de Anatol Terzi | nov. 8, 2011 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Vladimir Putin a criticat luni atitudinea „puterilor mondiale arogante” care au susţinut revoltele din ţările nord-africane, într-un discurs rostit la Sankt-Petersburg. „Aceste puteri mondiale arogante au susţinut regimurile precedente din nordul Africii şi, ceea ce este mai curios, aceleaşi ţări au susţinut revoltele care au înlăturat aceste regimuri”, a declarat Putin în cursul reuniunii Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS). „Lumea este construită într-un mod ciudat, dar este interesantă”, adaugă Putin, reacţionând la o declaraţie a ministrului iranian de Externe, Ali Akbar Salehi, care acuzase „marile puteri arogante” că ar fi responsabile de revoltele din lumea arabă după ce au susţinut „regimuri ostile popoarelor”. În martie, Vladimir Putin cataloga drept „un apel la cruciade” rezoluţia ONU care a permis raidurile aeriene în Libia pentru înlăturarea fostului regim Muammar Kadhafi.
Avertismentul lui Ahmadinejad
Statele Unite şi Israelul încearcă să lovească Iranul pentru a lupta împotriva influenţei sale tot mai mari, afirmă preşedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad, care avertizează împotriva oricărui atac care ar viza ţara sa, într-un interviu publicat luni de un cotidian egiptean. ‘Iranul şi-a mărit capacităţile şi continuă să progreseze şi din acest motiv poate rivaliza pe plan mondial. Acum, Israelul şi Occidentul, în special America, se tem de capacităţile şi rolul Iranului’, declară preşedintele Ahmadinejad în cotidianul Al-Akhbar. ‘De aceea încearcă ei să obţină sprijin internaţional pentru o operaţiune militară destinată suprimării influenţei Iranului. Aroganţii trebuie să ştie că Iranul nu le va permite să acţioneze împotriva lui’, a adăugat Mahmoud Ahmadinejad. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică urmează să publice marţi un raport care, potrivit unor surse diplomatice occidentale, întăreşte suspiciunile cu privire la caracterul militar al programului nuclear iranian, acuzaţie pe care Mahmoud Ahmadinejad o respinge din nou în acest interviu.
de Anatol Terzi | nov. 3, 2011 | Asia Centrală, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
NATO ‘nu are nicio intenţie de a interveni’ în Iran şi susţine căutarea unei soluţii diplomatice în dosarul nuclear iranian, a declarat joi secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, relatează AFP. ‘NATO nu are nicio intenţie de a interveni în Iran şi nu este implicată, ca alianţă, în chestiunea iraniană’, a declarat Rasmussen, referindu-se la informaţiile din presă care fac referire la o dezbatere în cadrul guvernului israelian despre oportunitatea de a recurge la lovituri militare asupra Iranului, transmite Agerpres. ‘Susţinem eforturile internaţionale pentru căutarea unor soluţii politice şi diplomatice la problema iraniană şi fac apel la liderii iranieni să se conformeze rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU şi să pună capăt îmbogăţirii uraniului’, a anunţat şeful Alianţei cu sediul la Bruxelles. Presa israeliană a relatat, în ultimele zile, despre o dezbatere începută în guvernul israelian între susţinătorii şi opozanţii unui posibil atac asupra instalaţiilor nucleare iraniene. De asemenea, The Guardian scrie că armata Marii Britanii se grăbeşte cu planurile privind o potenţială intervenţie militară în Iran. Britanicii ar putea lansa proiectile asupra unor puncte strategice din Iran. Deja strategii militari analizează care sunt locurile cele mai bune pentru a-şi plasa navele şi submarinele echipate cu rachete Tomahawk. În afară de resursele militare proprii, britanicii mizează şi pe ajutorul americanilor. Ziariştii de la The Guardian au discutat cu mai mulţi membri ai Casei Albe şi ai opoziţiei care susţin că, după revoluţia din Libia, Iranul a devenit din nou o problemă a diplomaţiei americane. Potrivit surselor citate de publicaţia britanică, preşedintele SUA, Barack Obama, nu ar dori să se angajeze într-un nou conflict armat înainte de alegerile prezidenţiale din noiembrie 2012. Cu toate acestea, planul preşedintelui american s-ar putea schimba din cauza anxietăţii create de agenţii secreţi de securitate precum şi din cauza poziţiei mult mai războinice adoptate în ultima vreme de Iran. Totodată, britanicii se aşteaptă ca americanii să le ceară permisiunea să-şi înceapă atacul din Diego Garcia, un teritoriu britanic din Oceanul Indian, pe care americanii l-au mai folosit în conflictele din Orientul Mijlociu.
