Grecia, din nou in strada

Grecia, din nou in strada

grecia proetsteGrecii sunt chemaţi miercuri să manifesteze împotriva măsurilor de austeritate impuse de creditorii ţării, care au amânat pentru jumătatea lunii noiembrie decizia privind plata unui ajutor internaţional vital pentru Atena, cerându-i să accelereze eforturile de reducere a deficitului bugetar. În timp ce incertitudinile din jurul planului de salvare a ţării cresc, iar perspectiva unei contribuţii mai mari decât a fost prevăzută din partea băncilor particulare se manifestă din ce în ce mai pregnant, protestele de miercuri, zi de grevă în sectorul public, vor permite să se afle pulsul social al ţării. Dar mai ales să se observe dacă grecii vor continua să accepte măsurile radicale impuse pentru a corecta anii de gestionarea defectuoasă şi supraîndatorare. În ultimii doi ani, au avut loc mai multe greve însoţite de manifestaţii puternice, marcate adeseori de incidente violente. Dar de la întoarcerea din vacanţă nu a avut loc niciun protest, transmite Agerpres. Cu toate acestea, dacă este să se judece după mobilizarea poliţiei, manifestaţia de miercuri trebuie să fie importantă, deoarece 5.000 de poliţişti urmează să fie trimişi la Atena. Se va manifesta la apelul sindicatului public, ADEDY, dar şi al sindicatului din sectorul privat, GSEE, care coordonează angajaţii din organismele publice vizate de recentele măsuri de austeritate anunţate de guvern. Circa 30.000 de salariaţi din acest sector trebuie trimişi în şomaj tehnic, iar salariile lor reduse cu 40 la sută până la sfârşitul anului, pe o perioadă de un an. După care probabil vor fi concediaţi. Până în 2015, perioadă în care nu înlocuieşte decât un angajat la zece pensionaţi din sectorul public, guvernul intenţionează să diminueze cu 150.000 numărul bugetarilor care, în prezent, se cifrează la 750.000. Măsurile de austeritate îi afectează, de asemenea, pentru al doilea an consecutiv, pe cei care nu sunt funcţionari, prin majorarea impozitelor, introducerea de noi taxe – pe proprietatea imobiliară – sau reducerea pensiilor. Ele vor dura până în 2015, pentru a spera în salvarea ţării aflate în faliment financiar şi menţinerea ei în zona euro, dacă partenerii din zona euro vor ajunge la un acord în legătură cu modalităţile de aplicare a unui al doilea plan de ajutorare, ale cărui principii au fost decis, la 21 iulie, la Bruxelles.

Share our work
Muntenegru vrea in UE

Muntenegru vrea in UE

montenegro EU eucorner19december2010Majoritatea cetatenilor muntenegreni, 62%, sustin aderarea tarii lor la Uniunea Europeana, desi in ultimul an sustinerea acestora a scazut cu 8%, potrivit unui sondaj de opinie publicat marti la Podgorica. in decembrie 2010, in momentul in care liderii europeni au decis sa acorde Muntenegrului statutul de tara candidata la aderarea la UE, aceasta cifra se situa la 70%. Podgorica spera ca membrii Comisiei Europene ii vor acorda la 12 octombrie o data pentru deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana. Independent din 2006, Muntenegrul spera de asemenea sa adere la NATO. insaa scazut si el. 31% dintre muntenegreni sustin aderarea la NATO, fata de 35% anul trecut, scrie Agerpres. Muntenegrul s-a alaturat programului Parteneriat pentru Pace in 2006 si a aderat in decembrie 2009 la Planul de actiune in vederea aderarii la Alianta Nord-Atlantica.

