţiei ruse.
Garanţii legale
Preşedintele rus Dmitri Medvedev a cerut deja, în iunie 2011, „garanţii legale” asupra faptului că viitorul scut antirachetă american şi al NATO nu este îndreptat împotriva Rusiei. De asemenea, Lavrov a făcut un apel către „toate statele care deţin o capacitate nucleară” să se alăture eforturilor americano-ruse în domeniul reducerii arsenalelor nucleare. Progrese în acest domeniu nu sunt posibile „decât pe o bază multilaterală”, a apreciat Lavrov.
NATO şi Statele Unite vor să desfăşoare un sistem de interceptare a rachetelor împotriva ameninţării, pe care o consideră în creştere, a unor tiruri cu rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune lansate din Orientul Mijlociu, mai ales din Iran.
SUA si Rusia nu au ajuns la compromis pe scut
Desi a fost deja semnat acordul privind amplasarea elementelor scutului antiracheta in Romania, Rusia nu gaseste calea de compromis cu SUA.Viceministrul rus al Apararii, Anatoli Antonov, a declarat ca nu s-au inregistrat progrese in discutiile Rusia-SUA pe tema scutului antiracheta in Europa, potrivit RIA Novosti. “Nu s-au luat decizii importante. Partenerii americani continua sa-si implementeze planurile de a dezvolta segmentul european al scutului american antiracheta”, a spus el. Antonov a declarat ca ideea potrivit careia este dezvoltat “un scut antiracheta NATO” este gresita. “Este un nonsens. De fapt americanii isi implemenetaza propriile planuri in Europa si, din pacate, aceste planuri sunt implementate intr-un ritm care depaseste discutiile dintre Rusia, NATO si SUA”, a subliniat el. Rusia este dispusa la compromis, dar in limitele ratiunii, a declarat oficialul. Rusia se opune desfasurarii elementelor antiracheta langa granitele ei, spunand ca ele ar fi o amenintare pentru Rusia. NATO spune ca are nevoie de scut, ce ar urma sa fie desfasurat in Mediterana, Polonia, Romania si Turcia, pentru a contracara potentiala amenintare a unor atacuri cu rachete din Iran. Rusia si NATO au convenit sa coopereze pe scutul european in noiembrie 2010. NATO insista ca ar trebui sa fie doua sisteme independente care sa faca schimb de informatii, in timp ce Rusia vrea un sistem comun cu o interoperabilitate ampla.
Scutul antiracheta. Pozitia Moscovei ramane neschimbata
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, i-a spus clar omologului său român, Teodor Baconschi, la întâlnirea de la New York, că poziţia Moscovei în privinţa scutului antirachetă rămâne neschimbată, a declarat luni o sursă din cadrul delegaţiei ruse la Adunarea Generală a ONU. “Poziţia Rusiei în privinţa apărării antirachetă în general şi a amplasării unor elemente ale scutului antirachetă american în România, în special, rămâne neschimbată. Serghei Lavrov i-a spus clar acest lucru omologului său român în cadrul întâlnirii de la New York cu ocazia celei de-a 66-a sesiuni a Adunării Generale a ONU”, a declarat sursa citată de presa rusă, preluată de Mediafax. Presa rusă anunţase anterior că în cadrul întâlnirii lor, cei doi miniştri nu au discutat decât despre cooperarea economică, culturală şi comercială dintre ţările lor, fără să abordeze problema scutului antirachetă din Europa. KARADENIZ PRESS reaminteşte că Teodor Baconschi a avut miercuri, la New York, o întrevedere bilaterală cu ministrul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov. Ministrul român de externe a subliniat evoluţiile promiţătoare din domeniul cooperării economice şi dorinţa părţii române pentru reflectarea acestor evoluţii cu mai mare pregnanţă în plan politic. “Dacă ar fi să definim relaţiile noastre în acest stadiu, ele sunt pragmatice şi eficiente. Noi sperăm să le transformăm într-un dialog politic consistent şi deschis, în spirit european”, a declarat Teodor Baconschi. Şeful diplomaţiei române şi-a exprimat satisfacţia pentru interesul investitorilor ruşi privind oportunităţile oferite de piaţă românească subliniind deschiderea părţii române pentru această prezenţă investiţională.