de Razvan Iorga | nov. 3, 2011 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, Știri, UE, Uncategorized @ro
Organizatia militara opozanta NATO, patronata de Rusia si denumita Organizatiei Tratatului de Securitate Colectiva (OTSC), lucreaza la intarirea coeziunii interne pentru ca aceasta entitate sa „vorbeasca pe o singura voce”, asa cum face NATO si UE, scriu jurnalistii de la Kommersant. Astfel statele membre ale acestei organizatii au intocmit chiar si o lista ce cuprinde mai multe puncte ce compun o viziune politica comuna. Publicatia mai scrie ca Moscova continua reformarea OTSC, iar pe viitor membrii organizatiei – Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kargazstan, Tadjikistan si Uzbekistan – isi vor coordona mult mai strans eforturile pe plan extern si vor adopta o singura pozitie intr-o serie de probleme internationale importante. Conform planurilor Moscovei, acest lucru va contribui la aprofundarea integrarii in spatiul postsovietic si va conferi OTSC o mai mare pondere pe plan global. Coeziunea in politica externa a OTSC a fost schitata initial in august la summitului de la Astana (12-13 august) pentru ca in data de 26 septembrie ministrii de externe ai tarilor membre au primit o prima varianta de asa-zise ‘directive colective’: un document de 9 pagini, in care sunt enumerate subiectele politice externe ce vor necesita o pozitie la unison a membrilor. Documentul intocmit se membri OTSC face referire la mai multe teme importante precum: contracararea falsificarii istoriei (in primul rand a istoriei celui de-Al Doilea Razboi Mondial), securitatea si dezarmarea nucleara, apararea antiracheta, cooperarea OTSC cu Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) si NATO, situatia din Afganistan, lupta cu terorismul international, impotriva drogurilor si criminalitatii organizate, drepturile omului. Asadar, tarile OTSC vor elabora o declaratie comuna si isi vor pune de acord pozitiile pe marginea respectivelor probleme in cadrul unor structuri internationale precum ONU, OSCE si altele.
Plan de recunoastere
Urmatorul pas pe agenda OTSC ar fi recunoasterea rolul acesti organizatii de catre NATO. Pozitia Aliantei Nord-Atlantice este atestata de o telegrama diplomatica din arhiva WikiLeaks. In mesajul trimis la Washington de reprezentantul SUA la NATO, Ivo H. Daalder, la 10 septembrie 2009, se spune ca ‘ar fi contraproductiv ca Alianta sa dezvolte relatii cu OTSC – organizatie creata la initiativa Moscovei, pentru contracararea influentei NATO si SUA in spatiul postsovietic’. ‘OTSC s-a aratat a fi ineficienta in majoritatea sferelor de activitate si practic divizata politic. Relatiile NATO cu OTSC ar putea conferi legitimitate unei organizatii pe cale sa se destrame’, atentiona Daalder. Publicatia rusa mai scrie ca in interiorul OTSC exista si o serie de divergente. Uzbekistanul a refuzat sa semneze „directivele colective”, rezervandu-si dreptul de a lua decizii pe marginea fiecarui caz in parte. Tocmai aceasta pozitie a Taskentului l-a facut pe liderul belarus Aleksandr Lukasenko sa declare recent ca Uzbekistanul nu-si mai are locul in OTSC. Potrivit Kommersant, punerea in aplicare a „directivelor colective” va constitui unul dintre subiectele summitului OTSC din decembrie.