Share our work
Ungaria ameninta Serbia cu aderarea la UE

Ungaria ameninta Serbia cu aderarea la UE

Ungaria SerbiaUngaria îşi va reexamina sprijinul faţă de candidatura Serbiei la Uniunea Europeană după adoptarea de către Belgrad a unei legi privind restituirea bunurilor care, potrivit Budapestei, este discriminatoare faţă de comunitatea maghiară din Voivodina. ‘Suntem printre cei mai angajaţi faţă de integrarea europeană a Serbiei, dar aderarea nu este realistă când există legi care se referă la privarea colectivă de drepturi cetăţeneşti’ – a spus vicepremierul ungar Zsolt Semjen, care a efectuat duminică o vizită la Subotica. El a menţionat că Budapesta va ‘reexamina sprijinul acordat de Ungaria candidaturii Serbiei la UE’, dacă parlamentul sârb nu modifică unele părţi ‘inacceptabile din legea sa privind restituirea, pentru a face posibilă astfel şi despăgubirea comunităţii maghiare’. Parlamentul sârb a adoptat săptămâna trecută o lege privind restituirea bunurilor confiscate de regimul comunist după al doilea război mondial, aceasta fiind una dintre condiţiile apropierii Serbiei de UE, transmite Agerpres, citând agentia maghiara MTI. ‘Ungaria respinge principiul culpabilităţii colective, care este total contrar normelor fundamentale ale Uniunii Europene, drepturilor fundamentale ale omului şi în egală măsură intereselor comunităţii maghiare’, a subliniat Semjen. El şi-a exprimat totodată ‘convingerea’ că Serbia va revizui textul legii în cauză şi că Budapesta nu va fi nevoită să-şi reconsidere poziţia privind candidatura vecinei sale la UE. În Vojvodina, provincie din nordul Serbiei, trăieşte o minoritate maghiară de peste 350.000 de oameni.

Share our work
Dunarea falimenteaza Bulgaria

Dunarea falimenteaza Bulgaria

Navigatia pe Dunare, amenintata de seceta

Navigatia pe Dunare, amenintata de seceta

Companiile care operează pe malul bulgăresc al Dunării, multe având nevoie de materii prime din România, sunt aproape de faliment din cauza faptului că navigaţia continuă să fie împiedicată de nivelul scăzut al apelor fluviului, relatează mass-media de la Sofia, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Este vorba cu precădere de firme din nord-estul Bulgariei, în districtul Silistra, a relatat vineri seara si Nova TV. Aceste firme îşi desfăşoară activitatea în domeniul construcţiilor şi al cherestelei şi multe dintre ele îşi aduc materia primă pe Dunăre, în special din România.
Una dintre cele mai mari uzine de procesat cherestea din Bulgaria nu a mai primit materie primă din România de peste o săptămână, în timp ce un producător de materiale de construcţie din Silistra a trebuit să-şi reducă producţia lunară la jumătate.
Peste 100 de nave au rămas blocate în secţiunea bulgară a Dunării, de la mijlocul lui septembrie, din cauza nivelului scăzut al apelor. La Ruse, nivelul scăzut a atins recordul în materie.
Specialiştii se aşteaptă ca luna viitoare nivelul Dunării să crească aproape cu un metru, dar chiar şi aşa nu se va ajunge la restabilirea deplină a navigaţiei în secţiunea româno-bulgară. Cea mai critică situaţie se înregistrează în prezent în apropierea insulelor bulgare Vardim, Belene şi Batin. La Batin, şenalul navigabil trebuia să fie adâncit cu ajutorul unei finanţări de 130 de milioane de euro din programul operaţional pentru transporturi al UE, dar proiectul a fost ratat, iar fondurile au fost alocate altor proiecte.

Share our work
Test de europenism: Romania, cu ochii pe recensamantul din Serbia si comunitatea romaneasca

Test de europenism: Romania, cu ochii pe recensamantul din Serbia si comunitatea romaneasca