Ministrul Baconschi a relevat perspectiva promiţătoare a cele de-a 10-a sesiuni a Comisiei Economice Mixte România – Rusia, care va avea loc între 3-4 octombrie 2011 la Moscova şi a solicitat părţii ruse ca acest eveniment să se încheie cu rezultate cât mai consistente. Baconschi şi Serghei Lavrov au subliniat importanţa continuării consultărilor sistematice între ministerele Afacerilor Externe de la Moscova şi Bucureşti în domenii precum agenda regională, securitatea europeană sau provocările la nivel global. Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a participat miercuri, 21 septembrie 2011, la deschiderea dezbaterilor generale ale celei de-a 66-a sesiuni a Adunării Generale Organizaţiei Naţiunilor Unite, care se reuneşte anul acesta în jurul tematicii “Rolul medierii în rezolvarea paşnică a conflictelor”.
Bogdan Aurescu: Sistemul de la Deveselu are un caracter strict defensiv
Sistemul care va fi instalat în baza de la Deveselu are caracterul strict defensiv ;i nu poate fi folosit, potrivit prevederilor Acordului semnat recent între România şi SUA, decât în scopuri de legitimă apărare, în acord cu prevederile Cartei ONU, a declarat Bogdan Aurescu. Secretarul de stat a participat, în perioada 20-21 septembrie 2011, la conferinţa „Ballistic Missile Defense and European Security”, organizată de Centrul European pentru Studii de Securitate „George C. Marshall” la Garmisch-Partenkirchen, în Germania. Bogdan Aurescu a fost invitat să susţină o intervenţie în cadrul panelului „Perspectives of NATO members: Germany, Poland and Romania”. Demnitarul român a evidenţiat în prezentarea sa implicaţiile pe care le are pentru ţara noastră şi pentru regiune dezvoltarea de către SUA a sistemului de apărare antirachetă în Europa, apreciind că acesta va contribui, ca parte componentă a viitoarei capacităţi de apărare antirachetă a NATO, la un nivel crescut de securitate pentru întregul continent european. Prezentarea a avut loc într-un context special, determinat de foarte recenta semnare la Washington, la 13 septembrie 2011, de către ministrul român de externe, Teodor Baconschi şi secretarul de stat american, Hillary Clinton a Acordului privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România, în cadrul vizitei Preşedintelui României în Statele Unite. Secretarul de stat Aurescu a subliniat că „Acordul reprezintă primul astfel de instrument juridic negociat în întregime şi semnat în cadrulproiectului american de abordare adaptivă în etape a apărării antirachetă în Europa (European Phased Adaptive Approach to Missile Defense), lansat de Preşedintele Obama în septembrie 2009”. A arătat de asemenea, că „decizia României de a găzdui unele componente ale sistemului de apărare antirachetă exprimă angajamentul constant al ţării noastre pentru principiile indivizibilităţii securităţii şi solidarităţii aliate”. A accentuat, totodată, caracterul strict defensiv al sistemului care va fi instalat în baza de la Deveselu, arătând că acesta nu poate fi folosit, potrivit prevederilor Acordului semnat recent între România şi SUA, decât în scopuri de legitimă apărare, în acord cu prevederile Cartei ONU.
Scutul antiracheta – securitate pentru toti aliatii
De asemenea, demnitarul român a apreciat că „dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă nu răspunde numai preocupărilor de securitate ale României şi SUA, ci ale tuturor membrilor NATO, precum şi ale partenerilor Alianţei din întreaga lume. Pe scurt, apărarea antirachetă va face din lumea noastră un loc mai sigur.” Participarea secretarului de stat Bogdan Aurescu a prilejuit prezentarea în prezenţa unui auditoriu format din oficiali de rang înalt, a viziunii României privind perspectivele dezvoltării capacităţii de apărare antirachetă a NATO. A fost subliniat, în context, interesul ţării noastre pentru evoluţii semnificative în domeniul apărării antirachetă la Summit-ul NATO de la Chicago din mai 2012. Centrul European pentru Studii de Securitate „George C. Marshall” reuneşte, anual, absolvenţii programelor de pregătire care deţin responsabilităţi înalte în statele din care provin (miniştri şi secretari de stat, şefi ai apărării, ambasadori sau membri ai parlamentelor naţionale), într-o conferinţă având ca temă aspecte de mare interes pentru securitatea europeană (Distinguished Alumni Conference). În anul 2011, conferinţa a fost focalizată pe tematica apărării antirachetă şi impactul acesteia asupra securităţii continentului european, fiind invitaţi să participe oficiali de rang înalt din 19 state europene şi din SUA.