de Razvan Iorga | nov. 1, 2011 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Info Caspica, R. Moldova, România, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Baza aeriana de la Manas este tranzitata lunar de mii de soldati ai SUA
Noul sef de stat din Karghizstan si-a exprimat, imediat dupa alegerile de duminica, dorinta ca baza aeriana de la Manas, data cu chirie SUA pentru sustinerea operatiunilor din Afganistan, sa fie inchisa. Almazbek Atambaiev, a cerut astfel inchiderea bazei aeriene Manas, din apropiere de Biskek. „Nu cred ca baza Manas garanteaza securitatea tarii noastre. Nu as vrea sa vad o alta tara lansand un atac de retaliere asupra bazei. Un aeroport civil este un obiectiv civil si ar trebui sa ramana astfel”, a subliniat Atambaiev. Karghizstanul „va respecta toate acordurile internationale”, dar cand contractul in vigoare pe Manas va expira, in 2014, americanii ar trebui sa se retraga, a precizat el. Biskekul ar putea infiinta un centru de transport pentru Afganistan, „pentru traficul civil, poate impreuna cu Rusia”, a afirmat viitorul presedinte kirghiz. „Nu este niciun joc politic aici. Nu este foarte bine sa ajungi la principalul aeroport din tara si sa vezi echipment militar acolo”, a explicat Atambaiev in prima sa conferinta de presa dupa anuntarea rezultatelor preliminare ale alegerilor prezidentiale din tara. Baza Manas, inchiriata de Statele Unite dupa atentatele din 11 septembrie, este cruciala pentru operatiunile din Afganistan si pentru retragerea trupelor planificata de presedintele Barack Obama. Pe de alta parte, Rusia considera in continuare fosta republica sovietica in sfera sa de influenta si a incercat sa convinga autoritatile de la Biskek sa inchida baza in schimbul unui imprumut. De asemenea, Rusia are o baza militara in apropiere de Biskek, mostenire din perioada sovietica. Luna aceasta, Atambaiev a mers la Moscova, unde s-a intalnit cu premierul rus Vladimir Putin. Aprobarea Kremlinului este extrem de importanta in Kirgizstan, in conditiile in care un sfert dintre barbatii din aceasta tara lucreaza in Rusia. in paralel, o sursa din guvernul rus a declarat ca Moscova ar putea aproba acordarea unui credit in valoare de 106,7 milioane de dolari Kirgizstanului, dupa victoria lui Atambaiev la prezidentiale. Oficialul a precizat ca acest credit este asteptat pana la sfarsitul anului. Baza de la Manas a inceput sa fie folosita in 2001 ca parte a eforturilor de logistica pentru fortele americane din Afganistan. Kirgizstanul primeste 150 de milioane de dolari de la SUA anual, ca asistenta, dintre care jumatate se duc catre operatiunile de la aeroportul Manas. Rusia si China au presat Biskek sa inchida baza Manas pentru SUA si i-au promis miliarde de dolari asistenta, daca SUA parasesc regiunea.
Romania, alternativa viabila
Acest lucru ar putea determina SUA sa isi puna in aplicare intentiile mai vechi de a transfera logistica de la Manas catre baza militara din Romania, de la Kogalniceanu Revista militara americana „Stars and Stripes” scria in urma cu doar cateva luni ca armata americana se bazeaza din ce in ce mai mult pentru aprovizionarea din Afganistan pe baza de la Kogalniceanu. „Zona generala din Romania are capacitate rutiera, aeriana si maritima, astfel ca este foarte favorabila”, declara locotenent-colonelul Greg Derner, ofiter de logistica la sediul Comandamentului European american din Stuttgart, citat de revista americana. „Star and Stripes”. Publicatia mentioneaza ca baza Kogalniceanu este atractiva partial datorita apropierii sale de portul Constanta de la Marea Neagra, care ofera acces la alte rute de tranzit. „Un alt avantaj este ca Romania, stat membru NATO, va permite transportul echipamentelor atat catre cat si dinspre Afganistan, a precizat Derner. Nu toate tarile permit traficul in ambele sensuri”, a adaugat responsabilutul militar american. Cu toate acestea, baza romaneasca nu va elimina toate problemele logistice pentru aprovizionarea in Afganistan, dar cu siguranta va scadea presiunea pe misiunile deja existente. Dar daca SUA isi vor intensifica operatiunile din Romania, nu inseamna ca vor trimite mai multi militari americani pentru a executa misiunea, ci mai degraba U.S. TRANSCOM va contracta localnici. Acest lucru va elibera personalul si capacitatile militare americane si va consolida economia locala”, aprecia Derner. In prezent, circa 70 de membri ai Fortelor aeriene se pregatesc sa incheie faza finala a operatiunii, livrarea a 1.000 de tone de echipament catre Brigada 172 de Infanterie din Grafenwöhr.
Batalie pierduta in Tadjikistan
In urma cu circa doua luni de zile, Rusia a obtinut un avantaj similar in Tadjikistan, tara care a decis ca acordul privind amplasarea bazei militare ruse din Tadjikistan sa fie prelungit pentru inca 49 de ani. „Am stabilit ca vom da directive autoritatilor noastre sa pregateasca si sa semneze in primul trimistru al anului viitor un nou acord cu privire la dislocarea bazei militare ruse pe teritoriul tadjik te un termen de 49 de ani”, a declarat presedintele rus Dmitrii Medvedev, la finele negocierilor ruso-tadjice din Dushambe, la care au luat parte liderul de la Kremlin si omologul sau tadjic Emomalii Rahmon. „Acest acord trebuie sa fie bine conturat si sa reflecte un echilibru al intereselor celor doua tari”, a mai subliniat presedintele rus, citat de mass-media de la Moscova. Decizia vine la scurt timp dupa ce autotoritatile kirghize au anuntat oficial vor inceta colaborarea cu SUA pentru pentru baza militara Manas, intelegere care expira in 2013.