parintele-bojan-alexandrovici-din-malajnita-cu-romani-timoceni 63

Serbia are de trecut un nou test daca vrea sa ajunga in Uniunea Europeana. Politicile agresive de deznationalitate din Serbia continua si in Europa lui 2011 iar comunitatea romaneasca face parte din aceste „preocupari” ale Belgradului. Pentru a aplica aceste politici, romanii de pe teritoriu Serbiei (circa 350.000) au fost divizati in romani in zona de nord (Voivodina) si in asa-numitii vlahi in Valea Timocului (sud-est). Daca in Voivodina cei circa 50.000 de romani au drepturi si se bucura de privilegii identitare precum scoli si bisericii, marea majoritate de 300.000 de romani de pe Valea Timocului duc lipsa de aceste elemente esential pentru conservarea fiintei nationale. in comunitatile romanesti din Republica Serbia a demarat, sambata, recensamantul populatiei, a declarat pentru Agerpres Vasile Barbu, membru al Consiliului National al Minoritatii Nationale Romane, cu sediul in Novi Sad. Potrivit sursei citate, aceasta actiune in care sunt angrenate autoritatile publice locale si centrale sarbesti si entitati ale societatii civile se va desfasura intr-un numar de 161 unitati administrativ teritoriale, fiecare cetatean trebuind sa raspunda recenzorilor la un numar de 70 de intrebari. „Acest recensamant care se va incheia pe 15 octombrie este foarte important pentru etnicii romani, mai ales pentru cei care traiesc in regiunile Timoc, Morava si sudul-Dunarii, unde exista interese obscure de a-i determina sa se declare vlahi”, a precizat Vasile Barbu, citat de Agerpres. in context, el a aratat ca, la recensamantul din 2002 in provincia autonoma Voivodina, un numar de 38.000 de persoane si-au facut publica apartenenta la minoritatea romana, iar in Serbia de nord-est unde, conform statisticilor neoficiale, exista peste 300.000 de romani, numai 4.500. „Grupurile anti-romanesti, ca si in acest an, au facut actiuni intense de deznationalizare a romanilor. Ele au sustinut ca asa-numitii vlahi sunt sarbi romanizati, teza care a generat confuzii si a dus ca aproape 38.500 de romani sa se declare vlahi”, a afirmat Barbu. El a mai aratat ca in Republica Serbia exista 19 minoritati recunoscute de oficialitati si ca acestea din urma duc o propaganda agresiva pentru ca tot mai multi cetateni din componenta acestora sa accepte nationalitatea sarba. „Este si motivul pentru care bosniacii si albanezi boicoteaza recensamantul, ei refuzand sa participe la intalnirile cu echipele de recenzori, mai ales cei din Kosovo”, a mai afirmat Vasile Barbu.

Share our work
Rogozin acuza NATO ca declanseaza un razboi in Kosovo

Rogozin acuza NATO ca declanseaza un razboi in Kosovo

rogozinForţa NATO din Kosovo prin suplimentarea efectivelor sale la frontiera dintre Kosovo şi Serbia în urma unor confruntări sângeroase, creează un nou conflict în această regiune, a apreciat ambasadorul rus la Alianţa Nord-Atlantică Dmitri Rogozin, citat de presa rusă. „Este o altă greşeală pe care NATO o face, provocând un alt conflict în Balcani”, a declarat Rogozin. Potrivit unor martori, KFOR a mobilizat miercuri vehicule blindate, a instalat saci cu nisip şi sârmă ghimpată în jurul punctului de trecere a frontierei de la Jarinje, la aproximativ 100 de kilometri de capitala kosovară Priştina. NATO a sporit măsurile de securitate la frontieră la o zi după confruntările din zonă, în urma cărora au fost răniţi 16 sârbi kosovari şi patru membri KFOR. „Se pare că aceşti colegi ai mei de la NATO nu au nicio idee care ar putea fi consecinţele implicării lor în conflict”, a continuat el. „În loc să adopte o poziţie neutră, în acord cu rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU, ei au luat partea Kosovo-Albania. Pe scurt, NATO blochează singurul drum dintre sârbii kosovari şi Serbia. Trupele internaţionale de menţinere a păcii sunt implicate în conflictul civil din nordul regiunii”, a adăugat el. Pe de altă parte, Rogozin a acuzat Alianţa Nord-Atlantică de faptul că nu vrea să discute situaţia din Kosovo sau să investigheze acest ultim incident. „Se ascund în spatele unor vorbe goale”, a declarat ambasadorul rus la NATO, transmite Mediafax. „Suntem martori ai unor minciuni sfruntate despre ce fel de măsuri au fost luate împotriva populaţiei civile din Kosovo. Ni s-a spus că sunt utilizate doar gloanţe de cauciuc şi gaze lacrimogene. Dar potrivit informaţiilor de la un spital, toţi răniţii au răni împuşcate. Iar doctorii din Mitroviţa s-au plâns de bombardarea ambulanţelor care transportau răniţi din zona de conflict”, a declarat Rogozin pentru Interfax. Rusia a cerut ca NATO să formeze o comisie pentru a investiga incidentele, dar solicitarea a fost ignorată, a mai spus acesta. De asemenea, John Laughland, un oficial de la Institutul pentru Democraţie şi Cooperare din Paris, a declarat că mobilizarea trupelor KFOR a reactivat un „conflict îngheţat”.

Share our work