de Marcu Viadi | sept. 28, 2011 | Balcani, Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, Uncategorized @ro
Extremistii sarbi au atacat fortele KFOR
Ministerul rus de Externe şi-a exprimat miercuri preocuparea în legătură cu „violenţele” KFOR comise împotriva etnicilor sârbi din Kosovo, după incidentele soldate cu rănirea a zece persoane, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Suntem îngrijoraţi în special în legătură cu violenţa folosită de KFOR împotriva populaţiei sârbe, în special în legătură cu informaţiile despre focuri de armă trase spre ambulanţe care transportau răniţi sârbi”, anunţă Ministerul rus de Externe. „Cerem încă o dată forţelor internaţionale, în special trupelor KFOR şi misiunii UE, să respecte principiul neutralităţii”, continuă diplomaţia rusă.
Milan Jakovljevici, directorul spitalului Kosovska Mitroviţa, principala localitate din nordul Kosovo, a declarat că şase sârbi răniţi de gloanţe au fost spitalizaţi în instituţia pe care o reprezintă. Pe de altă parte, patru militari din cadrul Forţei NATO în Kosovo (KFOR) au fost răniţi, dintre care unul grav, de o bombă artizanală, în nordul Kosovo, a anunţat marţi KFOR.
Negocieri suspendate
Autoritatile de la Belgrad au suspendat marti negocierile cu Pristina, desfasurate sub patronajul Uniunii Europene, pentru a protesta fata de folosirea de catre forta NATO, KFOR, de gloante de cauciuc impotriva sarbilor care ridicasera baricade in apropierea granitei administrative dintre Kosovo si Serbia. “Deocamdata, prioritatea este situatia la punctele de trecere a frontierei, iar pentru noi nu exista alt subiect”, a declarat negociatorul sef sarb, Borko Stefanovici, citat de DPA. “Cred ca, in aceasta situatie, este nerealist sa discuti despre energie, telecomunicatii si initiative regionale”, a adaugat el la Bruxelles, unde s-a intalnit cu mediatorul UE Robert Cooper si cu reprezentantul SUA Philip Reeker. A saptea runda de negocieri, lansate in martie, intre Serbia si Kosovo, pentru a rezolva probleme legate de secesiunea Kosovo, urma sa aiba loc fara ca pe agenda sa figureze punctele disputate de la frontiera. UE a afirmat ca progresul in aceste discutii este crucial pentru ca Serbia sa fie recunoscuta oficial ca stat candidat la UE anul acesta. Negocierile au fost intrerupte deja in iulie, cand Serbia a refuzat sa ridica un embargo comercial de facto asupra bunurilor kosovare. Aceasta decizie a dus la o escaladare a tensiunilor, ce au degenerat in violente cand Pristina a incercat sa preia controlul asupra unor puncte de trecere a frontierei din nordul teritoriului, una dintre putinele zone cu populatie majoritar sarba. Marti, cel putin sapte sarbi si patru soldati ai NATO au fost raniti in ciocnirile de la un punct controversat de trecere a frontierei. Soldatii KFOR au folosit gloante de cauciuc si gaze lacrimogene pentru a dispersa o multime care se stransese pentru a protesta fata de indepartarea unei baricade ridicate de sarbi pe un drum ingust, la 150 de metri de postul de frontiera Jarinje.
Fortele EULEX, atacate
Doua vehicule EULEX au fost atacate, dupa ce KFOR a folosit, marti, gloante de cauciuc impotriva sarbilor care ridicasera baricade in apropierea granitei administrative dintre Kosovo si Serbia, relateaza cotidianul Blic, preluat de Focus News. Vehiculele EULEX au fost avariate. Cotidianul mai scrie ca ministrul pentru Kosovo din Guvernul sarb, Goran Bogdanovici, a plecat spre nordul Kosovo, unde situatia ramane extrem de tensionata. inainte de a pleca de la Belgrad, ministrul a spus ca este inacceptabil ca cetateni neinarmati sa fie alungati cu ajutorul armelor de foc. Incidentul ar fi putut fi evitat, crede ministrul, daca reprezentantii KFOR ar fi acceptat oferta de dialog a oficialilor sarbi.