de Anatol Terzi | nov. 1, 2011 | Asia Centrală, România, Știri, Uncategorized @ro
Un nou detaşament se va deplasa în teatrul de operaţii, marţi, 1 noiembrie, urmând să înlocuiască contingentul de 66 de jandarmi din Afganistan. Începând cu data de 28 aprilie a.c., potrivit Hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. 29 din 22.03.2011, 66 de jandarmi (dintre care 23 ofiţeri şi 43 subofiţeri) participă la misiunea de instruire NATO Training Mission a forţelor de ordine publică din Afganistan, care se înscrie în responsabilităţile ce revin României ca urmare a aderării la Alianţa Nord-Atlantică. Durata unei misiuni este de aproximativ 12 luni, jandarmii urmând să fie dislocaţi în Spin Boldak, Wardak şi Costall (centre de pregătire ale Poliţiei Afgane). Jandarmii care fac parte din contingent provin din unităţile Jandarmeriei Române şi au fost selecţionaţi în urma promovării testelor la care au fost supuşi (cunoştinţe de specialitate, verificare medicală, verificare fizică, limba engleză, experienţa acumulată în domeniul ordinii publice). Principalele misiuni ale jandarmilor români din Afganistan constau în pregătirea poliţiştilor afgani în ceea ce priveşte modul de acţiune pentru prevenirea sau aplanarea conflictelor, privind procedeele folosite pe timpul desfăşurării misiunilor de ordine publică şi instruirea în utilizarea armamentului din dotare. „Astăzi este o zi foarte importantă pentru viaţa şi cariera dumneavoastră, este ziua care marchează plecarea într-o misiune de o importanţă majoră pentru ţara noastră. Cu siguranţă nu va fi o misiune uşoară şi ştiu că este dificil să fii departe de familie şi de cei dragi pentru o lungă perioadă de timp. Mă adresez şi membrilor familiilor care trebuie să fie mândri de dumneavoastră, pentru că faceţi parte din elita Jandarmeriei Române şi pentru că participaţi la o misiune internaţională cu scop nobil, anume acela de a împărtăşi din cunoştinţele şi experienţa pe care le-aţi acumulat”, a spus chestorul Ioan Dascălu, care a participat la Apelul Solemn al Detaşamentului de Jandarmi Români, care va acţiona în cadrul Misiunii de Instruire NATO din Afganistan (NTM-A).
de Anatol Terzi | oct. 31, 2011 | Asia Centrală, Știri, Uncategorized @ro
Premierul moderat kirghiz Almazbek Atambaiev a obţinut peste 60 la sută din voturi la alegerile prezidenţiale din Kîrgîzstan, potrivit primelor rezultate oficiale publicate duminică de Comisia Electorală Centrală. Atambaiev a obţinut 63,94 la sută din voturi, conform rezultatelor anunţate după numărarea voturilor provenite de la 8 la sută din secţii. Principalii săi contracandidaţi, naţionaliştii Adkhan Madumarov şi Kamcibek Taciev, au obţinut 15,44 la sută şi, respectiv, 14,67 la sută din voturi, transmite Agerpres. Alegătorii din Kîrgîzstan au votat duminică pentru desemnarea unui nou preşedinte, într-un scrutin tensionat care ar trebui să asigure stabilitatea fostei republici sovietice, teatrul unei revoluţii sângeroase urmate de violenţe etnice în 2010. Adkhan Madumarov a denunţat „nereguli fără precedent” în desfăşurarea scrutinului, afirmând că va recurge la toate mijloacele legale pentru a-şi apăra poziţia. „Astăzi vedem încălcări fără precedent şi suntem gata să ne apărăm voturile şi drepturile alegătorilor noştri prin toate mijloacele legale”, a declarat Madumarov, imediat după închiderea birourilor de vot. Alegerile prezidenţiale reprezintă un test esenţial pentru Kîrgîzstan, care nu a înregistrat niciodată în istorie un transfer paşnic de putere de la declararea independenţei, în 1991, şi care s-a confruntat, în martie 2005 şi în aprilie 2010, cu două revoluţii sângeroase.