Jandarmii si politistii romani se retrag din Kosovo
Anterior, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) de la Bucuresti a decis retragerea celor 178 de jandarmi şi poliţişti români prezenţi în misiunea din Kosovo. Retragerea acestora se va face, potrivit unui comunicat al CSAT, “în urma încheierii turului de serviciu”, programat pentru luna decembrie 2011. Detaliile acţiunii de retragere vor fi stabilite în coordonare cu partenerii europeni. Jandarmeria Română desfăşoară misiuni de menţinere a păcii în Kosovo de la 22 februarie 2002, în urma solicitării Organizaţiei Naţiunilor Unite, adresată României şi aprobată de parlament. În provincia Kosovo se află în misiune 115 jandarmi şi 60 de poliţişti români. Detaşamentul de Misiuni Internaţionale al Jandarmeriei Române dislocat în această provincie execută misiuni şi se subordonează operaţional Uniunii Europene, în cadrul misiunii EULEX Kosovo. În cursul anului 2010, jandarmii români au participat la aproximativ 2.100 misiuni, în special de control al mulţimilor, operaţiuni speciale tip S.W.A.T., securitate statică la obiective cu risc ridicat, escortarea personalului internaţional, protecţia apropiată, monitorizare şi patrulare în medii cu potenţial degenerativ în conflicte interetnice. Poliţiştii români prezenţi în teatrul de operaţii ajută, de asemenea, la îndeplinirea mandatului EULEX, aceştia fiind implicaţi în special, în misiuni de monitorizare şi îndrumare.
Vizita oficiala
In perioada 20 – 23 septembrie, secretarul de stat, şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, chestor de poliţie Ioan Dascălu, a efectuat o vizită de lucru în teatrul de operaţiuni din Kosovo. Cu ocazia vizitei, secretarul de stat a avut o întrevedere de lucru cu şeful Misiunii Europene de Poliţie şi Justiţie (EULEX) în Kosovo, Xavier Bout de Marnhac, în cadrul căreia au fost abordate aspecte legate de activitatea contingentului român de poliţie şi jandarmi din provincie. Totodată, a fost făcută o evaluare a riscurilor de securitate privind participarea la misiunile de monitorizare şi îndrumare a poliţiştilor şi jandarmilor români din Kosovo, sens în care au fost vizitate „punctele fierbinţi” de desfăşurare a misiunilor membrilor contingentului român din Kosovo. În cadrul întâlnirii au fost discutate şi aspecte legate de perspectiva prelungirii mandatului EULEX în Kosovo după iunie 2012. De asemenea, şeful Misiunii Europene de Poliţie şi Justiţie a subliniat profesionalismul poliţiştilor şi jandarmilor români aflaţi în misiune în provincia Kosovo, apreciind în mod deosebit contribuţia acestora la îndeplinirea mandatului EULEX în provincie. Secretarul de stat, chestor de poliţie Ioan Dascălu, a mai avut întâlniri cu Gabrielle Sbano, şeful Departamentului de Poliţie Executivă din cadrul EULEX şi Kean Steen Sroeder, reprezentantul Capacităţii de Planificare şi Conducere a Operaţiunilor Civile ale UE în Kosovo.
de Razvan Iorga | sept. 28, 2011 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Autoritatile de la Belgrad au suspendat marti negocierile cu Pristina, desfasurate sub patronajul Uniunii Europene, pentru a protesta fata de folosirea de catre forta NATO, KFOR, de gloante de cauciuc impotriva sarbilor care ridicasera baricade in apropierea granitei administrative dintre Kosovo si Serbia. „Deocamdata, prioritatea este situatia la punctele de trecere a frontierei, iar pentru noi nu exista alt subiect”, a declarat negociatorul sef sarb, Borko Stefanovici, citat de DPA. „Cred ca, in aceasta situatie, este nerealist sa discuti despre energie, telecomunicatii si initiative regionale”, a adaugat el la Bruxelles, unde s-a intalnit cu mediatorul UE Robert Cooper si cu reprezentantul SUA Philip Reeker. A saptea runda de negocieri, lansate in martie, intre Serbia si Kosovo, pentru a rezolva probleme legate de secesiunea Kosovo, urma sa aiba loc fara ca pe agenda sa figureze punctele disputate de la frontiera. UE a afirmat ca progresul in aceste discutii este crucial pentru ca Serbia sa fie recunoscuta oficial ca stat candidat la UE anul acesta. Negocierile au fost intrerupte deja in iulie, cand Serbia a refuzat sa ridica un embargo comercial de facto asupra bunurilor kosovare. Aceasta decizie a dus la o escaladare a tensiunilor, ce au degenerat in violente cand Pristina a incercat sa preia controlul asupra unor puncte de trecere a frontierei din nordul teritoriului, una dintre putinele zone cu populatie majoritar sarba. Marti, cel putin sapte sarbi si patru soldati ai NATO au fost raniti in ciocnirile de la un punct controversat de trecere a frontierei. Soldatii KFOR au folosit gloante de cauciuc si gaze lacrimogene pentru a dispersa o multime care se stransese pentru a protesta fata de indepartarea unei baricade ridicate de sarbi pe un drum ingust, la 150 de metri de postul de frontiera Jarinje.
Fortele EULEX, atacate
Doua vehicule EULEX au fost atacate, dupa ce KFOR a folosit, marti, gloante de cauciuc impotriva sarbilor care ridicasera baricade in apropierea granitei administrative dintre Kosovo si Serbia, relateaza cotidianul Blic, preluat de Focus News. Vehiculele EULEX au fost avariate. Cotidianul mai scrie ca ministrul pentru Kosovo din Guvernul sarb, Goran Bogdanovici, a plecat spre nordul Kosovo, unde situatia ramane extrem de tensionata. inainte de a pleca de la Belgrad, ministrul a spus ca este inacceptabil ca cetateni neinarmati sa fie alungati cu ajutorul armelor de foc. Incidentul ar fi putut fi evitat, crede ministrul, daca reprezentantii KFOR ar fi acceptat oferta de dialog a oficialilor sarbi.
de Anatol Terzi | sept. 27, 2011 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Peste 100 de persoane au fost reţinute în noaptea de luni spre marţi după ce în mai multe oraşe din Bulgaria au fost organizate acţiuni de protest împotriva romilor. Furia protestatarilor a fost provocată de un incident interetnic din satul Katuniţa, regiunea Plovdiv. Aproximativ 1.500 de persoane au defilat pe străzile capitalei Sofiei, scandând lozinci rasiste şi xenofobe. O parte dintre protestatari au încercat să ajungă la moscheea Bania Başî din centrul Sofiei, dar încercarea lor a fost respinsă de poliţiştii care au folosit bastoane. După ce nu au putut să vandalizeze moscheea, extremiştii au spart vitrinele câtorva magazine din strada principală comercială a Sofiei, transmite Agerpres. Confruntări violente între protestatari şi poliţişti au avut loc şi în oraşele Plovdiv şi Varna, unde au fost reţinute 47 şi respectiv 20 de persoane. La Varna protestatarii au încercat să patrundă într-un cartier locuit de romi, dar şi această încercare a fost neutralizată de poliţie. Printre cei reţinuţi la Varna s-a aflat şi vicepreşedinte al partidului naţionalist VMRO care este candidat pentru postul de primar al oraşului la alegerile programate pentru 23 octombrie. Secretarul general al poliţiei bulgare, Kalin Gheorghiev, a declarat că situaţia în întreaga ţară este sub control. Gheorghiev a spus că în unele oraşe protestele care au început paşnic au devenit violente. El a subliniat că nu poate fi vorba de revolte, ci de diferite incidente violente mai mici. Oficialul a spus că în incidentele din noaptea trecută au fost răniţi uşor doi poliţişti şi doi cetăţeni. Tensiunea interetnică este provocată de un incident de vineri seară, când Anghel Petrov, un tânăr bulgar din satul Katuniţa, regiunea Plovdiv (sudul Bulgariei), a murit strivit de un microbuz plin de romi. Tatăl şi prietenii victimei susţin că Anghel nu a fost ucis din culpă, ci călcat cu intenţie de şoferul care a fugit de la faţa locului, dar a fost reţinut sâmbătă seară, la aproximativ 24 de ore după accident. Indivizii aflaţi în microbuz se întorceau de la o vizită în casa lui Kiril Raşkov, zis regele Kiro, care pretinde că este liderul romilor din întreaga Bulgarie. În cele două zile de după incident, localnicii din sat au organizat acţiuni de protest, insistând ca Raşkov să fie obligat să părăsească satul. Sâmbătă, la Katuniţa, au ajuns suporterii a două echipe de fotbal din Plovdiv care au reuşit să incendieze patru din casele familiei lui Raşkov. În timpul protestelor din sat, un alt tânăr a decedat, de această dată din cauza unui stop cardiac, iar cinci persoane au fost rănite. Situaţia la Katuniţa s-a liniştit duminică, dar acţiunile de protest s-au mutat în oraşele mari.