Vladimir Putin a criticat luni atitudinea „puterilor mondiale arogante” care au susţinut revoltele din ţările nord-africane, într-un discurs rostit la Sankt-Petersburg. „Aceste puteri mondiale arogante au susţinut regimurile precedente din nordul Africii şi, ceea ce este mai curios, aceleaşi ţări au susţinut revoltele care au înlăturat aceste regimuri”, a declarat Putin în cursul reuniunii Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS). „Lumea este construită într-un mod ciudat, dar este interesantă”, adaugă Putin, reacţionând la o declaraţie a ministrului iranian de Externe, Ali Akbar Salehi, care acuzase „marile puteri arogante” că ar fi responsabile de revoltele din lumea arabă după ce au susţinut „regimuri ostile popoarelor”. În martie, Vladimir Putin cataloga drept „un apel la cruciade” rezoluţia ONU care a permis raidurile aeriene în Libia pentru înlăturarea fostului regim Muammar Kadhafi.
NATO ‘nu are nicio intenţie de a interveni’ în Iran şi susţine căutarea unei soluţii diplomatice în dosarul nuclear iranian, a declarat joi secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, relatează AFP. 
Un nou detaşament se va deplasa în teatrul de operaţii, marţi, 1 noiembrie, urmând să înlocuiască contingentul de 66 de jandarmi din Afganistan. Începând cu data de 28 aprilie a.c., potrivit Hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. 29 din 22.03.2011, 66 de jandarmi (dintre care 23 ofiţeri şi 43 subofiţeri) participă la misiunea de instruire NATO Training Mission a forţelor de ordine publică din Afganistan, care se înscrie în responsabilităţile ce revin României ca urmare a aderării la Alianţa Nord-Atlantică. Durata unei misiuni este de aproximativ 12 luni, jandarmii urmând să fie dislocaţi în Spin Boldak, Wardak şi Costall (centre de pregătire ale Poliţiei Afgane). Jandarmii care fac parte din contingent provin din unităţile Jandarmeriei Române şi au fost selecţionaţi în urma promovării testelor la care au fost supuşi (cunoştinţe de specialitate, verificare medicală, verificare fizică, limba engleză, experienţa acumulată în domeniul ordinii publice). Principalele misiuni ale jandarmilor români din Afganistan constau în pregătirea poliţiştilor afgani în ceea ce priveşte modul de acţiune pentru prevenirea sau aplanarea conflictelor, privind procedeele folosite pe timpul desfăşurării misiunilor de ordine publică şi instruirea în utilizarea armamentului din dotare. „Astăzi este o zi foarte importantă pentru viaţa şi cariera dumneavoastră, este ziua care marchează plecarea într-o misiune de o importanţă majoră pentru ţara noastră. Cu siguranţă nu va fi o misiune uşoară şi ştiu că este dificil să fii departe de familie şi de cei dragi pentru o lungă perioadă de timp. Mă adresez şi membrilor familiilor care trebuie să fie mândri de dumneavoastră, pentru că faceţi parte din elita Jandarmeriei Române şi pentru că participaţi la o misiune internaţională cu scop nobil, anume acela de a împărtăşi din cunoştinţele şi experienţa pe care le-aţi acumulat”, a spus chestorul Ioan Dascălu, care a participat la Apelul Solemn al Detaşamentului de Jandarmi Români, care va acţiona în cadrul Misiunii de Instruire NATO din Afganistan (NTM-A).
Premierul moderat kirghiz Almazbek Atambaiev a obţinut peste 60 la sută din voturi la alegerile prezidenţiale din Kîrgîzstan, potrivit primelor rezultate oficiale publicate duminică de Comisia Electorală Centrală. Atambaiev a obţinut 63,94 la sută din voturi, conform rezultatelor anunţate după numărarea voturilor provenite de la 8 la sută din secţii. Principalii săi contracandidaţi, naţionaliştii Adkhan Madumarov şi Kamcibek Taciev, au obţinut 15,44 la sută şi, respectiv, 14,67 la sută din voturi, transmite Agerpres. Alegătorii din Kîrgîzstan au votat duminică pentru desemnarea unui nou preşedinte, într-un scrutin tensionat care ar trebui să asigure stabilitatea fostei republici sovietice, teatrul unei revoluţii sângeroase urmate de violenţe etnice în 2010. Adkhan Madumarov a denunţat „nereguli fără precedent” în desfăşurarea scrutinului, afirmând că va recurge la toate mijloacele legale pentru a-şi apăra poziţia. „Astăzi vedem încălcări fără precedent şi suntem gata să ne apărăm voturile şi drepturile alegătorilor noştri prin toate mijloacele legale”, a declarat Madumarov, imediat după închiderea birourilor de vot. Alegerile prezidenţiale reprezintă un test esenţial pentru Kîrgîzstan, care nu a înregistrat niciodată în istorie un transfer paşnic de putere de la declararea independenţei, în 1991, şi care s-a confruntat, în martie 2005 şi în aprilie 2010, cu două revoluţii sângeroase.