de Anatol Terzi | sept. 27, 2011 | Balcani, Info Militar, România, Știri, Uncategorized @ro
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a decis retragerea celor 178 de jandarmi şi poliţişti români prezenţi în misiunea din Kosovo, se arată într-un comunicat al Preyidenţiei. Retragerea acestora se va face, potrivit unui comunicat al CSAT, „în urma încheierii turului de serviciu”, programat pentru luna decembrie. Detaliile acţiunii de retragere vor fi stabilite în coordonare cu partenerii europeni. Jandarmeria Română desfăşoară misiuni de menţinere a păcii în Kosovo de la 22 februarie 2002, în urma solicitării Organizaţiei Naţiunilor Unite, adresată României şi aprobată de parlament. În provincia Kosovo se află în misiune 115 jandarmi şi 60 de poliţişti români. Detaşamentul de Misiuni Internaţionale al Jandarmeriei Române dislocat în această provincie execută misiuni şi se subordonează operaţional Uniunii Europene, în cadrul misiunii EULEX Kosovo. În cursul anului 2010, jandarmii români au participat la aproximativ 2.100 misiuni, în special de control al mulţimilor, operaţiuni speciale tip S.W.A.T., securitate statică la obiective cu risc ridicat, escortarea personalului internaţional, protecţia apropiată, monitorizare şi patrulare în medii cu potenţial degenerativ în conflicte interetnice. Poliţiştii români prezenţi în teatrul de operaţii ajută, de asemenea, la îndeplinirea mandatului EULEX, aceştia fiind implicaţi în special, în misiuni de monitorizare şi îndrumare. In perioada 20 – 23 septembrie, secretarul de stat, şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, chestor de poliţie Ioan Dascălu, a efectuat o vizită de lucru în teatrul de operaţiuni din Kosovo. Cu ocazia vizitei, secretarul de stat a avut o întrevedere de lucru cu şeful Misiunii Europene de Poliţie şi Justiţie (EULEX) în Kosovo, Xavier Bout de Marnhac, în cadrul căreia au fost abordate aspecte legate de activitatea contingentului român de poliţie şi jandarmi din provincie. Totodată, a fost făcută o evaluare a riscurilor de securitate privind participarea la misiunile de monitorizare şi îndrumare a poliţiştilor şi jandarmilor români din Kosovo, sens în care au fost vizitate „punctele fierbinţi” de desfăşurare a misiunilor membrilor contingentului român din Kosovo. În cadrul întâlnirii au fost discutate şi aspecte legate de perspectiva prelungirii mandatului EULEX în Kosovo după iunie 2012. De asemenea, şeful Misiunii Europene de Poliţie şi Justiţie a subliniat profesionalismul poliţiştilor şi jandarmilor români aflaţi în misiune în provincia Kosovo, apreciind în mod deosebit contribuţia acestora la îndeplinirea mandatului EULEX în provincie. Secretarul de stat, chestor de poliţie Ioan Dascălu, a mai avut întâlniri cu Gabrielle Sbano, şeful Departamentului de Poliţie Executivă din cadrul EULEX şi Kean Steen Sroeder, reprezentantul Capacităţii de Planificare şi Conducere a Operaţiunilor Civile ale UE în Kosovo.
